615 matches
-
pentru existența religiilor politice"; iar apoi susține întreaga discuție pe situații de practică și teorie politică (de aici reiese probabil opțiunea lui Voegelin pentru dublă natură a actului de a gândi: theoria, sau contemplare care poate produce concluzii de natură propoziționala, si praxis, sau deliberare în vederea acțiunii). În ceea ce privește modul general de abordare, Voegelin pleacă de la distincția dintre "realitatea în sine" și "simbolismul lingvistic" care se aplică termenilor religie și politică. Deosebirea "simbolismului lingvistic" (ce are rădăcini adânci în istoria continentului european
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să ne gîndim că, dacă ni s-ar cere să spunem ce știm despre ea, majoritatea dintre noi nu ar putea trece dincolo de figurile silogistice ale lui Aristotel sau, în cel mai bun caz, de cîteva inferențe simple din logica propozițională. Și chiar dacă nu îndrăznim să mărturism acest lucru, în sinea noastră trăim cu convingerea că, în privința foloaselor pe care le putem căpăta de pe urma studiului logicii, de la această disciplină nu putem aștepta mare lucru. Suficiența aceasta blazată pleacă dintr-o intuiție
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb); apoziţia; norme de punctuaţie; complementul: complementul direct, complementul indirect, complementul prepozițional; circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc, circumstanțialul de cauză, circumstanțialul de scop; topica în propoziție; norme de punctuaţie (virgula). Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă, completiva prepozițională, circumstanțiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finala. Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul): moduri verbale (indicativul, imperativul, conjunctivul şi condiţionalul-optativ) și timpurile
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
predicatul nominal Subiectul Atributul Complementul Construcţii sintactice: construcţii active/ construcţii pasive cu verbul a fi construcţii impersonale construcţii cu pronume reflexive Enunţuri eliptice. Norme de punctuaţie Fraza. Subordonarea prin conjuncţii şi prin pronume şi adverbe relative. Norme de punctuaţie - Realizări propoziționale ale unor funcţii sintactice: atributiva, completiva directă 2.2. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de lexic şi semantică Vocabular Structura cuvântului: Cuvântul, unitate de bază a vocabularului; Cuvântul şi contextul; forma şi sensul cuvintelor Categorii semantice: sinonime
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
și simplu asimilată structurilor restrictive fără negație, cu adverbele numai și doar. De la simpla omitere a negației, din cazurile în care decât preceda un nominal (are decât o problemă, vin decât ei), echivalarea doar - decât a trecut și asupra construcțiilor propoziționale, după modelul doar am așteptat aici construindu-se șidecât am așteptat aici. Pentru a înțelege situația actuală, e însă important să cunoaștem și istoria construcției. Decât a fost folosit, mai întâi, în structurile comparative și de diferențiere care s-au
Decât o negație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5653_a_6978]
-
însemna, literal, „fură apă”, fiind, la origine, altfel construită decât nisiparnițele pe care le știm cu toții. Iarăși, invocarea lui Crisyppos e comună ambelor cărți. Acum, numele lui e convocat en passant:„În opoziție cu logica aristotelică, el a făcut logica propozițională și a dat osatură fermă stoicismului, care, eventual, putea rămâne doar o stare de suflet, colorată etic, sau o doctrină laxă, arbitrară, în afara oricărui sistem” (p. 46). Douăzeci de ani mai devreme, într-o notă din același volum de Afinități
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
pedantă: „Nici, baremi, unuia dintre faimoasele tratate ale lui Crisyppos din Cilicia (fără de care, pare-se, stoicismul ar fi rămas la stadiul cutărei «stări de suflet» - flasc și amorf: nearticulat logic), maestru și inovator al silogisticii eline (care, prin inferența propozițională, devine alta decât a lui Aristot) etc. etc.” Surprinzător de multe secvențe de aici par să împărtășească suflul Afinităților. E foarte interesantă de exemplu, coincidența (p. 26) de-a fi locuit în gazdă chiar la sora celui mai bun prieten
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
marilor ctitori de Țară, cu lacrima filocalică a martiriului românesc, repere esențiale pentru Profetul nostru rămânând de-a pururi Neamul protodac al MARIEI FECIOARA și Biserica tradițională a Fiului ei, HRISTOS. Pentru Mihail Eminescu creștinismul ortodox nu este un sistem propozițional sau conceptual scolastic, ci mistica religiei Hristice-reînnoitoarea harică a firii create. Căile cunoașterii Profetului Mihail Eminescu intersectează cândva, undeva miturile, dar se înalță apoi dogmatic spre Adevărul revelat-singura și adevărata filosofie a Adevărului absolut-ipostasiată în DUMNEZEU-OMUL-IISUS HRISTOS. Abordarea Căilor divinității
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
