76 matches
-
dramatic în trei acte” Andrei Braniște. În 1930 îi apare volumul de nuvele Martirolog profan, care încheie activitatea sa propriu-zis literară. A mai colaborat la „Ramuri”, „Sămănătorul”, „Flacăra”, „Rampa”, „Noua revistă română”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea”, „Ideea europeană”, „Propilee literare”, „Milcovia”, „Cuvântul liber”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., semnând și Dumitru Simina. Spirit erudit, preocupat de varii domenii, elaborează Istoria artelor (1924), scrie studii de estetică, precum Necesitatea frumuseții (1925), investighează domeniul filosofiei în ampla lucrare Libertate (I-III, 1936-1942
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
și duce la întâmplări tragice. În general, sub aparențe inofensive, aproape banale, personajele lui S.-R. ascund un uriaș potențial de neliniște, de instabilitate interioară, transformându-se, subit, în indivizi descumpăniți, explozivi. SCRIERI: Andrei Braniște, București, [1913]; ed. Berlin, 1914; Propilee artistice, București, 1913; Istoria artelor, București, 1924; Necesitatea frumuseții, București, 1925; Martirolog profan, București, [1930]; Libertate, I-III, București, [1936]-1942; Bucureștii, metropola culturii (în colaborare cu Liviu Rebreanu, V. I. Popa, Dem. I. Dobrescu), București, f.a. Repere bibliografice: Ibrăileanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
Romanele lui G. Călinescu: o negație a formelor, DFC, 290-331; Grigurcu, Între critici, 102-106; Cotruș, Meditații, 472-488; Sângeorzan, Anotimpurile, 90-98; Dimisianu, Lecturi, 13-40; Faifer, Dramaturgia, 31-37; Trandafir, Dinamica, 220-236; Țeposu, Viața, 108-117; Raicu, Fragmente, 113-118; Cioculescu, Itinerar, IV, 372-384; Ciopraga, Propilee, 253-265; Scarlat, Ist. poeziei, II, 129-132, 176-180, III, 14-16; Leonte, Prozatori, I, 60-78; Adam, Planetariu, 112-134; Ungureanu, Proza rom., I, 91-116; Tihan, Apropierea, 93-100; Cosma, Romanul, I, 108-114; Vasile, Conceptul, 152-156; Alex. Ștefănescu, Sensul entuziasmului, RL, 1989, 3; Mircea Martin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Craiova) ș.a., până prin 1933 iscălind și cu pseudonimele Radu Buzescu și George Freamăt. Atras de timpuriu de literatură, face critică literară vreme îndelungată, fiind și membru în redacțiile publicațiilor „Adevărul literar și artistic” (1923-1926), „Flamura” (1925-1926), „Viața literară” (1926) și „Propilee literare” (1926-1929). A tradus din Marțial, La Rochefoucauld, Maeterlinck, Baudelaire, Alain. Debutează în revista „Izvorașul” (1919-1920) cu un articol despre folclor, domeniu care l-a atras în alte câteva rânduri, B. fiind și editorul unui florilegiu din lirica populară, Cântece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
am stat, cândva, la pândă pe Acropole. Vroiam să văd dacă se găsește vreun turist care să spună cu voce tare că nu-i place Parthenonul, că-l dezamăgește. Ei bine, m-am lămurit că toți cei care treceau de Propilee erau "pregătiți" să se arate impresionați. Am vorbit în una din cărțile mele, nu mai știu în care, despre "dictatura celebrității". Am și văzut-o la lucru. În Capela Medici din Florența, unde se află cele patru celebre sculpturi ale
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
veche (inițiată încă din Portrete și reflecții literare, 1967), Constantin Ciopraga perseverează în a medita pe marginea literaturii, a vieții ei lăuntrice, a finalității și chiar a fatalității care îi domină cursul. "Portretele" și "reflecțiile" sunt amplificate în volume precum Propilee (1984; subintitulat "cărți și destine") și Amfiteatru cu poeți (1995), precum și în Partituri și voci, apărut în 2004 și dedicat unor "poeți ai acestui timp". Caietele privitorului tăcut (2001) includ, pe lângă maxime și amintiri, numeroase însemnări de călătorie, în care
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
