28 matches
-
conțină, în formele sale cele mai primitive, nedecelabile Indiferent că are drept temei evoluția orogenetică, “ajutorul” seismic, precipitațiile, vântul, alunecările sau surpările rezultate, panorama grandioasă a unei stratificări geologice pe verticală este evidentă, erele geologice și unele din etapele lor, proterozoic, paleozoic din urmă cu zeci de milioane de ani sunt “filele” unei cărți care se scrie încă, un best-seller al științei petrografice, ce istorisește cu mijloace proprii pecetea inconfundabilă a înfățișării acestui loc al planetei. Ultimele cercetări dă contemporan momentul
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Atat_de_aproape_de_grand_canion_.html [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
ul este o perioadă majoră din Paleozoic, care a început acum 542,0 ± 1,0 milioane ani, la sfârșitul eonului Proterozoic și s-a încheiat acum 488,3 ± 1,7 milioane ani, la începutul Ordovicianului. ul este prima perioadă în care se găsesc resturi fosilizate ale unor organisme multicelulare mai complexe decât bureții. În această perioadă, au apărut aproximativ 50 de
Cambrian () [Corola-website/Science/297896_a_299225]
-
Pe latura estică a Munților Macin, până la valea Lozovei, apar numai două culmi paralele, prima formată din Dealul Coșlugea (336 m) și a doua din dealurile Pîrlita și Boclugea (393 m), constituite, de asemenea, din cuarțite, filite, granițe de varsta proterozoica. În nord-estul Munților Macin se află Depresiunea Tăiței superioare, cu caracter longitudinal (Nifon-Balabancea-Horia), care, prin Pasul Teilor, se prelungește în depresinea Luncaviței. În cuprinsul depresiunii Tăiței superioare apar întinse glacisuri deluvio-proluviale, cu terenuri bune pentru culturi și pășuni. În general
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
ul (deasemenea "Arhean" sau "Arheozoic") este eră geologică ulterioară Hadeanului și anterioară Proterozoicului, cu cca. 2,5 miliarde de ani în urmă. ul se împarte în 4 sub-ere: În acea perioadă, nu exista încă o atmosferă de oxigen, dar au apărut primele organisme anaerobe, care au format mai multe depozite existente în prezent
Arhaic () [Corola-website/Science/332442_a_333771]
-
din Varșovia, într-o secțiune dedicată Moldovei. Teritoriul comunei Ibănești aparține din punct de vedere geologic de Platformă Moldoveneasca. Aceasta este alcătuită dintr-un soclu puternic cutat și metamorfozat de varsta precambiana, si o cuvertura necutata cu structura monoclinala post proterozoica. Cuvertura este alcătuită dintr-o succesiune de argile și nisipuri, având intercalate orizonturi de calcar . Cuaternarul este reprezentat prin depozitele aluviale, întâlnite în lunca râului Ibana. Relieful poate fi caracterizat în general drept structural și fragmentat, datorită văilor adânci și
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
fundamentul cristalin de vîrstă precambriană, și învelișul sedimentar alcătuit din roci de vîrste diferite. Fundamentul cristalin de la Nisporeni se află la o adîncime mai mare de 3 km și este alcătuit din roci magmatice și metamorfice de vîrstă arheană și proterozoică. În decursul evoluției lor geologice îndelungate, aceste roci au suferit în repetate rînduri faze de cutare, ultrametamorfism și granitizare. Pe fundamentul cristalin este depozitat învelișul sedimentar constituit dintr-un complex de strate de roci cu grosimea de pînă la 3
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
cristalizării rocilor magmatice acide. Peste formațiunea străveche granito-gnaisică se asează un pachet de roci cu un conținut mare de calciu (piroxin-plagioclazice, diopsid-scapolit-volastonitice, marmure) care sau format prin metamorfizarea sedimentelor argilo marna-carbonatice. În partea superioară a profilului geologic de vărstă arhaică proterozoic se dispune un pachet de roci cu un conținut mărit de alumină (gnaisuri cu granat, cardierit, biotit) cu intercalări de corpuri stratiforme de roci efuzive acide metamorfizate. Pe suprafața fundamentului cristalin se dispune complexul de roci rifeu vendiene care se
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
ul este o eră geologică reprezentând perioada dinaintea primei vieți complexe abundente de pe Pământ. Era proterozoică se extinde de acum 2500 milioane de ani până la aproximativ acum 500 milioane de ani și este cea mai apropiată parte din timpul Precambrian. ul constă în trei ere geologice (de la cea mai veche până la cea mai nouă): Cele mai
Proterozoic () [Corola-website/Science/322027_a_323356]
-
