75 matches
-
am stat, cândva, la pândă pe Acropole. Vroiam să văd dacă se găsește vreun turist care să spună cu voce tare că nu-i place Parthenonul, că-l dezamăgește. Ei bine, m-am lămurit că toți cei care treceau de Propilee erau "pregătiți" să se arate impresionați. Am vorbit în una din cărțile mele, nu mai știu în care, despre "dictatura celebrității". Am și văzut-o la lucru. În Capela Medici din Florența, unde se află cele patru celebre sculpturi ale
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
noastră; în bine, prin acea credință tonică în puterea noastră mesianică de renaștere; în rău, prin inducerea mitului revoluționar drept soluție atotizbăvitoare și a credinței superficiale că totul atârnă de ideile generoase. A fost timpul în care s-au edificat propileele templului nostru național. Vederea de aproape i-a împiedicat pe cei mai mulți să perceapă că mai rămăsese mult de cizelat până la finalizarea cornișei și a cheii de boltă. E suficient să voiești, par a ne spune personajele ce populează scena acelui
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
cunoști de fapt, adevărata carte... Să cunoști de fapt, adevărata bibliotecară. Să cunoști de fapt, adevărata muzică... Să cunoști de fapt, capodoperele de artă plastică, mai ales cele cu scene de vânătoare. Vedeai sala cu statuile tuturor zeițelor... Vedeai Panteonul... Propileele... pileele... eele... Întreg. Nemutilat. În splendoarea lui... lui... Ca soarele... Ca stelele... Ca Iubirea, ca Credința și ca Inteligența lumii... Și toate stalagmitele posibile... Lasă-l să intre. Din acel moment ori fanta prin care abia privea anterior, devenise tot
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
veche (inițiată încă din Portrete și reflecții literare, 1967), Constantin Ciopraga perseverează în a medita pe marginea literaturii, a vieții ei lăuntrice, a finalității și chiar a fatalității care îi domină cursul. "Portretele" și "reflecțiile" sunt amplificate în volume precum Propilee (1984; subintitulat "cărți și destine") și Amfiteatru cu poeți (1995), precum și în Partituri și voci, apărut în 2004 și dedicat unor "poeți ai acestui timp". Caietele privitorului tăcut (2001) includ, pe lângă maxime și amintiri, numeroase însemnări de călătorie, în care
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
și de a-i instrui pe amatorii de diplome cu ajutorul inscripțiilor epicuriene. Căci, de la începutul și până la sfârșitul fiecărei plimbări, Diogene propune o inițiere a individului care se convertește la doctrina lui Epicur. Primele porțiuni ale zidului sunt consacrate fizicii. Propilee ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie un expozeu clasic asupra a ceea ce se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorici de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
celor născuți mai târziu, dar și semne, chemări misterioase către semizeii și atlanții retrași în "sâmburii" cosmosului. Între aceste vedute relicve ale unei civilizații de atlanți -, e un "aer mort": o surditate a vidului ce se sparge de arcuri și propilee ca o limbă de clopot ruptă. Dacă este o formă de angoasă la M. Eminescu atunci acest lucru înspăimântă muzica insolită a "sferelor" ("l'inquietate etrasigente") care se înmormântează în spații zornăindu-și neantul: "Ca cel ce-n visu-i / plânge
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Dobrescu, Foiletoane, I, 55-61, II, 207-214; Paleologu, Ipoteze, 309-316; Grigurcu, Critici, 30-54; Munteanu, Jurnal, III, 263-268; Felea, Prezența, 183-191; Regman, Noi explorări, 267-286; Paleologu, Alchimia, 177-182; Grigurcu, Între critici, 106-109; Marcea, Concordanțe, 310-343; Râpeanu, Memoria, 63-67; Cristea, Modestie, 217-222; Ciopraga, Propilee, 266-283, 361-367; Ștefănescu, Dialog, 154-161; Adam, Planetariu, 196-201; Sorescu, Ușor cu pianul, 93-105; Șerban Cioculescu interpretat de..., îngr. și pref. Mircea Vasilescu, București, 1987; Ștefănescu, Prim-plan, 48-54; Vasile, Conceptul, 285-289; Piru, Critici, 171-174; Mircea Vasilescu, Șerban Cioculescu sau Disciplina