noastră; în bine, prin acea credință tonică în puterea noastră mesianică de renaștere; în rău, prin inducerea mitului revoluționar drept soluție atotizbăvitoare și a credinței superficiale că totul atârnă de ideile generoase. A fost timpul în care s-au edificat propileele templului nostru național. Vederea de aproape i-a împiedicat pe cei mai mulți să perceapă că mai rămăsese mult de cizelat până la finalizarea cornișei și a cheii de boltă. E suficient să voiești, par a ne spune personajele ce populează scena acelui
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
sau imitații după Alexandru cel Mare de Euthykrat și Amazoana călare de Strongylion din Muzeul Național din Napoli, specimene de vigoare ale celor două sexe. Spre mijlocul străzii, cam peste drum de fostul Teatru Național, Ioanide plănuia o reinterpretare a propileelor ateniene, formând un soi de galerie, însă exclusiv din piatră și cu evitarea oricărei aparențe de pastișă. În două puncte exterioare, pe care Ioanide nu le fixase încă, desenîndu-le separat, s-ar fi aflat două mari foruri: forul Traian, circular
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de creație poate executa și unele comenzi. Chiar și pentru bărbați, precizează ea cînd vede că Mihai se uită la un calendar al fabricii de ciorapi, ilustrat cu două femei blonde, etalînd picioare superbe, ce te duc cu gîndul la propileele templelor grecești. Calendare n-am editat încă, adaugă ea cu o ironie bine disimulată în glas. Păcat! surîde Mihai, înfruntîndu-i din nou privirea. La prețurile actuale și la banii de care dispun, ar fi fost singurul lux ce mi l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
am observat un singur automobil în mișcare. Copii am văzut doar la o școală din Salonic, la o altă școală sub Muntele Lupului și străinii de la locurile istorice. ACROPOLE, ,,acoperișul lumii”, simbolul Greciei, unde zeii mișună printre stânci, coloane și... Propilee, unde limba iute grecească e numai printre restauratori, iar ghizii vând legende și religie în toate limbile pământului. Muntele de sub acest impunător monument seamănă cu Fuji din Japonia, poate de aceea erau mulți, mulți vizitatori galbeni (chinezi, japonezi și multe
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
reci ale toamnei o demistifică. Dar avem noroc, nu plouă azi. Mă pregătesc să intru, sufletește, într-un fel de "protocol" de care nimeni nu scapă pe Acropole. Căci vizitatorii se transformă aici, fără excepție, în pelerini. Apropiindu-se de Propilee, sunt pregătiți să admire ceea ce vor vedea. Mai mult: sunt convinși că e normal să fie entuziasmați când vor zări Parthenonul. Entuziasmul lor e, cumva, dinainte stabilit. Teama de a rămâne indiferent în fața unui templu considerat de toată lumea o capodoperă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Și idei, ce altfel împle, Ard în frunte, bat sub tîmple: Eu le-am dat îmbrăcăminte Prea bogată, fără minte. Ele samănă, hibride, Egiptenei piramide: Un mormânt de piatr-în munte Cu icoanele cărunte, Și de sfinxuri lungi alee, Monoliți și propilee, Fac să crezi că după poartă Zace-o-ntreagă țară moartă. {EminescuOpIV 293} Intri-nuntru, sui pe treaptă, Nici nu știi ce te așteaptă. Când acolo! sub o faclă Doarme-un singur rege-n raclă. {EminescuOpIV 294} VIS Ce vis ciudat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cunoști de fapt, adevărata carte... Să cunoști de fapt, adevărata bibliotecară. Să cunoști de fapt, adevărata muzică... Să cunoști de fapt, capodoperele de artă plastică, mai ales cele cu scene de vânătoare. Vedeai sala cu statuile tuturor zeițelor... Vedeai Panteonul... Propileele... pileele... eele... Întreg. Nemutilat. În splendoarea lui... lui... Ca soarele... Ca stelele... Ca Iubirea, ca Credința și ca Inteligența lumii... Și toate stalagmitele posibile... Lasă-l să intre. Din acel moment ori fanta prin care abia privea anterior, devenise tot
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