de ani și este cea mai apropiată parte din timpul Precambrian. ul constă în trei ere geologice (de la cea mai veche până la cea mai nouă): Cele mai importante evenimente care au avut loc în această eră sunt: Semnele geologice ale proterozoicului sunt mult mai bune decât cele din era precedentă. În contrast cu depozitele adânci de apă din era trecută, proterozoicul prezintă multe straturi care au fost stabilite în mările extinse superficial epicontinental; de asemenea, multe din aceste roci sunt mai puțin metamorfozate
Proterozoic () [Corola-website/Science/322027_a_323356]
-
cea mai veche până la cea mai nouă): Cele mai importante evenimente care au avut loc în această eră sunt: Semnele geologice ale proterozoicului sunt mult mai bune decât cele din era precedentă. În contrast cu depozitele adânci de apă din era trecută, proterozoicul prezintă multe straturi care au fost stabilite în mările extinse superficial epicontinental; de asemenea, multe din aceste roci sunt mai puțin metamorfozate decât cele din era precedentă, și multe sunt nealterate. Studiul acestor roci arată că era a avut o
Proterozoic () [Corola-website/Science/322027_a_323356]
-
aceste roci sunt mai puțin metamorfozate decât cele din era precedentă, și multe sunt nealterate. Studiul acestor roci arată că era a avut o creștere masivă și rapidă a continentelor, formând un supercontinent. Primele glaciațiuni cunoscute au avut loc în timpul Proterozoicului; una a început cu puțin după începuturile erei și încă patru în timpul Neoproterozoicului, atingând punctul culminant în timpul glaciațiunii numite "Pământul de Zăpadă" ("Snowball Earth"). Unul din cele mai importante evenimente din timpul Proterozoicului a fost acumulare de oxigen în atmosfera
Proterozoic () [Corola-website/Science/322027_a_323356]
-
Primele glaciațiuni cunoscute au avut loc în timpul Proterozoicului; una a început cu puțin după începuturile erei și încă patru în timpul Neoproterozoicului, atingând punctul culminant în timpul glaciațiunii numite "Pământul de Zăpadă" ("Snowball Earth"). Unul din cele mai importante evenimente din timpul Proterozoicului a fost acumulare de oxigen în atmosfera Pământului. Deși oxigenul a fost eliberat de fotosintezele din era precedentă, nu a putut construi nimic semnificativ până când chimicale precum sulful și fierul neoxidat eu fost eliberate; acum aproximativ 2,3 miliarde de
Proterozoic () [Corola-website/Science/322027_a_323356]
-
închis componentele organice care ar fi fost altfel oxidate de aerul din atmosferă. Cea mai mare adunatură de diguri de pe Pământ este Mackenzie, în Scutul Canadian și a fost sursa unor mari erupții semnificative de torente de bazalt din perioada Proterozoicului. Sursa mulțimii de diguri Mackenzie se crede că a fost o acoperire de manta numită Punctul Mackenzie. Primele forme de viață avansate unicelulare, eucariotele și pluricelulare coincid cu începerea acumulării de oxigen liber. Aceasta ar fi putut avea loc în timpul
Proterozoic () [Corola-website/Science/322027_a_323356]
-
de viață avansate unicelulare, eucariotele și pluricelulare coincid cu începerea acumulării de oxigen liber. Aceasta ar fi putut avea loc în timpul unei creșteri în rândul nitraților oxidați pe care eucariotele i-au folosit ca un oponent pentru bacterii. Tot în timpul Proterozoicului au evoluat relațiile dintre mitocondrii și cloroplaste și gazdele acestora. În istoria Pământului au fost momente când masele continentale s-au unit pentru a crea un supercontinent, urmat de spargerea supercontinentului și de apariția unor noi continente diferite. Această repetiție
Proterozoic () [Corola-website/Science/322027_a_323356]
-
s-a produs cu mult timp după spargerea unui supercontinent mai vechi, numit "Nuna" sau "Columbia", care a fost creat de coliziunile la nivel global. Asta înseamnă că activitățile plăcilor tectonice similare cu cele de astăzi au fost active în timpul Proterozoicului. După spargerea supercontinentului Rodinia, este posibil să se fi unit din nou continentele acum 550 milioane de ani. Ipoteticul supercontinent este numit Pannotia sau Vendia. Evidența acestuia este o faza a coliziunii continentelor, cunoscută și ca ortogenia Pan-Africană, în
Proterozoic () [Corola-website/Science/322027_a_323356]
-
America de Sud, Antarctica și Australia din zilele noastre. Agregarea maselor continentale nu a fost completă de îndată ce un alt continent numit Laurenția a început deja să se spargă în jurul a 610 milioane de ani în urmă. Este cert faptul că la sfârșitul Proterozoicului, multe mase continentale s-au unit într-un anume loc în jurul polului sud.
