14 matches
-
râtanii, vorbește ca școlerii.” Ele devin simple stereotipii, care, așa cum spunea profesorul, au rol de încurajare, de vreme ce sunt folosite atât în relație cu elevii mediocri, cât și cu cei eminenți și sunt însoțite uneori de interjecția de admirație „Bravo”: „Bravo, prostovane! (Către inspector, care e transportat): „Că-z acesta doară iaște un școler emininke!” În final profesorul este felicitat pentru reușita lecției, iar acesta își răsplătește elevii tot cu calificativul boilor: „Că-z eu tot ce e spun boilor, onorat domnule inșpectore?” Interlocutorii
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
recompense și mai mari, „într-o soțietate fără prințipii” și fără educație. Modul de exprimare al lui Marius Chicoș Rostogan devine o sursă a comicului prin asocierea unui cuvânt cu o conotație pozitivă cu unul cu o conotație negativă: „Bravo, prostovane”, asocierea de cuvinte din limbi diferite: „Silențium, măgarilor”, de latinisme cu termeni populari și neologisme: „că-z fără instrucțiune și educățiune, un popor doară e învins astăzi în lupta pentru existență, și cine-i învins, apoi acela dă-l dracului! vorba
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
burtă și un corp de îmbrăcat. Dar nu numai venitul suferă de medii. Prin medie pot înțelege jumătatea drumului între extreme. Caragiale pune în gura eminentului pedagog de școală nouă Marius Chicoș Rostogan următoarea definiție pentru medie: „Ambigen este catârul, prostovane, deoarece nu-i nici cal și nici măgar”. Ambigen ca medie între masculin și feminin „perfect” definită. Să căutăm o medie între balenă și elefant. Ambele sunt animale mari care nasc pui vii dar balena trăiește în mare iar elefantul
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397126323.html [Corola-blog/BlogPost/347774_a_349103]
-
dacă e adevărat, vezi să nu dai de dracu cu țiganca minoră! - N-am avut treabă cu ea... De ce aș da de necaz? Ce știi tu și eu nu știu? a întrebat Mișu alertat, parcă trezit din aburii alcoolului. - Bă prostovane, aia e nepoata lu’ Barcan Grozavu! Te desființează ăla, blegule, dacă se plânge piranda! Ce, tu nu știi că e încuscrit cu ăia mari de la București? Mișu a rămas înlemnit. Nu a mai putut vorbi. „Chiar că dau de dracu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_5_marian_malciu_1326739371.html [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
lovit nițel la cap, da’ n-are nimica...” „L-ai bătut tu pe Director?” a făcut Hristu neîncrezător. „Nu l-am bătut, boule, i-am acordat primul ajutor, cum să-l bat?” „Bou e tac’-tu că te-a făcut, prostovane! Ia zi, de cine te-ai ferit de-ai rostogolit mașina? Te-oi fi speriat de vreun iepure și ai fugit de volan ca să te pui la fereală?” Oaie, furios, trăgea picioare În obloanele de lemn, Îl Înjura de mă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se pare însă că e un soi de école buissonnière și parcă îl aud trimițându-l în banca lui pe „bietul Camus” sau, în lipsa acestuia, pe vreun admirator de al lui, ca alde mine, cu vorbele: „No, meri la loc, prostovane!” CONUL DE UMBRĂ Marilor scriitori li se întâmplă să intre, cum se zice, în câte un „con de umbră”: atunci le scade rău de tot creditul la generațiile tinere și se vorbește de ei ca de niște netrebnice rămășițe. Fenomenul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
îi stă bine cu batic roșu. E un fel de roșu înflorat. Și-a pus în cap să mă ațîțe. Și se duce după un lujer: prinde-mă - și nu mă prinde. Ia-mă și nu te las. Dezbracă-mă, prostovane, dacă poți! Si prostovanul sînt eu. Eu, de o mie de ori, eu. Parcă îmi spune, parcă îmi șuieră: ești așa de fraier că nici nu ai să apuci să mă atingi măcar. Ești atît de coclit că nici n-
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
