30 matches
-
pentru acestă rază de rahat. Acum apar elitele și spun: vai, tu ai vorbit urât! Dar și elita stă să pută prinsă strâns peste redută, mașina ajunge la scară, viața sigur e comoară atunci când elita se crucește cu degetul arătător. Prostovan ia și privește! Referință Bibliografică: Elita de carton... presat / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2168, Anul VI, 07 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ELITA DE CARTON... PRESAT de PETRU JIPA în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/petru_jipa_1481095774.html [Corola-blog/BlogPost/381453_a_382782]
-
de-a lungul secvențelor ce alcătuiesc schița. El are plăcerea de a le adresa cuvinte injurioase pe care le vom enumera în ordinea frecvenței cu care sunt folosite: bou (de șapte ori), măgar (de șase ori), porc (de cinci ori), prostovan (de patru ori), loază (de trei ori), prost (de două ori), vită (o dată), râtan ( o dată), animal ( o dată). Din punct de vedere semantic ele denumesc prostia: prost, prostovan și lipsa de educație, de maniere: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită. Singurul
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
folosite: bou (de șapte ori), măgar (de șase ori), porc (de cinci ori), prostovan (de patru ori), loază (de trei ori), prost (de două ori), vită (o dată), râtan ( o dată), animal ( o dată). Din punct de vedere semantic ele denumesc prostia: prost, prostovan și lipsa de educație, de maniere: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită. Singurul care denumește atât prostia, cât și lipsa de educație este cuvântul bou. Din punct de vedere etimologic cuvintele amintite au origini diferite: latină: porc Majoritatea sunt termeni
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
sunt termeni literari, rât este regional, iar prostovan este familiar și popular. De remarcat că pentru denumirea aceleiași noțiuni sunt folosite două cuvinte, unul literar și unul regional: porc și râtan, unul literar și unul familiar și popular: prost și prostovan. Atât în limba comună, cât și în vorbirea lui Marius Chicoș Rostogan, cu sensul propriu și cu trăsătura + uman sunt folosite numai cuvintele prost și prostovan. Celelalte cuvinte: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită în vorbirea comună au un sens
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
unul regional: porc și râtan, unul literar și unul familiar și popular: prost și prostovan. Atât în limba comună, cât și în vorbirea lui Marius Chicoș Rostogan, cu sensul propriu și cu trăsătura + uman sunt folosite numai cuvintele prost și prostovan. Celelalte cuvinte: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită în vorbirea comună au un sens propriu, denotativ și trăsătura - uman și un sens figurat, metaforic, depreciativ, căruia îi corespunde trăsătura + uman. Marius Chicoș Rostogan folosește aceste cuvinte numai cu sensul figurat
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
a schiței „Un pedagog de școală nouă” este o conferință concepută sub forma unui dialog imaginar între profesor și elev. Profesorul întrebuințează un singur cuvânt depreciativ căruia îi atribuie o funcție de îndreptare și încurajare, ci nu de admonestare: „Bravo, mă! prostovane! (îi zic așe doară nu spre admonițiune, ci spre înghemn și încurăjare.)” În timpul orei la care asistă inspectorul exprimarea profesorului abundă în cuvinte injurioase la adresa elevilor folosite la vocativ singular: „Mă! prostovane!”, „No! Dar ornicul meu ... prostule!”, „Spania-i lângă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
și încurajare, ci nu de admonestare: „Bravo, mă! prostovane! (îi zic așe doară nu spre admonițiune, ci spre înghemn și încurăjare.)” În timpul orei la care asistă inspectorul exprimarea profesorului abundă în cuvinte injurioase la adresa elevilor folosite la vocativ singular: „Mă! prostovane!”, „No! Dar ornicul meu ... prostule!”, „Spania-i lângă Portocalia, mă boule, și vițăversa!, „Mergi la loc, boule!, „Dar pe Natura aia, cine au făcut-o, mă prostovane?, „Nu așa, loază.”, la dativ și nominativ plural, în aprecierile care se fac
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
exprimarea profesorului abundă în cuvinte injurioase la adresa elevilor folosite la vocativ singular: „Mă! prostovane!”, „No! Dar ornicul meu ... prostule!”, „Spania-i lângă Portocalia, mă boule, și vițăversa!, „Mergi la loc, boule!, „Dar pe Natura aia, cine au făcut-o, mă prostovane?, „Nu așa, loază.”, la dativ și nominativ plural, în aprecierile care se fac la adresa întregii clase: „le spun boilor”, „ Apoi dacă-s porci”, cât și în comparații: „Nu cuvânta doară ca râtanii, vorbește ca școlerii.” Ele devin simple stereotipii, care
