279 matches
-
evoluție în direcția unui model psiho-cultural ideal. Cum ar trebui să arate acest model psiho-cultural ideal? Simplu spus, să creeze cetățeni inteligenți, creativi, adaptabili social, cu un bagaj de cunoștințe declarative și procedurale vast, cu o personalitate care susține comportamente prosociale (ex. altruism/deschidere spre oameni/optimism/empatie, etc.). Aș vrea să văd niște cetățeni autonomi/independenți, capabili de o solidaritate socială formidabilă, generoasă, specifică societăților individualiste creatoare de instituții sociale moderne, dincolo de comunitatea colectiviștilor născută din siguranță în comun a
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
toate acestea osîndită pînă la capăt, ci chemată la condiția sa de naturalețe. Dacă "din pînda / care te dezbracă încet încet de zile / se naște prezentul din fereastră", iar lehamitea îți este "doctor de familie devreme ce îți prescrie droguri prosociale", patriei i se adresează următorul îndemn mușcător-sentimental: "privește-mă în ochi, țara mea, și fii te rog / iarba care crește și mă acoperă" (}ara mea). În contul dispoziției sfidătoare care-l specifică, Vasile Proca abordează și tema tavernală. "Cîrciuma" reprezintă
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
locale mai ieșeau cam 1000 de oameni să voteze cu USB sau PNL, contra Gabrielei Firea, ea ar fi pierdut majoritatea în Consiliu. Situația era cu totul alta. Dar să revenim la oile noastre. Cum faci oamenii să se comporte prosocial, proactiv, spre binele comun? (votul e doar unul din parametri unui astfel de comportament). Gilovich și Ross spun așa:
Ca să însuflețești oamenii să lupte pentru binele general, scoate în evidență norma pozitivă. Câteva tehnici de influență socială () [Corola-blog/BlogPost/338325_a_339654]
-
situație de eșec îi transmite părintelui un feedback referitor la nivelul de dezvoltare a abilităților copilului în momentul respectiv și nevoia de învățare (ce știe să facă și unde are nevoie să mai exerseze). Copiii nu se nasc cu abilitățile prosociale învățate, ei le învață cu sprijinul dvs., exersându-le îndelung, în situațiile de zi cu zi. În absența acestui sprijin și al exercițiului, în ciuda criticii sau penalizărilor pe care copiii le primesc, ei nu vor învăța să se comporte adecvat
Lăsați-vă copiii să greșească! () [Corola-blog/BlogPost/338454_a_339783]
-
Nu educația religioasă ne face morali... Un studiu recent desfășurat în SUA și Canada a descoperit că nu sunt diferențe între oamenii religioși și atei din punctul de vedere al moralității. Atunci unde e sursa comportametului nostru corect, moral și prosocial? Și unde începe devierea, răul, abaterea de la milă, înțelegere, empatie și interes pentru celălalt? Îți recomandăm Suferința jurnalistei Paula Rusu. „Eu credeam că această boală nu mai există în România” O carte rămasă de referință pe acest subiect este cea
„În primul rând să nu faci rău!” Despre degenerarea morală a medicilor care dictează „cine merită” să trăiască și cine să moară () [Corola-blog/BlogPost/339026_a_340355]
-
adolescenței, când creierul experimentează orice, iar la butoane nu prea e nimeni. Autocontrolul vine mai târziu (dacă vine...). Adolescența e vârsta la care ar fi fost bine să găsească în mediu stimularea pozitivă, structurantă, care să-i dea traiectoria dezirabilă, prosocială. Dar dacă mediul nu vine cu așa ceva, vidul se umple cu ce se mai găsește. Și ceea ce se găsește e un sistem de idei explozive. De pe net. Religia nu explică totul La prima vedere am spune că de vină este
Cum a devenit elevul Luigi din Craiova jihadist () [Corola-blog/BlogPost/337845_a_339174]
-
se află de mult timp la baza mai multor sisteme de probațiune, inclusiv a celui din România, nu este în mod unilateral cauzată de autodeterminarea individului în sensul renunțării la viața infracțională. Desistarea depinde într-o mare măsură de etichetarea prosocială, pozitivă a comunității, a mediului social în care foștii condamnați sunt reintegrați. La nivel teoretic, desistarea a fost privită de sociologi ca un rezultat al interacțiunii dintre acțiunea individuală și structura socio-economică și politică mai largă (Farrall, Bowling 1999)*9). Maruna