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Jurnal, 231-236; Bucur, Poezie, 60-80; Daniel Dimitriu, Bacovia, București, 1981; Iorgulescu, Ceara, 83-86; Manu, Sensuri, 64-69; Raicu, Calea de acces, 5-46; Săndulescu, Portrete, 198-203; Marcea, Concordanțe, 257-261; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 22-36; Zaciu, Viaticum, 234-251; Ciopraga, Propilee, 54-66; Alexandra Indrieș, Alternative bacoviene, București, 1984; Scarlat, Ist. poeziei, II, 303-334; Petru Comarnescu, Kalokagathon, îngr. Dan Grigorescu și Florin Toma, introd. Dan Grigorescu, București, 1985, 268-269; Moraru, Ceremonia, 7-34; Pop, Jocul, 29-41; Sorescu, Ușor cu pianul, 361-362; Nicolae Manolescu
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Școlii Române din Roma, cercetează aici, în 1924, manuscrise din arhiva Vaticanului, descoperind și publicând inedite ale istoricului bizantin Nicephor Gregoras. Este prezent în periodice și reviste de specialitate clujene („Dacoromania”, „Cultura poporului”, „Societatea de mâine” - unde semna Tiberiu Boldur -, „Propilee literare”, „Hyperion”, „Gând românesc”, „Anuarul Institutului de Studii Clasice”, „Symposion”), în „Transilvania” din Sibiu, „Ephemeris Dacoromana” din Roma, „Acropole” din Atena, de asemenea, în „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Convorbiri literare”, „Propilee literare” „Analele Dobrogei”, „Orpheus-Favonius”, „Camenae” ș.a. Două volume
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
poporului”, „Societatea de mâine” - unde semna Tiberiu Boldur -, „Propilee literare”, „Hyperion”, „Gând românesc”, „Anuarul Institutului de Studii Clasice”, „Symposion”), în „Transilvania” din Sibiu, „Ephemeris Dacoromana” din Roma, „Acropole” din Atena, de asemenea, în „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Convorbiri literare”, „Propilee literare” „Analele Dobrogei”, „Orpheus-Favonius”, „Camenae” ș.a. Două volume, sinteze în domeniul clasicismului, Aristofan și contemporanii săi (1922) și Gânduri și chipuri din Grecia veche (1927), oferă, pentru un public mai larg, primul, imaginea luptei de idei, de mentalități și forme
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
genere ignorate. Continuând o preocupare mai veche (Portrete și reflecții literare, 1967), C. perseverează în a medita pe marginea literaturii, a dimensiunii ei lăuntrice, a finalității și chiar a fatalității care îi domină cursul. „Portretele” și „reflecțiile” sunt amplificate în Propilee (1984, subintitulat Cărți și destine) și Amfiteatru cu poeți (1995). Volumul Caietele privitorului tăcut (2001) include, pe lângă maxime și amintiri, numeroase însemnări de călătorie, în care prevalează schița de portret făcută din tușe blânde și informații culturale particularizatoare. C. a
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
între 1900-1918, Iași, 1970; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1973; Personalitatea literaturii române, Iași, 1973; ed. 2, Iași, 1997; Ecran interior, cu un portret de Corneliu Baba, Iași, 1975; Între Ulysse și Don Quijote, Iași, 1978; Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originare, București, 1981; Propilee. Cărți și destine, Iași, 1984; Nisipul, București, 1989; Poezia lui Eminescu. Arhetipuri și metafore fundamentale, Iași, 1990; Amfiteatru cu poeți, Iași, 1995; Caietele privitorului tăcut, Iași, 2001; Perspective, Iași, 2001. Ediții: Calistrat Hogaș, Opere, pref. edit., București, 1956; Mihai Codreanu
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
muzicale, recenzii, pertinente comentarii pe teme externe, vioaie însemnări pe marginea unor probleme la ordinea zilei, traduceri la „Gazeta Mehedințului”, „Dreptatea”, „Tribuna”, „Țara noastră”, „L’Indépendance roumaine”, „Naționalul”, „Adevărul”, „Izbânda”, „L’Orient”, „Rampa”, „Aurora”, la care a lucrat ca redactor, „Propilee literare”, „La Nation roumaine”, „Vremea”, „Politica”, „Șantier”, „Cuvântul liber”, „Gazeta” ș.a. A condus publicațiile „Se zice...” (1922- 1923), revistă săptămânală ilustrată, și „Bucarest” (1932-1933), hebdomadar politic, literar, social. C., care nu s-a simțit niciodată scriitor, a fost un gazetar