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
este susținută de elemente extralingvistice, precum: gesturile, înălțimea vocii, starea psihică a personajului. În relație cu odraslele mahalagioacelor, limbajul profesorului este eminamente depreciativ și îndeplinește funcția de admonestare: „No, prostule”, „Meri la loc, boule!”, „Nu-i vorba ghe mare, mă prostovane!, „No, apoi? Dacă se învârke, cumu-i! În trei colțuri, animale?”, „Vezi așa, loază!” În schimb, ascultarea micului Ftiriadi, care făcea parte din înalta societate și pe care îl medita și în particular constă din întrebări ridicole, simple, care conțin în
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
care doctorii nu știuseră s-o numească. Nu intru În amănunte, că nu-i treaba voastră. Și boala asta, așa cum febra Îl Îndeamnă pe om să bea apă cu nemiluita, pe mine mă obliga să Înghit băuturi bețive. Nu râde, prostovane, că aceea a fost mucenicie, nu viață. Desigur, lumea s-a și grăbit să spună despre mine că eram un bețivan, un bun de nimic și o pildă rea pentru copiii pe care Îi Învățam carte. Deși arătam foarte chipeș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se apropiase de sat o dusese de coarne și făcuse cu ea ceea ce avea să se vadă un sfert de secol și mai bine după acea Îngrozitoare Întâmplare. Baronu se arătă dezamăgit. „Și ce averi vrei tu să dezgropi acolo, prostovane? Ce-a fost fier a ruginit demult; nici măcar cu o armă ca lumea nu ne putem alege. O să fie muncă de-a-mboulea...” „Prost ești tu”, oftă Vieru, „ia gândește-te cum ar fi să vezi peste două-trei zile În ziare: «Trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Îmbrăcat, nu i-a dat drumu-n lume În fundu’ gol, iar Laur n-arată deloc rău astfel costumat. Mustăcește din botul lui de maimuțică tuciurie, clipește des și parcă pândește pe sub gene, sfios și deopotrivă provocator. E ca o fetișcană prostovană. Eu l-am Întrebat de bani și el se uită la mine ca și cum l-aș fi Întrebat dacă se fute, că uite-o, nu-i, pizd-am pus-o-n cui. — Ceva-ceva aș avea, vere... — Cât?! Tresări. De-acum se trezise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
care m-a făcut... Și iar se smiorcăie și râde și râdem și fugim toți trei. Nu i-am lăsat barem o lumânare lu’ moșu', face Andrei. — Ce să facă cu ea? iscodește Laur, Însuflețit de curiozitatea lui de târfă prostovană. — Să și-o bage-n cur, vere. — Bine, vere, m-ai lămurit. Da’ unde mergem noi acum? Unde fugim așa de nebuni? — Unde te ducem noi, i-o reteză părințelu’. — Bine, bine, am Înțeles. Și mai luați și voi geanta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
intrare. Tocmai mă întrebam... În legătură cu clauza aia de penalizare din contractul tău. — Da! Robyn mă privește radioasă. — Așa, de curiozitate. Încep să râd. Ai colectat-o vreodată? — Ei, de câteva ori? zice Robyn. Se oprește, pierdută în reverie. O fătucă prostovană a încercat o dată să fugă în Polonia... dar, până la urmă, tot am prins-o... Pa, Becky! — Pa! zic, la fel de veselă și închid ușa, cu inima bătându-mi să-mi sară din piept. O să mă prindă și pe mine. E doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
literatură la fel cum respiră. E suficient să mergi în piață, să te așezi pe o bancă și să asculți ce-și strigă piețarii unul altuia. Cum se dau în spectacol. Cum povestesc, de exemplu, că aveau un vecin mai prostovan, pe care l-au trimis la magazin să cumpere doi metri de cașcaval. Și l-au sfătuit, în caz că vânzătoarea îl refuză, să-i zică de la obraz: „Ai, n-ai, mie-mi dai!“. Literatură naivă. Și, în același timp, o reprezentație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Să fie pus să aștepte! Să aștepte doar ca să-l primească pe Ptițin, un biet copil! Salitov urlă la tânăr, care se uită înapoi cu o expresie de așteptare bine-crescută care era prea mult de îndurat. ă Ce mai aștepți, prostovane? strigă Salitov. Ptițin făcu semn cu o mână înmănușată și amândoi bărbații începură să meargă. § ă Domnule, uitați-vă! Domnule locotenent Salitov! ă Da, îl văd. Amândoi porniră la fugă cu pași mari prin zăpada adâncă înspre corpul ce atârna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