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
risc dinamici sau nevoile criminogene asociate cu cauza și predicția comportamentului infracțional ar trebui prioritizate pentru aplicarea măsurilor. În final, principiul receptivității sugerează că intervențiile ar trebui adaptate la caracteristicile persoanei condamnate: receptivitatea generală susține că pentru a promova comportamente prosociale pozitive ar trebui folosite abordările cognitiv- comportamentale, livrate cu mare atenție pentru a menține alianța terapeutică, în timp ce receptivitatea specifică sugerează că intervențiile ar trebui individualizate și adaptate la caracteristicile persoanei - stilul de învățare, capacitatea cognitivă, personalitatea, moștenirea culturală
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
pozitivă a timpului liber. ... e) Implicarea deținuților în activități de voluntariat pe parcursul executării pedepselor. ... f) Crearea unei platforme online care să pună în legătură organizațiile care caută voluntari cu persoanele fost condamnate care doresc să se implice în activități prosociale. ... g) Stimularea implicării voluntarilor pentru desfășurarea de activități în penitenciare și recunoașterea contribuției acestora prin certificate, diplome sau alte forme de apreciere similare. ... h) Oferirea de sprijin și supervizare regulată voluntarilor din partea profesioniștilor din domeniul psiho-social. ... i) Asigurarea continuității
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
referă la o formă de realizare a unui proiect teatral în care implicarea fiecărui membru al echipei este relevantă pentru toate etapele și palierele de lucru, care promovează un mod de lucru creativ, democratic, cu rol în dezvoltarea culturală și prosocială a preadolescenților. În teatru educațional, primează dezbaterea problemelor de ordin social și dezvoltarea cognitiv-emoțională, doar într-o mică măsură finalitatea estetică; 17. adevărul personal constituie scopul creației scenice prin găsirea unui mecanism de gândire interior al fiecărui copilactor asemănător cu
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
integrității și demnității copilului. Valorile de respect reciproc, de egalitate, demnitate, autenticitate, integritate și de responsabilitate trebuie să formeze bazele pe care se dezvoltă relațiile părinte-copil, favorabile drepturilor copilului. ... 5. SNSP va avea impact asupra dezvoltării potențialului copiilor - asupra comportamentelor prosociale, managementului eficient al riscurilor la care sunt expuși, rezultatelor școlare, încrederii în sine și în ceilalți ș.a. - vizând dezvoltarea armonioasă a copiilor și îmbunătățirea, pe termen mediu și lung, a calității vieții lor și a colectivităților din care aceștia fac
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 30 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290457]
-
stimulente financiare și facilități fiscale acordate angajatorilor; D.A.3. Susținerea antreprenoriatului ca soluție durabilă pentru ocupare. Obiectiv 4 Obiectiv specific 4.1 D.A.1. Promovarea sănătății ca factor al bunăstării fizice, emoționale, mentale și sociale; D.A.2. Promovarea unei atitudini nonviolente și a comportamentelor prosociale în rândul tinerilor; D.A.3. Prevenirea adicțiilor și a abuzului de substanțe; D.A.4. Dezvoltarea și diversificarea ofertei de servicii pentru atragerea tinerilor în vederea practicării diferitelor activități sportive, recreative și de agrement. Obiectiv specific 4.2 D.A.1. Promovarea ecoturismului ca model de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283754]
-
referă la o formă de realizare a unui proiect teatral în care implicarea fiecărui membru al echipei este relevantă pentru toate etapele și palierele de lucru, care promovează un mod de lucru creativ, democratic, cu rol în dezvoltarea culturală și prosocială a preadolescenților. În teatru educațional, primează dezbaterea problemelor de ordin social și dezvoltarea cogntiv-emoțională, doar într-o mică măsură finalitatea estetică; ... 17. adevărul personal constituie scopul creației scenice prin găsirea unui mecanism de gândire interior al fiecărui copil- actor asemănător
