27,900 matches
-
instituțiile statale de toate nivelurile, elemente ale sectorului privat și ale societății civile. Strategia de securitate pleacă de la nominalizarea intereselor naționale de protejat: securitatea teritorială, securitatea economică, securitatea ecologică, securitatea fizică și stabilitatea politică și socială 10. Metodă de lucru propusă integrează diversele procese și proceduri implementate sectorial de către instituțiile de securitate olandeze. Scopul propus este de a evita duplicarea responsabilităților, eliminarea informației redundanțe și eficientizarea răspunsului la crize. Pentru a atinge dezideratele propuse mai sus, metoda de lucru are ca
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de securitate pleacă de la nominalizarea intereselor naționale de protejat: securitatea teritorială, securitatea economică, securitatea ecologică, securitatea fizică și stabilitatea politică și socială 10. Metodă de lucru propusă integrează diversele procese și proceduri implementate sectorial de către instituțiile de securitate olandeze. Scopul propus este de a evita duplicarea responsabilităților, eliminarea informației redundanțe și eficientizarea răspunsului la crize. Pentru a atinge dezideratele propuse mai sus, metoda de lucru are ca punct de plecare analiza și ierarhizarea riscurilor și amenințărilor la adresa securității Olandei 11. Astfel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politică și socială 10. Metodă de lucru propusă integrează diversele procese și proceduri implementate sectorial de către instituțiile de securitate olandeze. Scopul propus este de a evita duplicarea responsabilităților, eliminarea informației redundanțe și eficientizarea răspunsului la crize. Pentru a atinge dezideratele propuse mai sus, metoda de lucru are ca punct de plecare analiza și ierarhizarea riscurilor și amenințărilor la adresa securității Olandei 11. Astfel, responsabilitățile privind ierarhizarea riscurilor revin guvernului. După această etapă, acelasi organism decide ce resurse sunt alocate pentru a gestiona
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unui domeniu distinct al securității. Întărirea securității naționale olandeze presupune un ansamblu de măsuri derivat din întreg lanțul decizional din domeniul securității, de la acțiunile pro-active, de prevenție, trecând prin pregătirea răspunsului, răspunsul propriu-zis și până la managementul consecințelor. Metodă de lucru propusă are ca rezultat asigurarea direcțiilor de urmat în protejarea infrastructurii critice și în managementul crizelor. Mai mult decât atât, aceste două componente fac parte din sistemul național de securitate, cu accentul pe prevenție în protecția infrastructurii critice și pe pregătire
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
l-ai votat pe acela cu ouăle și mobilele, ci pe cal care propune un program coerent) dacă nu vezi și felul în care sunt respectate sau nu “promisiunile”. Eu o să merg pe 27 în club Fabrică la întâlnirea cu propușii pentru sectorul meu (se face în fiecare seară o întâlnire pentru fiecare sector)și dacă mă impresionează vreunul îl aleg, daca nu, hai cu votul alb! Și app de fluturași de campanie...a mai primit cineva semințe de varză electorală
Votez by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82793_a_84118]
-
corupția, a demolat incetishor ce mai rămăsese din învățământ, santate, sau programe sociale. E o idee foarte originală și am o părere foarte bună. Tot o părere bună și o idee originală a fost în fiecare an în care a propuso cateun jurnalist de la Ziua, Gândul și etc. Acuma a venit rândul și la Hotnews. Sooper tare. soluția e simplă, să nu se plătească contribuțiile la buget - motivând cu imposibilitatea de a se deplasa, imediat s-ar rezolva problemele.
Greva fiscală by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82895_a_84220]
-
acest slogan în România, adică să-l explice și să se facă înțeleși aici, așa că sunt slabe speranțe să reușească afară. În orice companie privată serioasă trebuie să-ți convingi în primul rând șefii și poate și colegii despre proiectele propuse și abia apoi le pui în practică. AȘA CĂ CE SĂ SUSȚIN? CEVA CE NIMENI NU A PRICEPUT? CEVA CE NU SUNT ÎN STARE SĂ NE EXPLICE? TOT EU SUNT VINOVAT CĂ SPUN LUCRURI ADEVĂRATE DESPRE O GREȘEALĂ?