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
Dicț. lit. 1900, 149-154; Sasu, În căutarea, 80-87; Negrici, Imanența, 151-159; Petrescu, Configurații, 86-93; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Itinerarii prin cultură, București, 1982, 12-28; Ion Istrate, Barocul literar românesc, București, 1982, 242-282; Scarlat, Ist. poeziei, I, 95-97; Rotaru, Valori, II, 153-198; Ciopraga, Propilee, 7-15; Cosma, Geneza, 57-62; Papu, Lumini, 232-244; Ecaterina Țarălungă, Dimitrie Cantemir. Contribuții documentare la un portret, București, 1989; Mazilu, Recitind, I, 375-378, 398-403, passim; Sorohan, Introducere, 99-107, 275-311; Dragoș Moldovanu, Dimitrie Cantemir între Orient și Occident, București, 1997; Adriana Babeți
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
respectăm pe cel dintîi, dar ne înclinăm în fața celui din urmă. Alain vedea în teologie o "filosofie fără întoarcere" lucru ce poate fi interpretat cam așa: mediologia nu e decît o cristologie întîrziată, reflectată în sfera profană. Nerăbdătorii care ocolesc propileele teologice ca să ajungă în actualitate pe scurtătură, fără să țină seama de consistentele cheltuieli intelectuale făcute între secolele al II-lea și al V-lea de către toți Părinții Bisericii care au încercat să înțeleagă afirmația Sfîntului Ioan, își găsesc locul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și de a-i instrui pe amatorii de diplome cu ajutorul inscripțiilor epicuriene. Căci, de la începutul și până la sfârșitul fiecărei plimbări, Diogene propune o inițiere a individului care se convertește la doctrina lui Epicur. Primele porțiuni ale zidului sunt consacrate fizicii. Propilee ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie un expozeu clasic asupra a ceea ce se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorici de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
colaborare cu Ștefan Tătărescu și tipărite, după ce prima se reprezentase pe front, în 1919). După război, conduce revistele populare „Apărătorii patriei” și „Eroii”. Reia colaborarea la „Flacăra” și „Convorbiri literare”, aici îndeplinind și sarcini redacționale. Semnează, de asemenea, în „Gândirea”, „Propilee literare”, „Munca literară”, „Muzică și poezie”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „România literară” ș.a. E vorba însă de texte mai vechi, reluate, unele sub alt titlu. Dintr-o seamă de proiecte, între care și o culegere de tălmăciri din Pindar
AL-GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
Simuț, Diferența, 23-39; Lenuța Drăgan, Dorina Mercheș, G. Ibrăileanu (1871-1936). Biobibliografie, pref. Mihai Bordeianu, Iași, 1982; Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 25-60; Țeposu, Viața, 74-89; Holban, Proza, 179-304; Manolescu, Teme, IV, 18-22; Sângeorzan, Anotimpurile, 27-33; Grigurcu, Între critici, 26-33; Trandafir, Dinamica, 48-61; Ciopraga, Propilee, 34-43; Călinescu, Biblioteci, 75-82, 107-117; Braga, Tradiție, 12-13, 64-67, 115-116, 172-173, 176-177; Drăgan, Clasici, 180-214; Vasile, Conceptul, 203-218; Al. Dobrescu, Ibrăileanu - nostalgia certitudinii, București, 1989; Holban, Literatura, I, 243-257; Ion Dună, Opera lui G. Ibrăileanu, București, 1989; Mircea Muthu, Alchimia
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
Paleologu, Alchimia, 54-71; Trandafir, Dinamica, 125-148; Holban, Proza, 9-175; Grigurcu, Între critici, 12-26; Păcurariu, Scriitori, II, 116-124; Steinhardt, Critică, 194-198; Manolescu, Teme, IV, 7-11, VII, 5-10; Papahagi, Critica, 39-57; Sângeorzan, Anotimpurile, 34-44; Dimisianu, Lecturi, 10-12; Lăzărescu, Romanul, 14-17, 118-129; Ciopraga, Propilee, 214-235, 317-327; Ornea, Actualitatea, 122-125; Scarlat, Ist. poeziei, III, 63-67; Zamfir, Cealaltă față, 92-103; Vasile, Conceptul, 222-231; Florin Mihăilescu, Portret de critic la maturitate, ST, 1990, 11-12; Lovinescu, Unde scurte, I, 52-56, IV, 28-33; Ierunca, Românește, 38-44; Steinhardt, Monologul, 324-328