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
-vă ce se întâmplă în această numită republica moldova, oameni buni! Toate canalele de informare în mase sunt cumpărate de guvernanții, care manipulează lumea, croind-o după placul lor, promăvând pe programele tv agresivitatea, jocurile violente . Se reduce frecvența comportamentelor prosociale de întrajutorare, solidaritate, altruism și se propagă agresivitatea , care sunt cauza conflictelor în familie și societate și le țin întro starede permanentă alertă... Este ceea, ce avem astăzi- o societate agresivă, înrăită, gata în orice moment să ducă la mari
CINE-AU ÎNDRĂGIT STRĂINII?!… de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378048_a_379377]
-
să imite mersul/mișcarea (postura, mimica) unor diferite animale (cocoș, pisică, cangur, maimuță, șarpe, broască, pește etc.). 3. BALOANE VESELE șI TRISTE Activitatea vizează stimularea copiilor pe direcția unei exprimări emoționale deschise, autentice, spontane și descoperirea abilităților empatice, antrenarea conduitelor prosociale și de socializare, dezvoltarea spontaneității și exersarea potențialului creativ al copiilor. Sarcina: după ce se umflă câteva baloane cu ajutorul copiilor, aceștia vor desena pe baloane stări și trăiri emoționale preferate: bucurie, tristețe, furie, mirare, îndoială, rușine etc. Așadar, copiii trebuie să
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
transpuse în situații experimentale și, ca urmare, au fost formulate teorii despre atracția interpersonală. O parte dintre aceste teorii le găsim în acest capitol al lucrării: vă invit, dragi cititori ai revistei, să parcurgeți acest capitol dedicat atracției interpersonale!! „Comportamentul prosocial” este ce-l de-al unsprezecelea capitol al lucrării; în partea de început este realizată o prezentare a noțiunilor de bază și a explicațiilor teoretice ale comportamentelor prosociale. Capitolul continuă cu analiza „determinantelor situaționale și personale” ale disponibilității de a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dragi cititori ai revistei, să parcurgeți acest capitol dedicat atracției interpersonale!! „Comportamentul prosocial” este ce-l de-al unsprezecelea capitol al lucrării; în partea de început este realizată o prezentare a noțiunilor de bază și a explicațiilor teoretice ale comportamentelor prosociale. Capitolul continuă cu analiza „determinantelor situaționale și personale” ale disponibilității de a acorda ajutor. Printre concluziile desprinse din lucrare enunțăm următoarele „prețul comportamentului persoanelor care acordă ajutor altor oameni este diferit, în funcție de motivele atribuite faptei lor de către observatori. Capitolul se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și factorii care intervin în declanșarea și menținerea acestei nevoi. Principalele realități descrise: atracția și iubirea, prietenia, sunt integrate unor teorii amplu prezentate de autorul acestui compendiu. Problemele de grup, precum identitatea de grup, out-grupul și in-grupul, comportamentul agresiv, comportatmentul prosocial sunt găzduite de capitolul intitulat: „Conflict și cooperare”. Explicațiile teoretice oferite de autor asupra unor procese umane precum: frustrarea, altruismul, empatia, dezumanizarea, dezinhibiția sunt susținute de exemple practice. Ipoteza empatie-altruism a lui C.D. Batson și modelul eliberării stării negative a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de divin și de acțiunile care produc apropierea sau depărtarea de divinitate” (R. Da Matta, 1991, p. 34; În același sens, vezi și M. Bahtin, p. 172). Anularea ordinii Chiar dacă oricine are resursele și posibilitatea de a-și schimba comportamentul prosocial Într-unul opus, de tip contestatar, aceste acte izolate și conjuncturale nu