14,128 matches
-
rimeze. De multe ori sunt mici povești, trebuie să ajung la ,poantă" și nu am mai mult loc decît încape pe această ,carte poștală". Și de multe ori, cum să fac acest text mic în conținut dar și cum funcționează propoziția în sine, cuvintele, toate acestea îmi dau de lucru și mă obsedează ca și toate celelalte scrieri ale mele. Este pentru mine nu numai ,o distracție", că fac așa ceva în limba română - vreau... să-mi iau puțin limba la întrebări
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
Exegetul se recunoaște ,ca un modern tulburat" (p. 446), dar nu acceptă ca această situație să fie echivalată cu atributul de postmodern. Pentru H.-R. Patapievici, ,postmodernitatea este o viziune despre lume care afirmă în chip tare adevărul următoarelor trei propoziții:(?) nu există o realitate esențială (altfel spus, totul e simulacru); (?) totul e relativ (altfel spus, nu există nici un criteriu de a face ierarhii ori de a deosebi adevărul de fals); (?) modernitatea e epuizată" (p. 446). Nu rezum aici întreaga argumentație
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
know how to *hold* the reservation and that’s really the most important part of the reservation, the holding. Anybody can just take them.” @alexandra: piesă de rezistență la sfarsit :)) nici nu îmi mai amintesc ce-ai spus înainte de ultimă propoziție... Așa îți zic la telefon dar poți să te duci cu vreo 20-25 min înainte să le iei. E mai lejer că nu stai la coadă interminabila ( la rezervări nu e coadă niciodată) și apoi ai timp să bei și
Rezervare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82766_a_84091]
-
propriile puteri... habar n-ai ce-ți poate pielea... habar nu ai! Probabil că n-aș mai greși. Probabil că viața ar fi o fericire continuă. Probabil că mi-aș depăși condiția de om... Probabil că n-aș mai începe propozițiile cu “probabil”.;) Aș da la facultatea de teatru și m-aș concentra numai pe asta. Cred că aș mergela un club de jazz și m-aș angaja că și cântăreț aș spune adevărul și înfrunta consecințele... Foarte mulți dintre noi
Ce-ai face dacă nu ţi-ar fi frică? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82781_a_84106]
-
pentru lămuriri, dar nu cred că titlul postului atacă în vreun fel pe Sfinții Ierarhi Cappadocieni, pe Sfîntului Ierarh Vasile și cu atât mai puțin pe Tudor Arghezi. este doar un tiltu formulat în spiritul acestui blog. @ criști Era o propoziție cu semnificație religioasă, nu ? Trebuia să o comentez, este dreptul meu tradițional de laic ortodox român. Ideologia mea este total opusă ideologiei domnului Dragoș Bucurenci. Numai bine, aaa..păi dacă e total opusă e ok atunci bine că ne-ai
Bine c-a-nviat! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82860_a_84185]
-
yup,dar chiar să tise rupă? ... pe bune, nepăsarea face posibile toate problemele pe care le înșiri mai sus E grav să începi un demers printr-un fals. Societatea civilă se pronunță împotriva numirii Noricai Nicolai la Justiție” este o propoziție neadevărata. Probabil ”Coaliția pentru o Guvernare Curată”, oricine ar fi, e împotriva numirii. Însă societatea civilă este formată din patronate, asociații ale șahiștilor, profesorilor, asociații pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, ONG-uri ecologiste etc. Desigur probabil și ”Coaliția pentru o
Spune-i NU Noricăi Nicolai! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82899_a_84224]
-
le-am semnalat-o. E drept că, atunci când am publicat textul pe blog, am facut copy/paste de pe site-ul Evz, cum fac de obicei, ca să preiau versiunea finală a textului (se mai întâmplă uneori că redacția să taie o propoziție sau două din lipsă de spațiu și nu vreau să păcălesc cititorii). N-am mai stat să recitesc textul, mersi că ai făcut muncă de corector în locul meu. Stai pe-aici, s-ar putea să te faci util... “Un exemplu
Bach la tot cartierul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82976_a_84301]
-
scop mai înalt în viață decât propria estetică. Am însă cu cei care sunt aroganți cu mine pentru că eu am.” știu textul, a apărut în b-24. e tot o “metrocritica” :p dar la adresa metrosexualilor. mie mi-a atras atenția altă propoziție: “Nu am nimic cu un bărbat care vrea să fie egal cu femeile. Mă deranjează însă când îmi sunt dați ca exemplu de femeia mea.” oricum, dobro e ultimul om despre care aș spune că se îmbracă neglijent. și, în
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
sfiește s-o formuleze crezînd că nimeni nu va realiza că e doar o asumpție falacioasa care n-are nicio treabă cu scrie Sergiu.Omul nu generalizează orbește că Bucurenci ci are grijă, să-și izoleze obiectul criticii, începînd fiecare propoziție cu:”există femei care...” și nu cu “femeile”au făcut și au dres. De fapt există vreo 4-5 “ținte”, printre care și Oana Zăvoranu. De cealaltă parte însă, Bucurenci ne opărește la grămadă, cu acuză de misoginism politic, se agită