vocabular adecvat vârstei, pronunțate corect; întrebări reflectând forma literară a limbii române și normele în uz ale acesteia (anumite forme de plural, de feminin, fenomenul acordului etc.); întrebări cu un contur intonațional precis, model pentru copii; formulări simple, de tip propozițional, clare, concise; construcții cu topică preponderent obiectivă etc. ( Selecția tipului/tipurilor de întrebare/întrebări, construcția acestora prin adaptarea din punctul de vedere al conținutului și al formei la particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor preșcolari, organizarea întrebărilor în succesiune
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și reflexive, a inteligenței reflexive, precedată și pregătită de dezvoltarea unei inteligențe practice (Piaget, 1972, p. 143). Începând cu vârsta de 11-12 ani, ei cuceresc un nou mod de a raționa, bazat acum nu pe manipulările concrete, ci pe operațiile propoziționale, formale care permit să-și reprezinte desfășurarea activităților fără a mai fi necesară prezența lucrurilor concrete. Treptat, gândirea lor capătă un caracter ipotetico-deductiv, Încep să opereze cu propoziții ipotetice, ceea ce deschide posibilitatea reflecției libere, detașate de real, proiectată În planul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a două sensuri diferite atribuite noțiunii de experiment: unul privește tatonarea empirică, altul corespunde demersului planificat. Numai când aceste două modalități - una de gândire, alta de acțiune vor coexista sunt Întrunite condițiile unui experiment (când, de exemplu, operațiile de gândire propoziționale, ipotetico-deductive vor fi corelate cu cele de comunicare, de verificare). A tatona, a observa realul se face fie pentru a degaja o ipoteză, fie pentru a verifica o alta. Ipoteza postulează existența unui raport Între două categorii de fapte: un
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și euristică. Altfel stau Însă lucrurile Într-o fază de dezvoltare mai avansată. Așa, de exemplu, Între 11-12 și 14-15 ani, tânărul Își Însușește deja anumite instrumente intelectuale necesare experimentării propriu-zise. Sunt instrumente de gândire redate sub forma unor operații propoziționale sau ipotetico-deductive, la care se asociază capacitatea lui, bazată pe operațiile amintite, de a comunica diversele ipoteze și de a le verifica experimental (Piaget, 1972, p. 47). Toate acestea deschid noi posibilități de Învățare a științelor naturii prin intermediul unor activități
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a materiei care se manifestă În ele. În fine, modelele ideale se pot Înfățișa și sub forma unui concept, a unei idei sau teorii, ori a unui sistem de concepte sau de descripții logice, ceea ceconstituie tipul de modele logice (propoziționale). (Așadar, modelele ideale pot fi:grafice, simbolice și logice. Alături de cele materiale și acestea sunt modele descriptive.) Modelarea simulatorie. Uneori se recurge la ceea ce se cheamă modelare simulatorie (bazată pe modele simulatoare) și deci, care mimează (imită) unele fenomene, procese
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sens, când întreprindem o (meta)analiză a abordărilor și modelelor terapeutice, poate fi utilă sintagma „echivalențe enunțiale” (Iluț, 1984), ce acoperă ideea că sub expresii diferite se vizează conținuturi identice, mergând de la simple sinonimii de cuvinte la enunțuri și nexuri propoziționale echivalente. Vom constata astfel că, în cele mai multe contexte, termenul „individualizare” este echivalent cu „diferențiere”, „schemele de gândire” ale psihologiei cognitive cu mai vechile „constructe personale” ale lui Kelly, „circularitate cauzală (cauzal circularity)” cu „feedback looping (buclă de feedback)”, „reîncadrare (reframe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
constatabil și fenomenul invers: prin expresii deosebite se vizează conținuturi identice, mergând de la simple sinonimii („valoric”, „axiologic”), trecând prin sintagme și enunțuri („atitudini față de valori”, „valori interiorizate”, „scara individuală de valori”, „filtrajul personal al valorilor”) și ajungând la nex-uri propoziționale echivalente. Evident, afirmația are o valabilitate generală pentru dinamica științei și filosofiei, dar în perimetrul cercetării valorilor ea are o acoperire sporită. Probabil și pentru că lipsa de date ferme și teorii coerente se vrea compensată prin diversitatea stilistică, sugerând astfel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
interese multiple pentru tot ce este nou. Pubertatea este considerată ca fiind o etapă de tranziție, întrucât saltul de la operațiile concrete la cele formale nu se înfăptuiește brusc ci, în mod treptat, abia la sfârșitul ei antrenând la generalizarea operațiilor propoziționale, pentru ca în studiul următor, cel al adolescenței, să funcționeze în deplinătatea lor. Din punct de vedere afectiv, preadolescentul se caracterizează printr-o mare sensibilitate, prin treceri succesive de la o stare la alta, prin fluctuații în dispoziții, etc. Tocmai de aceea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
atins dacă elevii justifică diagrama; o să explice determinarea relațiilor dintre noțiuni de către tipurile de noțiuni relaționate, utilizînd definițiile date; obiectivul este atins, dacă explicația este adecvată în situația determinată; o să recunoască tipurile de raporturi logice dintre noțiuni, exprimate în structuri propoziționale; obiectivul este atins, dacă identificarea este corectă; o să interpreteze raporturile logice în limbaj formal și invers pe baza unui text dat; obiectivul este atins, dacă raporturile sînt relaționate corect cu diagramele și invers; o să construiască noțiuni urmînd cerința respectării unui