constituie un sistem carnavalesc. Esența carnavalului stă În inversarea instituționalizată, definită normativ și coerentă simbolic, a anumitor forme de comportament. Acestea vizează relațiile de putere, relațiile religioase, relațiile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sat vs. comportament propriu; * Tradiții și obiceiuri: am considerat că dimensiunea tradiției este extrem de relevantă în studiul semnificațiilor comunității și de aceea am urmărit care sunt punctele de intersecție între cele două; * Interacțiunea: relațiile cu oamenii din sat, încredere, comportamente prosociale (de într-ajutorare), apropiere sufletească de oamenii din sat, coeziune comunitară; * Teritoriu, pământ, muncă: în toate referirile la comunitate apare ca extrem de relevantă discuția privind teritorialitatea, de aceea am urmărit, mai ales prin datele calitative, importanța pământului și a muncii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
treilea factor 18% 12% 9% Factorul Indicatori (saturații) Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Atașament (apropiere sufletească) față de comunitate (0,6) Dimensiunea relației afective subiective cu satul Mândrie în raport cu satul (0,5) Indiferență față de sat (-0,5) Factorul 2 Comportament prosocial (întrajutorare) (0,7) Dimensiunea interacțională (relații sociale) Încredere în oamenii din sat (0,5) Apropiere sufletească de oamenii din sat (0,4) Factorul 3 Sat diferit de alte sate (0,6) Dimensiunea caracterului special al satului Sat renumit (0,6
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
încă, ea trebuie delimitată de trăsăturile celei ideale de care vorbește Bauman. Sătenii afirmă cu toții că oamenii se înțeleg bine, că nu au existat conflicte în sat, că se ajută între ei atunci când e nevoie, dar până la un punct. Comportamentul prosocial și interacțional este într-adevăr mai accentuat decât la oraș, dar oamenii admit că nu mai există acea într-ajutorare dezinteresată care exista odată și care era una din trăsăturile de bază ale comunității. Individualizarea produsă de modernizare a devenit
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și ea esențială în construirea și menținerea identității în rural, pentru că prin muncă membrii comunității interacționează în scopul producerii de bunuri. Munca este un ingredient care stabilizează identitatea unei comunități (Kaneff, 2000), prin aceea că leagă rudele, vecinii în relații prosociale de încredere, familiaritate, întrajutorare. În comunitățile în care au loc frecvent acțiuni colective, în care se desfășoară proiecte comune de dezvoltarea a infrastructurii satului sau de implementare a unor proiecte culturale, localnicii se simt mai atașați de comunitatea lor, mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și culturale în cele două comunități, ceea ce înseamnă confirmarea și celei de-a doua ipoteze. Diferențele între cele două sate se referă și la asumări diferențiate ale identității religioase, regionale, sau naționale, precum și în grade diferite de solidaritate, coeziune, comportament prosocial (dar acestea vor fi detaliate și în capitolul legat de comunitate). Capitolul 6 PROPRIETATE FUNCIARĂ ȘI TIPURI DE ACTIVITATE ECONOMICĂ ÎN COMUNITATEA RURALĂ 1. ASPECTE PRELIMINARE Provocarea postcomunistă a însemnat peste tot, în toate țările ce au urmat calea tranziției
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
spune și despre cele două localități. În plus, datele nu arată diferențe majore între ele, ambele având elemente de modernitate și de tradiționalism. Există totuși o diferență: în Tălmăcel, tradiționalismul este mai apropiat de sensul său comunitar (comportamente imitative și prosociale, coeziune), pe când în Ludoș, regăsim mai degrabă un tradiționalism ca respingere a modernității atitudinal-comportamentale. Izolarea Ludoșului nu a determinat o păstrare mai fidelă a obiceiurilor și tradițiilor satului, ci dimpotrivă pierderea lor prin depopularea satului. Astfel, izolarea, deși nu împiedică
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]