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
1979; Cubleșan, Teatrul, 107-110; Șerban, Ispita, 61-63; Dan Zamfirescu, N. Iorga. Etape către o monografie, București, 1981; Iorgulescu, Ceara, 90-95; Săndulescu, Portrete, 168-186; Zaciu, Viaticum, 181-207; Modola, Dramaturgia, 103-115, 133-135; Sângeorzan, Anotimpurile, 15-26; Marcea, Concordanțe, 205-216; Cubleșan, Civic-etic, 87-89; Ciopraga, Propilee, 22-33; Păcurariu, Scriitori, II, 158-168; Adam, Planetariu, 187-191; Râpeanu, Scriitori, 5-12; Dinuța Marin, N. Iorga și creația populară, București, 1986; Băncilă, Portrete, 167-180; Nicolae Dragoș, Mihai Stoian, Drumeț în calea lupilor. Filmul unei existențe reale liber interpretată, București, 1987; Holban
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
CNT, 1969, 42; Sonia Larian, „Stele și luceferi”, VR, 1970, 3; Const. Ciopraga, „Somnul pietrei”, CRC, 1972, 2; Aureliu Goci, „Somnul pietrei”, RL, 1972, 15; Cioculescu, Itinerar, I, 241-245; Corbea-Florescu, Biografii, I, 185-192; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 183-195; Ciopraga, Propilee, 350-360; Monica Spiridon, „Foc de artificii”, RL, 1985, 48; Șerban Cioculescu, „Planeta părăsită” sau Geocentrismul familial, RL, 1987, 11; Aurel Martin, „Destăinuiri”, JL, 1990, 32; Liana Cozea, „... Cineva din mine îmi dictează ce să scriu” (interviu cu Profira Sadoveanu), APF
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
142-184; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 50-64; Paleologu, Alchimia, 37-53; Steinhardt, Critică, 145-149, 200-204; D. I. Suchianu, Alte foste adevăruri viitoare, București, 1983, 58-64; Trandafir, Dinamica, 108-124; Țeposu, Viața, 90-97; Vlad, Lectura rom., 116-128; Adam, Planetariu, 71-77; Ciopraga, Propilee, 128-174; Crohmălniceanu, Cinci prozatori, 5-58; Leonte, Prozatori, I, 8-31; Aurelia Rusu, Lecțiuni și convergențe, București, 1984, 104-199; Craia, Orizontul, 85-110; Rachieru, Vocația, 103-124; Tacciu, Romant. rom., II, 18, 146-148, 151-153, 241-242, 340; Ungureanu, Proza rom., I, 12-57; Anghelescu, Lectura, 168-177
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
1984, 18; Constantin Sorescu, Cristian Popescu, Marin Preda, SLAST, 1984, 22; Lucian Raicu, Scene din viața literară, TMS, 1984, 10; Traian Podgoreanu, Marin Preda și romanul filosofic, RITL, 1984, 3, 4; Victor Atanasiu, Viața lui Ilie Moromete, București, 1984; Ciopraga, Propilee, 118-127; Cristea, Modestie, 105-133; Leonte, Prozatori, I, 102-119, II, 32-97, 239-252; Odangiu, Romanul, 46-60; Raicu, Fragmente, 119-130; Ștefănescu, Dialog, 196-216; Ion Vartic, Marin Preda și „ucenicia” fiului, ST, 1985, 1; Vasile Popovici, Venise Marin Preda neanunțat, O, 1985, 14; Victor
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
și estetică la Universitatea din Charlottenburg, Berlin. Spirit polemic, intră în arena literară prin disputa cu G. Ibrăileanu, în revista „Luceafărul”, unde colabora din 1905, pe tema „artă pentru artă și artă cu tendință”, la care va reveni insistent în Propilee artistice (1913), cu încercări de clasificare conceptuală, ca Morala în artă, Poporanismul, „arta industrială”. Cartea conține și patru „dări de seamă” analitice, una ridiculizând maniera critică impresionistă practicată de E. Lovinescu în Pași pe nisip. Tot în 1913 publică la
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
dramatic în trei acte” Andrei Braniște. În 1930 îi apare volumul de nuvele Martirolog profan, care încheie activitatea sa propriu-zis literară. A mai colaborat la „Ramuri”, „Sămănătorul”, „Flacăra”, „Rampa”, „Noua revistă română”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea”, „Ideea europeană”, „Propilee literare”, „Milcovia”, „Cuvântul liber”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., semnând și Dumitru Simina. Spirit erudit, preocupat de varii domenii, elaborează Istoria artelor (1924), scrie studii de estetică, precum Necesitatea frumuseții (1925), investighează domeniul filosofiei în ampla lucrare Libertate (I-III, 1936-1942
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]