7,323 matches
-
în octombrie 1945) a încorporat Partidul Social Democrat (PSD), structura rezultantă în urma fuziunii purtând numele de Partidul Muncitoresc Român (PMR) devenit partidul unic în statul român. Partidele rivale au fost lichidate instituțional prin instituirea sistemului monopartit. În timp ce elita partidelor tradiționale protagoniștii umani ai acestora a fost eliminată în urma campaniei de arestări, mulți dintre reprezentanții marcanți ai ei, precum Iuliu Maniu sau Ion Mihalache, sfârșind în carcerele gulagului românesc. Sistemul concentraționar elaborat de regimul socialist a îngropat, la propriu și la figurat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Înfierat mai întâi ca factor de dezbinare a solidarității proletare, "principiul naționalității" va fi ulterior reabilitat prin enunțarea tezei "socialismului într-o singură țară" care a pavat drumul către naționalismul bolșevic din anii '30. Povestea acestei tranziții îl are ca protagonist central pe cel ce avea să devină liderul de necontestat al unei superputeri mondiale. Curios, cariera politică a pupilului lui Lenin a debutat printr-o misiune intelectuală. Delegat de Lenin în Viena cu sarcina de a elabora poziția Partidului asupra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ilustrează încă o dată răsturnarea principiului național operată de istoriografia comunistă. Evacuând orice urmă de naționalism și distrugând statutul hiperbolic al figurii istorice a lui Mihai Viteazul, istoriografia rolleriană a oferit cea mai critică imagine a epocii din jurul anului 1600, a protagoniștilor umani (Mihai), a actorilor săi colectivi (boierimea, țărănimea) și a raporturilor dintre aceștia, o imagine direct inspirată din istoriografia critică a interbelicului românesc. S-ar putea pleda cazul pentru cea mai demistificată frescă istorică a perioadei, evenimentelor și actorilor realizată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Tudor este reinterpretată ca "răscoală populară", despre care se precizează explicit că are "are, în primul rând, un caracter social antifeudal" (Roller, 1952, p. 299). Lupta muncitorească este pusă în continuarea acestor expresii ale luptei de clasă ai căror protagoniști au fost țăranii și moșierii. Apariția acesteia pe scena luptei seculare pentru dreptate socială se petrece odată cu începuturile industrializării în România. Dezvoltarea industriei și maturizarea capitalismului prilejuiesc apariția "pe arena politică a unei noi forțe clasa muncitoare", care își va
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este cel mai bine evidențiată de cazul răscoalei condusă de Horea din 1784, care a făcut obiectul analizei scrupuloase realizate de K. Verdery (1991, pp. 224-235). Hermeneutica mișcării lui Horea a declanșat o dispută în avangarda reflecției istoriografice, ai cărei protagoniști au fost David Prodan, adeptul interpretării sociale a răscoalei țărănești, și Ștefan Pascu, avocatul interpretării naționale a revoluției populare. Este relevant de arătat modul în care tranșarea în favoarea hermeneuticii naționale a disputei asupra caracterului mișcării lui Horea purtate în avangarda
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, care stipula principiul lustrației, a fost abandonat de Emil Constantinescu, iar lupta anticorupție a încasat o lovitură teribilă prin afacerea "Țigareta II" atunci când un ofițer superior responsabil de securitatea președintelui a fost demascat ca protagonist într-o operațiune de trafic cu țigări în valoare de mai multe milioane de dolari (Gallagher, 2004, p. 196). În conștiința publică, guvernarea CDR a fost una catastrofală, cu efecte majore în periclitarea nivelului de trai. Subminată de disensiuni interne
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
turnură semnificativă în atitudinea oficială a statelor naționale față de propriul lor trecut. Un întreg cortegiu de regrete exprimate oficial, penitențe publice și declarații de nostra culpa s-au succedat în sfera publică internațională în ultimele decenii. Cazuistica este bogată, iar protagoniștii acestor acte de căință diverși. Papa Ioan Paul al II-lea și-a exprimat în 1992 regretele în numele Bisericii Catolice față de tratamentul inchizitorial la care a fost supus Galileo Galilei, prin care a deschis lungul șir al regretelor formale pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
