34 matches
-
chimie industrială și materiale de construcții; - filiera vocaționala, profilul militar, specializarea matematică-informatică. I. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a 1. Varietatea vieții # Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii # Celulă - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrana, citoplasma, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
cultural; - profilul pedagogic, specializările bibliotecar-documentarist, instructor pentru activități extrașcolare, instructor-animator, pedagog școlar. I. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a 1. Varietatea vieții ● Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii ● Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
lumii vii - Noțiuni generale de ereditate și variabilitate - Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare II. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a 1. Varietatea vieții ● Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1 Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
chimie industrială și materiale de construcții; - filiera vocaționala, profilul militar, specializarea matematică-informatică. I. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a 1. Varietatea vieții # Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii # Celulă - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrana, citoplasma, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
cultural; - profilul pedagogic, specializările bibliotecar-documentarist, instructor pentru activități extrașcolare, instructor-animator, pedagog școlar. I. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a 1. Varietatea vieții ● Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii ● Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
lumii vii - Noțiuni generale de ereditate și variabilitate - Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare II. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a 1. Varietatea vieții ● Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1 Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
cu membrii grupurilor externe. Studiul altruismului a fost impulsul inițial din spatele dezvoltării ecuației lui George R. Price, fiind ecuația matematică folosită pentru a studia evoluția genetică. Un exemplu interesant de altruism se găsește în formele de celule Dictyostelium mucoroides. Aceste protiste trăiesc că sarcodine individuale până la înfometare, moment în care agreghează formând un corp fructuos multicelular, în care unele celule se sacrifică pentru a promova supraviețuirea celorlalte celule din organism. Teoria investiției selectivă propune că legăturile sociale strânse și mecanismele asociate
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
sau suflet. Definiția biologică a cuvântului se referă la toți membrii regnului animalia, inclusiv omul. Animalele au mai multe trăsături ce le diferențiază de alte viețuitoare. Animalele sunt organisme eucariote și pluricelulare, ce le separă de bacterii și de majoritatea protistelor. Ele au o hrănire heterotrofă, de obicei, digerând hrana într-un tub digestiv, ce le separă de plante și alge Ele se diferențiază de plante, alge și fungi prin lipsa pereților celulari rigizi. Majoritatea animalelor sunt mobile, (exceptând anumite stadii
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]
-
Regnul Protista este un grup parafiletic eterogen de microorganisme eucariote cu organizare celulară simplă. Acestea pot fi fie organisme unicelulare, fie pluricelulare; nu prezintă țesuturi specializate superioare. În arborele filogenetic al organismelor eucariote, protistele au format grupuri monofiletice separate, sau au inclus membrii care sunt strâns înrudite cu oricare din celelalte 3 regnuri de eucariote. Termenul a fost propus de Ernst Haeckel în 1866 pentru a caracteriza toate organismele fără o structură complexă, care
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
regnuri de eucariote. Termenul a fost propus de Ernst Haeckel în 1866 pentru a caracteriza toate organismele fără o structură complexă, care nu puteau fi clasificate nici ca animale, plante sau fungi. Deși populează, în mod special, mediul acvatic, unele protiste trăiesc în mediul umed sau în corpul plantelor și animalelor. Locomoția se realizează cu ajutorul flagelilor, pseudopodelor sau a cililor; au nutriție autotrofă sau heterotrofă (excepție fiind Euglena verde, care este mixotrofă). Înmulțirea este asexuată sau sexuată. Criteriul de clasificare îl
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