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
-ntindeti amindoi de un “cadavru”(basca argumentul cavaleresc “că-i ești simpatic” și vrea să te protejeze și mai ales suspiciunea de marxism-simulat din “cauza” de trend ).Și tu ...ce faci!?Te prostești și ne prostești! Scoți din context cîteva propoziții de-ale lui Pleșu, le-nsailezi într-un colaj pervers si-ncerci să creezi impresia că, “bietul” om cade sistematic în nas, încercînd să te demoleze cu “penibilul și exasperantul” lui recurs la EXPERIENȚA intilnirii cu comunismul! Desteapta-te Bucurenciule
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
chemate spre audiere, ori confruntare cu omul modern atent mai mult la ce le lipsește capetelor ilustre... câte o ureche, nasul rupt, ochiul de marmură holbat, pleznit de cine știe ce lovitură. Fizionomii roase de timp, desfigurate, lucrate de timp ca de propozițiile scurte, nervoase ale lui Tacit înmuindu-și stiletul în apă tare, umanizând portretul printr-un defect, sau când singulariza caracterul printr-un verb picat în frază ca trăznetul, adăugându-i culoarea epatantă a adjectivului... Arta romană, pe urmă Piramidele chinezului
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
431 îC, cu ocazia ceremoniei funerare organizate în onoarea soldaților căzuți în bătălia de deschidere a războaielor peloponeziene, avea să fie eșafodajul a ceea ce numim azi democrație. Tucidide, participant la acel miting funerar, a recreat din memorie discursul. Iată câteva propoziții ș1ț din respectiva cuvântare: "Sistemul nostru de guvernare este democratic pentru că puterea este în mâinile nu a unei minorități ci în cele ale întregului popor. Când este vorba de dispute particulare, toți sunt egali în fața legii. Când intră în discuție
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
de obicei), dar au alte caracteristici structurale care exclud apartenența lor la mulțimea C a cailor. Prin urmare, un cal aparține numai mulțimii C, iar un măgar, numai mulțimii M. Teoria Clasică a mulțimilor se spijină pe logica bivalentă: o propoziție este sau adevărată, sau falsă. în 1965, americanul Lofti Zadeh introduce mulțimile fuzzy. Teoria mulțimilor fuzzy se bazează pe un alt tip de logică, cea continuă: între adevărat și fals există grade de veridicitate. Așadar, în teoria acestor mulțimi un
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
avea acces opoziția), Radu F. Alexandru (că orice liberal, el urăște cenzură și îi iubește victimele), Eugen Nicolaescu (dar părerea lui chiar nu merită comentată). În tot balamucul, a trecut aproape neluat în seamă un detaliu important. Și anume o propoziție din finalul Comunicatului CNA care solicită tuturor posturilor t.v. să acorde opoziției 33% din timpul de emisie și puterii 66% (restul de 1%, cine știe cui!). Întrebat de realizatorul unui interviu pentru Europa Li-bera ce se înțelege prin asta, dl Răzvan
De la 20% la 33% by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14783_a_16108]
-
putea, așadar, fi, socotește Șerban Cioculescu, decît una de "intuiție simpatică" a obiectului, care cere "o conivență a simțirii dincolo de convențiile artei sociale clasice", adică ceea ce estetica germană desemnează prin termenul de Einfühlung. Abdică oare autorul Varietăților critice, prin asemenea propoziții, de la criteriul rațiunii? Cîtuși de puțin, întrucît rațiunea se cade a intra nu doar în operația de tîlcuire a exegetului, ci și în cea de elaborare a poetului. Voința, disciplina, ca resorturi ale lucidității suverane, au constituit principiile poeticii lui
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
contează, ci armonia locului habitat, este o cale prea lungă și prea complicată ca să încerci să o iei în discuție. Interesant: asta se întâmplă în cea dintâi țară de pe glob în care o revoluție, istorică, dărâmând totul din temelii, lansa propoziția ce avea să influențeze toate mișcările politice ulterioare, - egalitate, fraternitate, și libertate, evident. Ești silit să te întrebi, în cele din urmă: umanitatea, confortul ei material este mai importantă? Ori ideea ei despre ea însăși, arta, în fond, proiecția spiritului
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]
-
astfel de circumstanțe, Virgil Nemoianu rămîne un observator atent al fenomenului românesc, un analist penetrant al acestuia, cu mobiluri simpatetice care presupunem că-i dictează disocieri tranșante, cîteodată dureros caustice, totdeauna la antipodul indiferenței. Ele n-au deloc aerul unor propoziții venite "de departe", ci pe acela al intimității cu subiectele avute în vedere, abordate precum momente "fierbinți" ce "încălzesc", la rîndu-le, comentariul. Astfel dl. Nemoianu se ocupă de faptul că în filosofia românească nu există o tradiție constituită a problemei