Fabulosoacra by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82990_a_84315]
-
nu a devenit de substanță ci mai degrabă personală. Întrebarea însă este sinceră, am luat un refresher course (wikipedia:)) pe subiect și chiar nu am priceput care este binele concret implicat de subiectul comunism (lăsând la o parte fezabilitatea sistemului propus) și cu atât mai puțin ce legătură are cu postmodernist eco-left. Cheers, Cezar cel mai mult m-a uluit comentariul irinei... totuși, cât de *** trebuie să fii ca să scrii așa ceva... e simptomatic, dragoș. căci asta primește cineva care face enormă
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
pasionații reformei nu trec decît o singură dată: cînd vor să scriem șunt în loc de sînt. Aici argumentul apropierii de latinitate pică din prima la examen: șunt nu vine din persoană I a indicativului latin. E un cultism, adică o forma propusă de latiniștii secolului al XIX-lea. Indicativul moștenit este s (cu vocală de sprijin, is), iar sînt vine din sînt, persoana a treia plural a verbului. (Origine mult mai probabilă decît sintunt propusă ulterior de Al. Rosetti.) Cum se poate
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
latin. E un cultism, adică o forma propusă de latiniștii secolului al XIX-lea. Indicativul moștenit este s (cu vocală de sprijin, is), iar sînt vine din sînt, persoana a treia plural a verbului. (Origine mult mai probabilă decît sintunt propusă ulterior de Al. Rosetti.) Cum se poate observa, toata chestiunea latinității e oțioasa. Rămîne aceea a caracterului ca atare al ortografiei noastre: fonetica sau etimologica? De la Maiorescu s-a impus tendința fonetica. Spre binele scrierii, zic eu. E nepractic să
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
André Gide îl asemuie cu Lesage sau Sallet, întrecîndu-i însă printr-o "sensibilitate mult sclipitoare." Danezul Georg Brandes împrumută dimensiunile mitologiei, cînd îi evocă dimensiunile prieteniei. Jean Richard Bloch se avîntă într-o surprinzătoare clasificare: "Homer - negustor de fistic", apropiere propusă și de Camil Petrescu, atunci cînd gîndul îl duce la faptele și portretul haiducilor de "o măreție cu adevărat homerică." Mai ponderat, G. Ibrăileanu îi apreciază scriitorului român "naturalul din opera sa", dimensiunea fiind rezultată din faptul că scrie "dinlăuntrul
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
autoarea ar fi putut să insiste - este lipsa unui "suflet". Vaticanul, dar și Bisericile ortodoxe au identificat acest suflet în creștinism. Or, exprimarea unei dimensiuni ideale, metafizice a identității europene lissește din Carta drepturilor fundamentale recent adoptată. Sunt numeroase ideile propuse reflecției cititorului, iar faptul că Greta Tartler ne invită să gândim inclusiv și mai ales cu instrumentele culturii la termeni precum subsidiritatea, (înțeleasă ca o "descentralizarea cât mai largă a deciziei"), stereotipurile identitare diglosia Europei (un continent obligat să vorbească
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
terminologia proletaro-culturală a cenzurii și ilustra tendința de codificare a rezoluțiilor ei, astfel încât să nu poată fi supuse oprobriului public (sau criticilor unor observatori din Occident). Se reproduc, azi, în presă, referate secrete dinainte de 1989 privind manuscrisele unor autori nonconformiști propuse editurilor, iar în aceste referate apare invariabil mențiunea: "cartea are probleme", ceea ce în traducere însemna: "stimați tovarăși de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, stimați tovarăși de la Secția de Presă și Propagandă a CC al PCR, subsemnatul, ca referent vigilent al
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
produs cartea avînd ca obiect, așa cum îi indică titlul, Comicul comentariului călinescian, scrisă de Valentin Ionescu (n. 1944), profesor și gazetar, actualmente stabilit la Sibiu. Fără pedanterie, cu o remarcabilă stringență a observațiilor și fluență stilistică, autorul dezvoltă o idee propusă inițial, de nu ne-nșelăm, de către I. Negoițescu și reluată de S. Damian. Conform celui dintîi, "vocația fundamentală" a Divinului critic de-a considera lumea (în care cuprinde și persoana sa) stă "sub specia comicului", corelîndu-se cu "inaptitudinea pentru tragic
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
cum putem: măcar să fie rubrica din Național la înălțimea celei din România literară. O vom citi cu multă atenție. O vom monitoriza, cum se spune acum. * Cotidianele de luni 6 ianuarie comentează noile prevederi, referitoare la presă, ale Codului Penal propus Executivului de către Ministerul de Justiție. Înloc să dea curs recomandării și normelor U.E. de excludere a caracterului penal pentru fapte de presă, cum ar fi calomnia ori insulta, și sancționarea lor administrativă, proiectul mărește pedepsele și cuantumul amenzilor penale. Acestea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
Ceaușescu. Nu cumva Uniunea Scriitorilor are acum datoria morală și civică să dezaprobe public această atitudine? Raportul dintre etic și estetic este de mult timp elucidat, iar opera nu mai poate scuza nici un scriitor de răspunderea morală față de societate". Organismul propus n-ar trebui să facă altceva decît să exprime, cu gravitatea instituționalizării, adevăruri indenegabile. Sancțiunea n-ar fi avut decît un efect în planul ethosului: ""Comitetul de onoare" ar avea dreptul să dezavueze din punct de vedere etic - așa cum a