Proterozoic () [Corola-website/Science/322027_a_323356]
-
principala caracteristică de diferențiere a masivului față de unitățile vecine. Masivul este împărțit de văile Drăganului și Hențului în trei mari diviziuni: partea de vest, partea centrală și cea estică. Baza Munților Vlădeasa este alcătuită din roci cristaline vechi formate în proterozoicul superior (cca. 550 milioane de ani în urmă). Pe alocuri, datorită eroziunii, acestea se pot găsi și la suprafață. Rocile dominante din masiv sunt însă rocile magmatice. Activitatea vulcanică în aceste ținuturi a început în cretacicul mijlociu (de cca. 150
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
veche φανερός (fanerós) și ζωή (zo̱í̱), care înseamnă "viață vizibilă", deoarece se credea odată că viața a început în Cambrian, prima perioadă a acestui eon. Timpul dinaintea ului, numit supereonul "Precambrian", este divizat în: Hadean, Arhaic și Proterozoic. Viața plantelor a apărut la începutul eonului Fanerozoic. Momentul de separare al Precambrianului de Fanerozoicul a fost inițial stabilit de apariția abundenței de fosile. Ulterior au fost făcute astfel de descoperiri anterioare acestei limite. Fanerozoicul se divide în trei mari
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
roci sedimentare. În regiunea municipiului Bălți, fundamentul de află la adâncimea de 700 - 800 metri, deci și statul sedimentar are aceeași grosime. În componența fundamentul cristalin intră roci magmatice și metamorfice: granit, gnais, șisturi cristaline, gabronorite de vârstă arhaică și proterozoică. Stratul sedimentar este reprezentate de argile, nisipuri, calcare, marne, care constituie depozite de diferite vârstă. Rocile de suprafață sunt reprezentate preponderent de depozitele cuaternare loessoide. Aceste roci sunt martori ai erelor și proceselor geologice desfășurate pe teritoriul municipiului. În atlase
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
un mare golf lipsit de insule în insula principală din Åland, Finlanda. Cea mai mare parte a golfului umple un crater de impact care are un diametru de aproximativ 9 kilometri. Crater este estimat la circa 1 miliard de ani (proterozoic). Depresiunea a fost inițial considerată a fi un rift. Originea extraterestră a fost propusă pentru prima dată în 1979, dar abia în 1993 a fost confirmată ca structură de impact. Conuri lungi distruse au fost descoperite în partea de sud-vest
Lumparn () [Corola-website/Science/322305_a_323634]
-
Teritoriul parcului coincide în cea mai mare parte sa cu sinclinalul "Masivului Hășmaș", peste al cărui fundament cristalin se suprapune o stivă de sedimente din Mezozoic În Paleozoic procesele orgenetice și de șariaj au împins roci mai vechi formate în Proterozoic, peste unele mai tinere formate în Cambrian. Sfârșitul Paleozoicului aduce cu el formarea unui geosinclinal, ce în Triasic este acoperit prin transgresiune de apele mării. Astfel, pe soclul cristalin preexistent (ce actual apare la periferia masivului la suprafață), în mările
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
din punct de vedere regional făcând parte din provincia istorică Bucovina. Orașele cele mai apropiate de Calafindești sunt: Siret (11km), Rădăuți (25km) și Suceava (32km). Sub aspect geologic, zona se suprapune Platformei Moldovenești. Aceasta reprezintă o zonă rigidă, consolidată în Proterozoic. Fundamentul platformei, bine consolidat, alcătuit din formațiuni cristaline, este acoperit de o cuvertura sedimentara formată pe parcursul a trei cicluri de sedimentare, cel mai important fiind cel Volhinian, de depozite sarmațiene. Litologic acesta este alcătuit din depozite detritice reprezentate prin alternante
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
lor ca podiș, acesta fiind situat între valea Dunării în vest și nord și Marea Neagră în est, constituind singura mare unitate extracarpatică, având aflorate cele mai vechi structuri geomorfologice din România. La suprafață, cele mai vechi roci sunt șisturile verzi proterozoice din Podișul Casimcei, cu o vârstă de peste 600 milioane ani. În fundamentul Dobrogei de Sud există roci mai vechi, identificate în foraje și acoperite în prezent de straturi sedimentare paleozoice, mezozoice și neozoice, care au o vârstă mult mai mare
Podișul Dobrogei () [Corola-website/Science/302911_a_304240]
-
rîndul sau face parte din Scutul Cristalin Ucrainean ce ocupă o fîșie îngustă în partea de nord-est, fiind delimitat de Platformă Moldoveneasca printr-o fractură tectonica a Nistrului. Scutul s-a format în cele mai vechi ere geologice : arhaica și proterozoica. Climă se formează sub influența mai multorul factori grupați în 3 categorii : "radiativi", "dinamici" și "fizico-geografici". Aceștia mai sînt numiți factori climatogeni. Factorii radiativi sînt determinați în formarea climei, reprezentînd diferite fluxuri de radiație solară. Cantitatea radiației solare recepționate de
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
zonei în studiu la sc. 1:50.000. II. EVOLUȚIA PALEOGEOGRAFICĂ ȘI ALCĂTUIREA GEOLOGICĂ Din punct de vedere geostructural, bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari aparține Platformei Moldovenești. Această platformă este o regiune rigidă, consolidată încă din proterozoic, cu un fundament cristalin cutat și faliat, ce suportă o cuvertură sedimentară formată în mai multe cicluri. Soclul cristalin, de vârstă precambriană, reprezentat de sectorul cu fundament baikalian la est de Hârlău și de sectorul cu fundament caledonian la vest
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]