celelalte secvențe ale crescendo-ului patosului naționalist sunt produsul unei asidue munci ideologice și expresii ale unui "narcisism colectiv" din ce în ce mai exacerbat; b) glorificarea trecutului și eroizarea acțiunilor istorice un grad superior de patetism se atinge prin glorificarea trecutului și eroizarea protagoniștilor majori ai istoriei (fie ei individuali personalități istorice singulare, ori colectivi categorii sociale, agenți corporativi de tipul Poporului, Națiunii, Partidului); c) monumentalizarea trecutului și titanizarea actorilor istorici construcția politică a statului-națiune a presupus nu doar glorificarea vremurilor apuse alături de eroizarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
irelevant. Un trecut monumental, populat de figuri istorice titanice, a fost imaginat ca prolog al unui prezent ce aspira spre aceeași monumentalitate; d) sacralizarea trecutului momentul apoteotic al acestui crescendo al patosului național se împlinește în sanctificarea trecutului și canonizarea protagoniștilor săi umani. În mod tradițional, atitudinea generală a societăților față de propriul lor trecut se înscrie pe linia reverențiozității, a unei raportări pioase, plină de smerenie, față de un trecut memorializat într-un registru sacrosanct. Cazul românesc nu face excepție. Dimpotrivă, ilustrative
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în 196629. Raportul se încheie prin capitolul "Concluzii", în care este explicitată " Necesitatea analizei, repudierii și condamnării regimului comunist" (Raport, 2006, p. 628). De asemenea, documentul conține, în anexă, lista biografiilor nomenklaturiștilor, întocmind un gen de index infamis nominum al protagoniștilor umani găsiți responsabili de crimele regimului comunist. Concluzia sentențioasă a Raportului, trasă încă dinainte de demararea analizei 30, este că regimul comunist a fost "ilegitim și criminal" (Raport, 2006, p. 638). Verdictul ilegitimității și criminalității regimului comunist este ideea vector care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului. Comunismul românesc a fost condamnat istoric, moral, ideologic etc. de către Raportul Comisiei Prezidențiale, fiind de asemenea portretizat mai mult sau mai puțin alegoric în tușe demonice ca încarnare a diavolului. În același timp, IICCMER lucrează la condamnarea juridică a protagoniștilor umani găsiți responsabili pentru comiterea crimelor regimului comunist. Tandemul Raport-IICCMER constituie așadar strategia pentru care societatea românească postcomunistă a optat să își regleze conturile cu trecutul comunist, luându-l în stăpânire prin intentarea unui proces de criminalizare în urma căruia a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe viu din terifiantele zărci ale gherlelor, cât și ale celor care, trăindu-și viețile lor prozaice de toate zilele, în fabrici și birturi, în CAP-uri și cârciumi, muncind și bârfind, au făcut sistemul să meargă. Memorialul durerii, cu protagoniștii săi umani divizabili în disidenți și torționari, trebuie plasat și înțeles pe fundalul mai amplu al socialismului real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (Rostás și Momoc, 2013). Astfel, imaginea alb-negru pictată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
domenii ale culturii, unde, practic, nu se face nimic. Nu vreau să se simtă cineva dintre colegii mei sau dintre alții mai tineri ofensat la această afirmație, dar acesta este adevărul. La Bacău avem însă privilegiul să fim martorii și protagoniștii, în același timp, a unui eveniment deosebit, când, în fiecare an, cei interesați de domeniul esteticii, care așa cum spunea Hegel este întinsa împărăție a frumosului, se întâlnesc aici și își prezintă comunicările, au loc discuții fertile pe diverse teme ale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
întradevăr, numele țării noastre, însă cine și până unde a ajuns nu am aflat, deoarece când am sosit noi nu mai era nimeni din România. Ați susținut și alte concerte pe parcursul turneului? În afara acestor două evenimente la care am fost protagoniști, am mai susținut două concerte, cu dirijorul Franco Geacoza și altul cu dirijorul italian Leonardo Quadrini, un vechi colaborator al Filarmonicii din Bacău și unul dintre dirijorii italieni care organizează multe concerte pentru orchestrele din România. Are o activitate foarte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
locuințele răsfirate la margine de pădure. Încă mai există câteva case din acest cătun, gospodării ce cuprind, în îngrăditura ogrăzilor și țarcurilor, pâlcuri de copaci bătrâni, mărturie a pădurilor de odinioară. A doua legendă, mai plauzibilă decât prima, are ca protagonist pe un viteaz din oastea marelui Ștefan, pe nume Umbrea, și se situează în consens cu concepția veche potrivit căreia „toate satele vreau să se tragă din strămoșii dăruiți de Ștefan pentru vitejie”, remarcă evidențiată undeva de marele istoric Nicolae