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
că România e perfect îndreptățită să ceară, ea, purificarea N.A.T.O.! Rareori mi-a fost dat să aud o provocare mai josnică. Mi-e greu să cred că în stare de normalitate un funcționar N.A.T.O. poate articula astfel de propoziții. Să nu fi aflat domnul cu pricina că Securitatea română a fost cu totul altceva decât un club al gentlemen-ilor cu mănuși albe și cu monoclu? Să nu fi știut oficialul occidental că ocupația favorită a Securității era eliminarea fizică
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
sau cititorul încearcă să "traducă" cuvintele Nu credeam să-nvăț a muri vreodată prin sintagma "iubirea este o ucenicie a morții", poezia textului a fost deja alterată în beneficiul rezumatului ei de idei: lirismului genuin i s-a substituit o propoziție absolut prozaică. În lipsa oricărei eufonii, dimensiunea lirică a versului e asigurată totuși de ritm: acesta suplinește sunetele, corpul sonor al expresiei ei constând exclusiv în scandarea pe care o dă succesiunea accentelor. Aș putea să spun că o schemă muzicală
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
degrabă de un expozeu teoretic, decât de un discurs liric: el nu este nici un vers-imagine, nici un vers-melodie, ci doar un vers-idee. Dacă n-ar fi scandarea (la care ne obligă indicația din paranteză "în metru antic"), am putea să citim propoziția " Nu credeam să-nvăț a muri vreodată" ca pe propriul rezumat al lui: e pur și simplu mărturisirea unei trăiri la limita intelectului. Dacă nu ar fi urmat de întregul său cortegiu de strofe - care își răsfrânge îndărăt efectul liric
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
fel, acest vers se înrudește cu lirismul din "Glosă". Numai că acolo expresia este cu totul impersonală, ca aceea a unei observații asupra "mersului lucrurilor lumești" pe care ar face-o un observator situat dincolo de poziția oricărui subiect; în timp ce aici propoziția are un subiect (subînțeles, desigur, dar nicidecum de neglijat) care-și va dezvălui și afirma identitatea abia în strofele următoare. Un "conținut" ideatic, indiscutabil cu rezonanță filosofică, este grefat pe acest "eu" subînțeles, care - de acum încolo, de-a lungul
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
doar să atribuie pur și simplu fiecărei vocale câte o culoare. Ceea ce caută el este să dezvăluie desăvârșirea lumii care poate fi percepută în sonoritatea limbii. Jünger subliniază dependența stilului limbii, atât vorbite cât și scrise, de vocalismul cuvintelor: "O propoziție corectă din punct de vedere logic nu are nici o importanță pentru mine dacă nu corespunde și din punct de vedere vocalic". Interesul autorului este stârnit și de puterea de evocare sinestezică - sau stereoscopică, cum o numește - a cuvintelor cromatice. [...] La
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
obișnuită să gîndească, de felul cum vorbesc și cum încearcă fără succes, să emită judecăți inteligibile, guvernanții actuali. Niciodată pînă acum puterea n-a fost mai incultă, mai rudimentară, mai vulgară." Să ajungă un scriitor basarabean să aștearnă pe hîrtie propoziția din urmă, după decenii de putere comunistă, iată ceva care ne tulbură peste măsură. Cu adevărat problema basarabenilor este restaurația comunistă: restul, legate de limbă, de istorie etc., este perdeaua de fum sub care Voronin et comp. își ascund interesele. O
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
să fie prizonieră, cu tot geniul ei, unei concepții de viață reacționare". "Nouă ne revine sarcina de a arăta în lumina marxism-leninismului ce e rătăcire, fugă de luptă, spaimă și dușmănie pentru progres în aceste pledoarii pentru neființă. Autorul acestor propoziții etichetante este Ov.S. Crohmălniceanu, alături de Ion Vitner, care ne vorbește despre "conștiința mistificată" a poetului, prin al cărui scris s-ar fi pronunțat "gura vetustă a marii moșierimi"". Propozițiile citate despre Eminescu sînt neîndoios oripilante, însă ele apar aci reproduse
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
și dușmănie pentru progres în aceste pledoarii pentru neființă. Autorul acestor propoziții etichetante este Ov.S. Crohmălniceanu, alături de Ion Vitner, care ne vorbește despre "conștiința mistificată" a poetului, prin al cărui scris s-ar fi pronunțat "gura vetustă a marii moșierimi"". Propozițiile citate despre Eminescu sînt neîndoios oripilante, însă ele apar aci reproduse în virtutea unei logici etniciste. Kominternismului vrăjmaș al națiunii i se atribuie cu larghețe isprăvi care-i depășesc în bună măsură nociva sferă de acțiune: "Eticheta de reacționarism, aplicată culturii
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]