266 matches
-
au fost sute de morți și răniți de ambele părți, că în altă parte sătenii au alungat cu pietre un detașament de infanterie, că multe județe sunt complet izolate fiindcă țăranii au tăiat firele telegrafice și telefonice, că o doamnă proprietăreasă surprinsă de răsculați a fost dezbrăcată în pielea goală și purtată așa prin mai multe comune, că ministrul de război e idiot, pentru că trimite trupele recrutate din cutare ținut să reprime dezordinile tocmai în ținutul respectiv, încît soldații ar trebui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
până la capăt. Nu știu să mă descurc prea bine, până una-alta sunt singurul ei cititor. Sau, mă rog, cel puțin așa cred... — Cum altfel ? — Nu mi-aș putea permite să plătesc pe cineva să-mi facă curățenie. Mai dă proprietăreasa cu aspiratorul, dar nu urcă niciodată cu ordinea mai sus de piciorul mesei. Și totuși, fără glumă, uneori am impresia că e cam prea multă ordine pe biroul meu. Cosmina se desprinse încet, dar, ca să nu-l supere, îl luă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Întâlnire Între diferitele cărți interioare. În alt roman al său, Perna din ierburi, Sôseki ne Înfățișează un pictor care s-a retras În munți ca să atingă apogeul În arta lui. Într-o zi intră În camera În care lucrează fiica proprietăresei sale care, văzându-l cu o carte, Îl Întreabă ce citește. Pictorul Îi răspunde că nu știe, căci metoda lui constă În a deschide cartea la Întâmplare și să citească pagina pe care Îi cad ochii, fără să știe nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Alex Șubin (prietenul generalului Kiseleff - cel care supraveghea aplicarea prevederilor Regulamentului Organic în Moldova), primind prin foaie de zestre întreg târgul Vaslui cu toate seliștele de prin pregiur după scrisori. Dezvoltarea târgului Vaslui s-a făcut sub ochii și cu ajutorul proprietăresei. Energică și autoritară, ea era uneori prea apăsătoare pe umerii supușilor ei care-i spuneau Coana Elencuța sau Șubinoia. Există și în prezent «Cișmeaua Șubinoaiei» situată la ieșirea din Vaslui spre Mărășeni. A stăpânit târgul (și moșia Vasluiului) din anul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
băiat nu mă pot gândi. Mă apucă așa, o disperare neagră și Îmi vine să urlu până mi se rupe gâtlejul. Odată am făcut-o, am urlat de era să mi-l rup de-adevăratelea. Era la o pensiune, și proprietăreasa m-a crezut nebun. Două zile n-am mai putut vorbi, Închipuiește-ți. Dar la ea mă gândesc. E altceva. După aia, am mai fost și cu alte femei. Sunt bărbat, la urma urmelor. Dar sunt nopți când mă răsucesc În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
în spațiul Bucureștiului de la începutul secolului trecut. Problematica din titlu este dezvoltată dintr-o dublă perspectivă: cea a chiriașului nevoit să rătăcească prin tot orașul în căutarea unei locuințe decente și rezonabile ca preț, și cea a fostei sale gazde, proprietăreasa coana Tinca, surprinsă neplăcut după fiecare nou eșec în contactele cu mușteriii mereu imprevizibili. Fauna umană citadină în permanentă căutare a profitului necinstit este dezvăluită însă cu indulgență și amărăciune, ceea ce dizolvă satira, pe care simțul critic al autorului Momentelor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Stănoiu pe aceleași coordonate ale comicului tangețial absurdului: căutând "mai binele", Liță Soare sfârșește prin a se convinge că l-a avut deja, întoarcerea la coana Tinca reprezentând singura soluție după un traseu inițiatic marcat de succesive dezamăgiri: de la frumoasa proprietăreasă care îl jecmănea sistematic supunându-l unui regim alimentar și termic insuportabil și inuman, la doamnele respectabile ce se dovedesc viclene codoașe, la autodeclarate "fete inocente", în realitate ingrate și perverse, la pensionari care din plictiseală trăncănesc ore în șir
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
caragialiene: "Catrinel: "Stai, țațo, să-ți spui și să te crucești, nu altceva! Mai adineauri ședeam acasă. Tușica, cum știi c-a făcut-o Dumnezeu, se culcă o dată cu găinile. Eram ambetată absolut". Frusina: Ia lăsați-mă! Ce piesă? Așa vorbește proprietăreasa mea! Smărăndache (Frusinei): Sst! Catrinel: "Dramele Parisului, câte au ieșit până acuma, le-am citit de trei ori!". Smărăndache (dându-și peste frunte): Și-a mea, domnule, la fel!" (Dramaturgie română contemporană, vol. I, II, Prefață și note de Valeriu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care claxonează de zor. — Ho, că plec acum! zice Martha. Becky, noi ne ducem să ne luăm cîte o cafea, tu vrei ceva? — Nu, nimic, mersi! O să aștept aici, acasă. La mine acasă. Îmi pun o mînă pe clanță, ca proprietăreasă a locului. — Ne vedem curînd! Mă uit după mașina care dispare În zare, apoi mă răsucesc pe călcîie, spre Fabia. Credeam că nu ești acasă! Ok, hai să ne grăbim. Ți-am adus marfa. Uite geanta, uite și bluza... Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