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
pas sub greutatea propriului ei edificiu; ceea ce fusese considerat doar urgent (spartul ouălor, de exemplu) se substituie pe nesimțite esențialului (care doar el te pusese cîndva în mișcare) (savuroasa omletă, să zicem); mijloacele se îngroașă pe măsură ce se subțiază scopul inițial propus, acesta sfîrșind prin a fi dat practic uitării, iar golul astfel obținut fiind efectiv ocupat de mijloacele inițiale devenite ele însele scopuri (firește: neproclamate ca atare de ideologie, care - din inerție consimțită pe bază de rea-credință - continuă să evoce fantoma
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
se gendarmer". Nu cred că mai e cazul să traduc. În fine, evenimentul literar însuși se prepară după o rețetă anumită. E vorba de false evenimente, firește, tot așa cum false sînt îndrăznelile acestei literaturi. Una din reguli este ca autorii propuși să devină evenimente și să ia premii trebuie să fie cît mai prezenți în presă, la radio și la t.v. Indiferent cu ce: dar mai ales cu declarații despre tot și despre nimic. La acest "teatru al iluziilor", critica
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
piese, ești furat de spumoasele dialoguri și lovituri de teatru, fără să-ți amintești o clipă că parcurgi o traducere. Expresiile frazeologice, proverbele, zicalele sunt cele care în versiunile anterioare aminteau cititorului de limba din care se traducea, căci variantele propuse nu sunau românește: "ești prost ca o ciubotă" (versiunea Sică Alexandrescu), "câteodată e rău să ai prea multă minte, mai rău chiar decât să n-ai deloc" (versiunile anterioare), în comparație cu "uneori prea multă minte strică..."(versiunea Iliescu) sau chiar moto
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
pe șleau din cultul literaturii, cel larg deschis miracolelor vieții - vezi capitolele dedicate satului natal, cele de la finele volumului, de relatări ale unor călătorii - și, mai în genere, oricare din reperele angajând darul observației, concursul detaliului, stilul răspunzând sigur țintei propuse, fără ieșiri din matcă. Copilul simte natura în care el se individualizează, adolescentul cade în patima lecturii, ia act de cursul istoriei, în colorata lui varietate: "În Râmnic, soldații nu mai încăpeau în cazărmi, se construiseră barăci la marginea orașului
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
pe care le comentează Bloom sunt conectate la acest cadru teoretic numai într-un mod superficial și cumva exterior; nu există nici un sens în care operele celor o sută de genii sunt derivate în mod necesar din aparatul teoretic cabalist propus. Pe scurt, mi se pare că schema teosofică cabalistă în care Bloom a ales să-și plaseze "spiritele exemplare" și să le găsească un sens rămâne un element artificial al cărții lui, un artificiu oarecum retoric și fără consecințe, angajat
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
edituri de profil, cum era până mai ieri "Minerva", necum cu "monopol" hegemonic, dar cu necontestat statut de etalon. De ce s-o fi dorit atât de obstinat să "răposeze" această editură? Acolo, un corp specializat de redactori asigură acuratețea materialului propus nu o dată de autori aidoma celor care publică astăzi o profunziune de "ediții" fără asistență autorizată. La inaugurarea festivă a seriei noi din "Biblioteca pentru toți", în cadrul "Minervei", recent cumpărate de un nou patron de la cel care falimentase marea editură
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
cu destulă răceală, atitudine cu nimic diferită de aceea a colegilor, ajunși acum în conștientă deprindere cu parcurgerea insistentă a fondului publicisticii românești, sugestia s-a arătat fecundă, întrucât odată cu avansarea în noianul de ziare vechi pentru atingerea obiectivului tehnic propus, se întrevedea tot mai limpede rezonanța pozitivă a descoperirilor. Caracterul integral al ediției de ultimă apariție (2000-2001) nu ar fi putut fi atins, lipsit de asemenea solidaritate. Caragiale în presa vremii, de asemenea. Numai că aici intervine aportul nemijlocit al
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
un leit-motiv ca o lamentație orientalo-evreiască, un comentariu permanent al crimei, o călăuză a călătoriilor goților și romanilor care antrenează iubiri, interese, pasiuni, trădări și un număr teribil de crime. Un spectacol a cărui miză și tensiune stau în spațiul propus și construit anume, în superba lume a texturilor și costumelor scenografei Maria Miu, gîndite cu meticulozitate pentru fiecare apariție a fiecărui personaj, în știința cu care regizorul naște arhitectura luminilor, o tehnică aproape cinematografică. Acestea mi se par a fi
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
Dan Dediu De curând, cu ocazia unui examen cu mai mulți studenți, am avut curiozitatea de a realiza o statistică a preferințelor lor muzicale. Materialul propus era muzica simfonică de la începuturi până în 1920, fiecărui student cerându-i-se să aleagă o lucrare și să o interpreteze din punct de vedere estetic. De departe, cei doi compozitori preferați de tineri au fost Ceaikovski și Beethoven: primul a
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]