chiar singurul echilibru ce îi rămâne accesibil într-o lume a încălcării oricăror rigori sau a agresiunii generalizate. Referințe critice (selectiv): Cezar Ivănescu, în Veșnica împotrivire, 2004; Stelian Baboi, în "Cronica", nr. 4, aprilie 2004; Valentin Ciucă, Artă și vocație. Propilee estetice, 2008; Emanuela Ilie, în "Revista română", nr. 2, martie 2009; Marius Chelaru, în "Convorbiri literare", nr. 2, februarie 2010; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 3, martie 2011; Marius Chelaru, în "Prefața" la A douăsprezecea dimensiune, 2011; Gheorghe Mustață, "Postfață
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1984, 18; Constantin Sorescu, Cristian Popescu, Marin Preda, SLAST, 1984, 22; Lucian Raicu, Scene din viața literară, TMS, 1984, 10; Traian Podgoreanu, Marin Preda și romanul filosofic, RITL, 1984, 3, 4; Victor Atanasiu, Viața lui Ilie Moromete, București, 1984; Ciopraga, Propilee, 118-127; Cristea, Modestie, 105-133; Leonte, Prozatori, I, 102-119, II, 32-97, 239-252; Odangiu, Romanul, 46-60; Raicu, Fragmente, 119-130; Ștefănescu, Dialog, 196-216; Ion Vartic, Marin Preda și „ucenicia” fiului, ST, 1985, 1; Vasile Popovici, Venise Marin Preda neanunțat, O, 1985, 14; Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Școlii Române din Roma, cercetează aici, în 1924, manuscrise din arhiva Vaticanului, descoperind și publicând inedite ale istoricului bizantin Nicephor Gregoras. Este prezent în periodice și reviste de specialitate clujene („Dacoromania”, „Cultura poporului”, „Societatea de mâine” - unde semna Tiberiu Boldur -, „Propilee literare”, „Hyperion”, „Gând românesc”, „Anuarul Institutului de Studii Clasice”, „Symposion”), în „Transilvania” din Sibiu, „Ephemeris Dacoromana” din Roma, „Acropole” din Atena, de asemenea, în „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Convorbiri literare”, „Propilee literare” „Analele Dobrogei”, „Orpheus-Favonius”, „Camenae” ș.a. Două volume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
poporului”, „Societatea de mâine” - unde semna Tiberiu Boldur -, „Propilee literare”, „Hyperion”, „Gând românesc”, „Anuarul Institutului de Studii Clasice”, „Symposion”), în „Transilvania” din Sibiu, „Ephemeris Dacoromana” din Roma, „Acropole” din Atena, de asemenea, în „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Convorbiri literare”, „Propilee literare” „Analele Dobrogei”, „Orpheus-Favonius”, „Camenae” ș.a. Două volume, sinteze în domeniul clasicismului, Aristofan și contemporanii săi (1922) și Gânduri și chipuri din Grecia veche (1927), oferă, pentru un public mai larg, primul, imaginea luptei de idei, de mentalități și forme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
înainte. În același an, începe să publice și în „Literatură și artă română”. Cu versuri și nuvele, va colabora și la „Sămănătorul” ori la „Sburătorul”, dar mai ales la „Viața socială”, „Flacăra”, „România ilustrată”, „Universul literar”, „Adevărul literar și artistic”, „Propilee literare” ș.a. Împreună cu Tudor Arghezi, scoate, în 1904, publicația „Linia dreaptă”, iar din 1923 conduce colecția „Biblioteca pentru toți”. Versurile lui D. au fost strânse într-un prim volum în 1901. Au urmat Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
și face parte din cercul „Brașovul literar și artistic”, care va edita publicația cu același nume, unde este redactor (1931-1933). Până în 1935, când i se pierde urma, mai colaborează la „Cronicarul”, „Carpații”, „Munca literară”, „Omul liber”, „Societatea de mâine”, „Familia”, „Propilee literare”, „Provincia literară”, „Curentul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Țara Bârsei” ș.a. În presă, va semna articole, note și însemnări, recenzii și versuri, traduceri din Jean Richepin și Charles Baudelaire. În 1934 îi apare volumul de poezii În sus. Lirica lui F., cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287060_a_288389]
-