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
adăugînd un punct din oficiu Test de evaluare Disciplina: Logică și argumentare Unitatea de învățare: Silogismul Tipul de evaluare: sumativă Timp de lucru: 50 min. Obiectiv: Evaluarea competențelor elevilor de a argumenta silogistic. 1. Precizați concluzia posibilă decurgînd din formele propoziționale date ca premise: 2. Fie silogismul: 30 este divizibil cu 2, deoarece este număr par, iar numerele pare sînt divizibile cu 2. Se cere: a) forma logică a silogismului; b) verificarea validității prin diagrame Venn; c) negarea premisei minore. Pentru
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
naturale. N-am sperat niciodată că, în faptul credinței, lupta cu întrebările încetează. Așa cum Evanghelia nu este un „mesaj”, ci revelația unui mod de a fi, deopotrivă simplu și subtil, la fel, credința nu poate fi redusă la un conținut propozițional. Fără să depindă de o sumă finită de afirmații, credința nu se exhibă, ci se evocă. Credința este o dorință, o sete de Viață care trebuie mereu împrospătată. Conținutul coincide cu forma, precum într-o văpaie. Spre deosebire de rugul aprins văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
afirmă universalitatea revelației lui Dumnezeu) își pierd treptat creditul. Subiectul judecăților teologice are același statut ca subiectul unor judecăți de ordin matematic. Diferența dintre teologie și cosmologie nu mai poate fi stabilită; „subiectul Dumnezeu” este ancorat în masa de adevăruri propoziționale tematizate de rațiunea discursivă. Revoluția scotistă schițează deja condițiile de posibilitate ale agnosticismului deist, denunțat de Immanuel Kant în Critica rațiunii pure (1781). Agnosticismul și relativismul epistemologic nu puteau să apară decât într-un context secular modelat de cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
descriu fenomene analoge indiferent de forma de mișcare a materiei. Modelele ideale se pot înfățișa și sub forma unui concept, a unei idei sau teorii, ori a unui sistem de concepte sau descripții logice, ceea ce constituie tipul de modele logice propoziționale. În „știința antrenamentului sportiv” întâlnim tot mai des expresii ca: pentru perfecționarea sistemului de pregătire a sportivilor de performanță trebuie să elaborăm „modelul campionului”, sau „modelul de concurs”, sau „modelul pregătirii tehnico-tactice”, etc. Acestea evidențiază paleta foarte largă de aplicare
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
cunoaștere și învățare" Pentru a lămuri mai bine problematica învățării integrate, tematice sau cross-curriculare, să vedem mai întâi ce tipuri de cunoștințe își propune să producă învățarea și, prin urmare, ce moduri de cunoaștere favorizează ea. 1. Cunoștințele declarative sau propoziționale se referă la cunoașterea obiectelor și a faptelor („a ști că...”). Ele permit formarea unor modele mentale declarative, care se bazează pe reprezentări ale obiectelor și evenimentelor, și a legăturilor dintre acestea. Cunoștințele declarative sunt cele care ne permit să
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
naturală, religioasă, magică, care depinde de o Divinitate, direcție științifică, în care, prin intermediul științelor (matematica, anatomia, filosofia, psihologia), chiar prin studierea evoluției umane se ameliorează formele corpului, pentru a ajunge la transformarea sufletului omului, prin intermediul mâinii și al tainelor: limbaj: propozițional, organizat pe baza unor reguli; folosirea uneltelor: manufactură pentru îmbrăcăminte, mâncare; cultură: social determinată; conștiința reflexivă: să cunoască ce unii cunosc; implicarea etică: cunoașterea sensului de rău și bine; impulsurile estetice: cunoașterea sensului timpului; implicarea metafizică: probleme trans-cedentale, vizibile sau
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
ce poate fi adusă unei valori spirituale - și-a pierdut valoarea pentru conștiință. Lumina s-a stins. Vatra nu mai încălzește conștiința, centrul vieții a ajuns în afara vieții”2. Cu alte cuvinte, dogmele sunt reduse la o sumă de adevăruri propoziționale, abia reciclate de fiecare nouă generație a teologilor de catedră, rupți de patosul Scripturilor și surzi în fața întrebărilor veacului. La un veac de la denunțul semnat de preotul martir Pavel Florensky, pulsul adormit al gândirii dogmaticii ortodoxe este trădat de starea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
baza căruia este exprimată aceasta. Axiomele sunt, așadar, în termenii lui B. Hansson (1968), „suficient de generale în așa fel încât să fie îndeplinite de toate relațiile de preferință” [Hansson, B., 1968, pp. 424-425]. Alternativele sunt combinate prin operatorii logicii propoziționale, dar sunt folosite, de asemenea, variabile și cuantificatori din logica de ordin întâi și ordin secund. Cu aceste informații și instrumente se emit fie judecăți despre consistența unor valori, reguli de decizie etc. (dimensiunea metateoretică), fie despre modul în care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]