minunându-se. - Păi, ca să duc în spinare sacu’ ăsta cu rugineli. - Ce mai întrebi atuncea? se întoarse Pârnaie, trăgându-i una după ceafă. - Iadeș! spuse acela, mai repede chiar decât plesnitura de pe țeastă. - Nu te-a întrebat cum te cheamă, prostovane! sări Chisăliță, cam de la înălțimea buricului lunganului de Pârnaie. - Așa zic io de câte ori mă pocnește careva... - Și ți se întâmplă des?! se minună piticul. - Păi dacă așa mi-a rămas numele... Pârnaie abia dacă îl mai învrednici cu o privire
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
se răsucească. Rafael dispăruse însă. Fugise printre oameni cât îl ținuseră picioarele și se ascunsese după o tarabă, să se pună la adăpost de câine și, totodată, să-l observe pe Milică fără să fie văzut, și-acuma miră-te, prostovane, de unde plouă cu șuturi în fund, hi-hi-hi... Într-adevăr, se mira, dezorientat și intimidat de atâtea perechi de ochi urmărindu-l cum ține lesa cu amândouă mâinile și trage de câinele întărâtat, care nu se mai oprește din lătrat, gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
număra peste 2000 de ovine, vaci 60, cai, porci cine să-i numere? Un doctor era necesar ca aerul, chiar dacă, din când în când, mai sacrifica (pentru sine) câte un pacient. Asta știa jupânul, o dată chiar i-a zis: Băi, prostovane, ispitești părinții în postul mare. Ai halit mielul, sa-ți fie de bine, dar măcar îngroapă pielea să n-o întindă câini prin cimitir. Celălalt, de-l porecleau frații "fitil" și asta nu pentru că îi plăcea să aprindă candele avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
-ți răspund. I-ai spus Adrianei că ți se pare... nici măcar nu îndrăznesc să spun cum. — Da. Mi-a zis că dacă mi se pare prea mare, atunci nu-l merit. — Sunt de acord. Nu te mai purta ca o prostovană și mai povestește-mi. Ați stabilit deja data? Când crezi că o să te muți la el? Pe fir a urmat o tăcere totală încât Emmy crezu că s-a întrerupt legătura. — Leigh, mă auzi? — Da, scuze. Nici măcar n-am discutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Lurch, care mă văzu, dădu muzica mai încet și spuse pe un ton serios: Am făcut o copie după caseta ta, Sam. Am pus-o la loc pe masa ta de lucru. Nu te superi, nu? — Cum să mă supăr, prostovane. O să-ți mai aduc câteva care cred că o să-ți placă. Lurch radia de fericire. Îmi dădusem deja seama că, din cauza unei greșeli de creștere, se simțea cel mai în largul lui atunci când oamenii îl înjurau sau când îl punea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
minunându-se. — Păi, ca să duc în spinare sacu’ ăsta cu ruginituri. Ce mai întrebi atuncea ? se întoarse Pârnaie, trăgându-i una după ceafă. Iadeș ! spuse acela, mai iute chiar decât plesnitura de pe țeastă. — Nu te-a întrebat cum te cheamă, prostovane ! sări Chisăliță, cam de la înălțimea buricului lunganului de Pârnaie. — Așa zic io de câte ori mă pocnește careva... — Și ți se întâmplă des ? ! se minună piticul. — Păi, dacă așa mi-a rămas numele... Pârnaie abia dacă îl mai învrednici c-o privire
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Mihai Bravu cine au fost? Elevul (mândru): Ei erau oameni buni! Profesorul (aprobând cu tărie): Buni, mă! ... Și s-au bătut... Elevul (cu multă mândrie națională): Cu draci! Profesorul (entuziasmat): Cu draci. Zic zău lui Dumnezău!...Merji la loc! Bravo prostovane! (Către inspector, care e transportat): Că-z doară iaște un școler eminike!10 O altă categorie de schițe satirizează instituția gazetăriei. Goana după senzațional înlocuiește orice principiu deontologic, iar informațiile sunt distorsionate, umflate, înflorite în funcție de necesități tipografice sau de cerințe ideologice
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]