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
șetrar, stabilesc cum trebuie să se păzească „stăpânirea Umbrăreștilor de către Biliești pe linia pietrelor vechi ci sunt dispre soare apune de Siret și despărțitoare Umbrăreștilor de Biliești”; - o pricină juridică, ce se desfășoară între anii 1833 și 1835, are ca protagoniști pe banul Neculai Sion, pe de o parte, și pe răzeșii din dreapta Siretului, pe de alta, primul în postura de jeluitor, iar ultimii de pârâți, din „megieșitele sate, Suraia, Umbrărești și Slobozia”; din amănuntele redate de document rezultă că era
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-au jeluit domnitorului, ar fi o comunitate distinctă de obștea Umbrăreștilor, identificându-o, posibil, cu satul Torceștii de pe stânga Bârladului. Lucrurile nu stau așa. Cei care s-au plâns domnitorului reprezintă o fracțiune ruptă din obștea Umbrăreștilor, având ca protagoniști pe nepoții lui Bilăi, ruptură nerecunoscută și neacceptată de către răzeși, așa explicându-se „tăria” lor de a merge și cosi fânul de pe părțile în litigiu. „Satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu” nu-i altceva decât prelungirea sudică a Umbrăreștilor, numită mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puțin atractive, unde, posibil, oamenii s-au împotrivit mai energic tendințelor de destrămare a vechilor structuri social-economice, cu care ei erau obișnuiți din neam în neam. Nu este exclus să acceptăm că chiar unii fruntași din obște să fi fost protagoniști în lupta pentru păstrarea și apărarea obștii, acei oameni și acele familii cu părți consistente și cu poziție socială proeminentă în obște, oameni cu atribuții de conducere locală, fără acces la funcțiile mari de stat. Disoluția obștii Umbrăreștilor, a devălmășiei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la generația a patra (această țidulă are numai cinci generații), scris în catagrafia din 1774 cu prenume și nume (Ioniță Bobocea), având ca descendenți pe Ion, Vasile și Neculai Bobocea, primul având dregătoria sătească de postelnicel, fiind și unul dintre protagoniștii proceselor din perioada 1802-1824, trecut în catagrafia din 1831 la categoria privileghiați, în timp ce frații săi au fost înscriși în rândul birnicilor. Un Niță, din aceeași spiță de neam și din aceeași generație cu Ioniță Bobocea, nu se află înregistrat în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar nu și ocină. Același document este publicat și de N. Iorga într-o transcriere completă, care ne aduce mai aproape de sensul atribuit termenului ocină ca loc de obârșie, anume că Umbrăreștii de la Tecuci ar fi locul de origine al protagoniștilor din act. Căci în respectiva transcriere, deși nu se menționează, nu se folosește cuvântul ocină, dar, după obișnuita formulă de la începutul oricărui act de acest gen, de mărturie și tocmeală „de bună voie pentru toate ocinile și moșii ce avem
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ai marelui vornic de Țara de Jos, Vasile Costache. În Letopisețul domnilor Moldovei, ediția M. Kogălniceanu, 1846, ca și în ediția Aurorei Ilieș și Ioana Zmeu din 1987, a aceleiași scrieri, atribuită unui Pseude-Enache Kogălniceanu, Toader Costache este menționat drept protagonist al unor situații, dar numai cu porecla Venin, nu și cu numele adevărat, ceea ce a dat naștere la confuzii și erori în lucrări de genealogie de mai târziu. În vara și toamna anului 1739, potrivit spuselor cronicarului mai sus menționat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
decât pe teritoriul satului Bozieștii de Sus, partea Corpăceștilor, întemeiate cu ani în urmă, poate chiar acelea pomenite în dania făcută de domnitorul Vasile Lupu, în aprilie 1645. Numitul Sârbie din 1687 (Sârghie în alte acte ce-l are ca protagonist) era fiul Dimei Corpaci, iar acesta era nimeni altul decât unul din frații vornicului de poartă Ionașco Corpaci. Cu timpul, boierii din partea locului vor renunța de a mai cultiva și stăpâni vii pe terenurile lor de aici, ei preferând să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drept al comunei de a autoriza și nu în sensul că în toată comuna era în funcțiune o singură cârciumă. Sistemul acesta de reglementare, ce rezultă din contractul din urmă, a fost aplicat în toată perioada interbelică, schimbându-se doar protagoniștii, adică crâșmarii. Noi știm că în acest timp au avut prăvălii sătești locuitori obișnuiți precum: Vasile Strătulat (Caștaliu) și Sava Dănăilă la Umbrărești; Dumitru Pricop, Vasile Roșu și Năstase Brat în Slobozia, fostul Boziești; familia Damian la Torcești; Toader Nechifor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]