mai spun, de exemplu, muzică lejeră, fotel, garderob pentru dulap sau adresează o rugăminte cu "sînteți gentil să..." (în loc de generalizatul drăguț) mă emoționează. Accentul vulgar (nu regional, e o mare diferență) al unor persoane publice, combinat cu limba de lemn prostovană, hipercorectitudinile de școlar tocilar (este, nu ieste, aceasta nu asta, în limbajul colocvial), clișeele ideilor primite de-a gata îmi relevă impostura. Dacă îmi place la nebunie firescul țăranilor în graiul locului lor, chiar și atunci cînd se știu filmați
Placul by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14727_a_16052]
-
judecăților sale. Drept pentru care s-a hotărât să moară. Hohoho! Gerard Ford, care a ajuns președinte al SUA fiindcă Secretarului de Stat Agnew Spiro îi ardea de evaziuni fiscale, iar lui Nixon de microfonie prin clădirea Watergate, era cam prostovan. Democrații comentau pe seama lui că, în tinerețe, a jucat de prea multe ori fotbal american fără cască (fusese centru înaintaș la echipa Universității din Alabama), iar alții șușoteau că nu e capabil să meargă și să mestece gumă în același
Un roman de fițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6902_a_8227]
-
dezabilități nu sînt tratate mai bine în Povești. Dănilă Prepeleac, care n-are nici o vină că s-a născut cu un IQ mic, e înșelat de toată lumea. E drept că Ion Creangă îi dă o compensație - imorală și ea: fiindcă prostovanului naiv ,Nici nu-i pasă de Năstasă" (la 1876!), recurge la înșelătorii în draci și se îmbogățește ilicit. Se scapă deasupra nevoii" și ajunge să o ducă mult mai bine decît fratele lui ,harnic, grijuliv și chiabur". Născuți cu anomalii
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
Ura! ura! ura!“ exclamasem eu. Neobosită, Helga depăna firul povestirii, țesând o biografie la războiul nebunesc al istoriei moderne. A scăpat din detașamentul de muncă după doi ani, a zis ea, a fost prinsă a doua zi de niște asiatici prostovani cu mitraliere și câini polițiști. A petrecut trei ani la închisoare, ne-a spus, și apoi a fost trimisă în Siberia să lucreze ca interpretă și la cazier într-un uriaș lagăr pentru prizonierii de război. În lagăr se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
la birou. —Ashling Kennedy la telefon. —Clodagh sunt. A, spuse ea, amintindu-și ceva. Ted ăla a trecut pe la mine vineri să își recupereze jacheta. — Mi-a spus. —E drăguț, nu? Eu am zis mereu că e un pic cam prostovan, dar nu e chiar așa de rău, dacă ajungi să îl cunoști, nu-i așa? — Păi... Mi-a spus câte ceva despre cum e să fii comic. Mi-a arătat posterele lui. —Aha. — Mi-ar plăcea să merg să îl văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
văl alb peste chipul Clarei. Nu se schimbase nici un pic față de cum mi-o aminteam eu. Patru ani de absență nu-mi slujiseră la nimic. — Ți s-a schimbat vocea, zise ea. Te-ai schimbat și tu, Daniel? SÎnt la fel de prostovan ca Înainte, dacă de asta ești curioasă. Și mai laș, am adăugat În sinea mea. Ea Își păstrase acel zîmbet sfîșietor, care durea chiar și În penumbră. Întinse mîna și, la fel ca În acea după-amiază cu opt ani În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
gârla din dreptul satului, ne luam și o porneam pe firul apei spre iazurile călugărilor. Să-l găsim pe Cazimir, nescufundatul, pe Cazimir, cel care măsura timpul cu pula. Nu ne-am oprit din căutat nici atunci când un băietan mai prostovan ne-a spus că și tătâne-său cu flăcăii de seama lui Îl căutau pe Cazimir: să i-o vadă: cum bate; nici când un altul, Încurajat pesemne de primul, ne-a spus că și bunelu-său povestea că și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
să o arestezi pentru oferire de favoruri sexuale sau ceva. Totuși, trebuie să fie o fată deșteaptă dacă este la un Gymnasium. Poate că ar vorbi, dacă părinții ei ar fi cu ea și dacă n-ar fi de față prostovani ca tine. Tu ce crezi? — Sunt sigur de asta, domnule. — O să fac eu însumi asta. Ți se pare că sunt genul de tip care seamănă cu un unchi, Becker? Nu, mai bine nu răspunde la asta. El rânji politicos. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
vecinilor ei, unde sunt judecătorii voștri, unde vă sunt bătrânii?”. Și Inna se speriase. Cel mai puternic om din satul ei plin de noroaie o ura încă de când refuzase să se mărite cu unul dintre fiii lui, un băiat cam prostovan. Se temea că acum îi va stârni pe toți împotriva ei și că ar putea chiar s-o bage în sclavie. - Niște idioți. Toți, a zis ea și a scuipat în praf. Așa că m-am gândit la voi ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]