1979; Cubleșan, Teatrul, 107-110; Șerban, Ispita, 61-63; Dan Zamfirescu, N. Iorga. Etape către o monografie, București, 1981; Iorgulescu, Ceara, 90-95; Săndulescu, Portrete, 168-186; Zaciu, Viaticum, 181-207; Modola, Dramaturgia, 103-115, 133-135; Sângeorzan, Anotimpurile, 15-26; Marcea, Concordanțe, 205-216; Cubleșan, Civic-etic, 87-89; Ciopraga, Propilee, 22-33; Păcurariu, Scriitori, II, 158-168; Adam, Planetariu, 187-191; Râpeanu, Scriitori, 5-12; Dinuța Marin, N. Iorga și creația populară, București, 1986; Băncilă, Portrete, 167-180; Nicolae Dragoș, Mihai Stoian, Drumeț în calea lupilor. Filmul unei existențe reale liber interpretată, București, 1987; Holban
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
de jurnalist și de om politic. Debutează, sub pseudonimul Andrei Braniște, preluat din piesa de teatru omonimă a lui Marin Simionescu-Râmniceanu, la „Rampa”, în 1915, colaborând și la „Revista noastră”, „Sclipiri”, „Progresul”, „Hiena”, „Contimporanul”, „Facla” și „Facla literară”, „Mișcarea”, „Muncitorul”, „Propilee literare”, „Vlăsia”, „Cuvântul”, „Parlamentul”, „Opoziția”, „Curentul”, „Vremea”, „Revista politică” ș. a. Se numără printre redactorii de la „Aurora”, „Adevărul” (unde a fost și prim-redactor), conduce „Cuvântul liber” (1933-1936), cotidianul „Jurnalul” (1939-1940), „Jurnalul de dimineață” (1944). A crezut cu sinceritate în adevărata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
Iași 1970; * „Hortensia Papadat-Bengescu“, București 1973; * „Personalitatea literaturii române“, Iași 1973 (versiune franceză 1985, versiune engleză 1981, ed. revăzută și adăugită, 1997); * „Ecran interior“, versuri, Iași 1975; * „Între Ulysse și Don Quijote“, Iași 1978; * „Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originale“, București 1981; * „Propilee. Cărți și destine“, Iași 1984; * „Nisipul“, roman, București 1989; * „Poezia lui Eminescu. Arhetipuri și metafore fundamentale“, Iași 1990; * „Amfiteatru cu poeți“, Iași 1995 (ed. II revăzută, 2001); * „Caietele privitorului tăcut“, memorii, Iași 2001; * „Perspective“, studii critice, Iași 2001; * „Baltagul. Privire
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
genere ignorate. Continuând o preocupare mai veche (Portrete și reflecții literare, 1967), C. perseverează în a medita pe marginea literaturii, a dimensiunii ei lăuntrice, a finalității și chiar a fatalității care îi domină cursul. „Portretele” și „reflecțiile” sunt amplificate în Propilee (1984, subintitulat Cărți și destine) și Amfiteatru cu poeți (1995). Volumul Caietele privitorului tăcut (2001) include, pe lângă maxime și amintiri, numeroase însemnări de călătorie, în care prevalează schița de portret făcută din tușe blânde și informații culturale particularizatoare. C. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
între 1900-1918, Iași, 1970; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1973; Personalitatea literaturii române, Iași, 1973; ed. 2, Iași, 1997; Ecran interior, cu un portret de Corneliu Baba, Iași, 1975; Între Ulysse și Don Quijote, Iași, 1978; Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originare, București, 1981; Propilee. Cărți și destine, Iași, 1984; Nisipul, București, 1989; Poezia lui Eminescu. Arhetipuri și metafore fundamentale, Iași, 1990; Amfiteatru cu poeți, Iași, 1995; Caietele privitorului tăcut, Iași, 2001; Perspective, Iași, 2001. Ediții: Calistrat Hogaș, Opere, pref. edit., București, 1956; Mihai Codreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
CNT, 1969, 42; Sonia Larian, „Stele și luceferi”, VR, 1970, 3; Const. Ciopraga, „Somnul pietrei”, CRC, 1972, 2; Aureliu Goci, „Somnul pietrei”, RL, 1972, 15; Cioculescu, Itinerar, I, 241-245; Corbea-Florescu, Biografii, I, 185-192; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 183-195; Ciopraga, Propilee, 350-360; Monica Spiridon, „Foc de artificii”, RL, 1985, 48; Șerban Cioculescu, „Planeta părăsită” sau Geocentrismul familial, RL, 1987, 11; Aurel Martin, „Destăinuiri”, JL, 1990, 32; Liana Cozea, „... Cineva din mine îmi dictează ce să scriu” (interviu cu Profira Sadoveanu), APF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]