o Comisie pentru Egalitate Rasială. În anumite privințe, noua populație non-europeană a Regatului Unit (și mai târziu a Franței) a fost mai norocoasă decât europenii din clasa de mijloc care și-au găsit de lucru la nord de Alpi. Dacă proprietăresele britanice nu mai puteau pune afișe de tipul „Interzis accesul negrilor, irlandezilor și câinilor”, În parcurile elvețiene au mai existat ani buni inscripții ce interziceau accesul „câinilor și italienilor”. În nordul Europei, lucrătorii și alți rezidenți străini erau menținuți deliberat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
A rămas în afară partea răzeșilor umbrăreșteni, dar și partea de zestre ce-i revenise lui Alecu Callimah la căsătoria acestuia cu Ileana Conachi, partea de la apus de Siret. Moșia astfel întregită a fost administrată când nemijlocit de ea, ca proprietăreasă ce era, când de ultimii ei soți. Dar, așa cum am mai arătat, de cele mai multe ori era arendată, instituția arendașiei fiind în puternică expansiune la vremea respectiva. S-a păstrat unul din contractele de arendă, contract încheiat în 1829, dată la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bine „iezită”, desigur și casele boierești, dar despre care nu se dau relații explicite, ci doar că se putea lua lemne „pentru trebuința casei”, ceea ce ar însemna că arendașul locuia în casele de pe moșie. În timpul cât a stăpânit la Umbrărești, proprietăreasa Elenco Manu a intenționat să impulsioneze dezvoltarea economică din zonă, făcând în două rânduri demersurile necesare pentru organizarea unor iarmaroace, așa cum existau și la alte moșii. În acest scop a solicitat, prima dată în anul 1817, carte domnească de la Scarlat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și a slujbașilor săi atotputernici. Este, credem, și cazul satului Torcești. Ecouri privind menținerea stăpânirilor răzeșești până târziu răzbat printr-o mărturie a unor țărani deveniți, între timp, dijmași la Torcești, când, la data depunerii mărturiei lor, anul 1839, în favoarea proprietăresei vecine Torceștilor aflată în judecată cu stăpânul acestei moșii, spătarul Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, țăranii își argumentează justețea mărturiei lor, despre mersul hotarului în litigiu acum, cu informația următoare: „de la părinții noștri [...] mai vârtos că această parte de moșie mai înainte au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșie mai înainte au fost în a noastră stăpânire, a lăcuitorilor din Torcești, răzășască”. Iar noi considerăm că este vorba de cei 100 de stânjeni ce rămăseseră nevânduți, dar care, între timp, nu cunoaștem prin ce împrejurare, intraseră în stăpânirea proprietăresei Bozieștilor, Elenco Manu, în timpul procesului purtând încă numele celui de-al doilea soț, Mavrogheni. Aspectul cu privire la existența unor enclave răzeșești în plină stăpânire boierească nu a fost abordat suficient în lucrările istoricilor care s-au ocupat de problematica socială a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de sat până în dreptul șoselei ce duce acum la balastiera Condrea, suprafața totală fiind de 175 fălcii și 57 1/2 prăjini în planul lui Th. Șerbănescu. Suprafața totală cuvenită foștilor clăcași de pe moșia Umbrărești a ajuns la 398 fălcii, proprietăresei rămânându-i peste 2.300 fălcii. Numărul locuitorilor împroprietăriți a fost de 130 familii din toate cele trei cătune, iar pe categorii obținem următoarea situație statistică referitoare la Umbrărești: -fruntași cu 5 fălcii și 40 prăjini = 19 în procente 15
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
amenințătoare de primejdie pentru cei ce ar intra într-însa, bolta de cărămidă fiind crăpată pe mai multe locuri”, se scrie într-un raport din 1865. Biserica a rămas închisă pentru reparații capitale destul de mulți ani, până în 1883, dovadă că proprietăreasa Umbrăreștilor nu era dispusă să contribuie la repararea ei. În acest răstimp, odoarele cu care ctitorii ei o înzestraseră în 1794, vase de aur și de argint, icoane poleite cu folii de aur, veșminte, cărți etc., au fost date în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]