mișcă, pentru a-și prinde prada, cu o rețea de extensii subțiri a citoplasmei numite reticulopode, similare pseudopodelor amibei, dar mult mai numeroase și mai fine. Reproducerea este asexuată, prin diviziune în mai mulți gameți. Zoomastiginele reprezintă un grup de protiste asemănătoare animalelor. Acestea sunt flagelate. Hrănirea este exclusiv heterotrofă, trăiesc fie libere în mediul acvatic bogat în substanțe organice, unde își dobândesc nutrienții prin difuzie, fie ca parazit în cadrul unei gazde. Pot fi unicelulare sau pot forma colonii. Au pseudopode
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
și înglobarea particulelor de hrană. Sunt printre primele eucariote care au apărut. Reproducerea poate fi asexuată (prin fisiune binară), fie sexuată (doar unele specii). Nu prezintă mitocondrii. Unele specii sunt parazite si periculoase, precum Trypanosoma. Cilioforele reprezintă un grup de protiste asemănătoare animalelor. Există aproximativ 8.000 specii de ciliofore. Acestea sunt caracterizate de prezența unor organite, numite cili, care participă la locomoție si la obținerea hranei. Pot atinge dimensiuni foarte mari comparativ cu alte protozoare: până la 2 mm. Hrănirea este
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
polinuclarea: conțin un micronucleu diploid, responsabil cu reproducerea sexuată, precum și un macronucleu poliploid, responsabil cu regularea activităților celulare. Reproducerea poate fi asexuată (prin fisiune) sau sexuată. Exemple de ciliofore: Didinium, Paramecium, Stentor, Suctoria, precum și Vorticella. Sporozoarele reprezintă un grup de protiste asemănătoare animalelor, ce fac parte din încrengătura Apicomplexa. Sunt cunoscute în jur de 25.000 specii. Acestea nu prezintă organite de locomoție, precum cilii sau flagelii. Hrănirea este exclusiv heterotrofă. Toate sporozoarele sunt organisme parazite, care își dobândesc nutrienții pe seama
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
cu substanțe de rezervț (lipide, glicogen), reticul endoplasmatic. Nucleul poate fi "unic" sau "multiplu". Forma chistică nu prezintă cili, membrana este mult îngroșată, organitele se reduc, metabolismul se reduce, persistând nucleii și o mare cantitate de substanțe de rezervă. Unele protiste se reproduc sexuat, în timp ce altele se reproduc asexuat. Unele specii, de exemplu "Plasmodium falciparum", au un ciclu de viață extrem de complex ce include mai multe forme ale organismului, unele reproducându-se sexuat, iar altele asexuat. Oricum, este neclar cât de
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
de viață extrem de complex ce include mai multe forme ale organismului, unele reproducându-se sexuat, iar altele asexuat. Oricum, este neclar cât de des reproducerea sexuată provoacă schimb de material genetic între diferitele tulpini de "Plasmodium", iar majoritatea populațiilor de protiste parazitice sunt copii identice care rar fac schimb de gene cu alți membrii ai speciei lor. Unele protiste sunt agenți patogeni la animale sau plante. De exemplu "Plasmodium falciparum" ce provoacă malaria la oameni și "Phytophthora infestans" ce provoacă stricarea
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
Oricum, este neclar cât de des reproducerea sexuată provoacă schimb de material genetic între diferitele tulpini de "Plasmodium", iar majoritatea populațiilor de protiste parazitice sunt copii identice care rar fac schimb de gene cu alți membrii ai speciei lor. Unele protiste sunt agenți patogeni la animale sau plante. De exemplu "Plasmodium falciparum" ce provoacă malaria la oameni și "Phytophthora infestans" ce provoacă stricarea cartofilor. O cunoaștere în detaliu a protistelor ar putea ajuta la tratarea (mai rapidă a) unor boli.
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
fac schimb de gene cu alți membrii ai speciei lor. Unele protiste sunt agenți patogeni la animale sau plante. De exemplu "Plasmodium falciparum" ce provoacă malaria la oameni și "Phytophthora infestans" ce provoacă stricarea cartofilor. O cunoaștere în detaliu a protistelor ar putea ajuta la tratarea (mai rapidă a) unor boli.
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
Euglena este un gen de protiste unicelulare care se mișcă cu ajutorul unui flagel. Este cel mai bine studiat gen din clasa Euglenoidea, o clasă diversă care conține 54 de genuri și cel puțin 800 de specii. Euglenele pot fi găsite în apa dulce, sau, mai rar
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
Ehrenberg nu a văzut flagelul euglenei. Primul care a scris despre asta a fost Félix Dujardin, care l-a adăugat la lista de caracteristici descriptive ale genului în 1841. Ulterior, clasa Flagellata (Cohn, 1853) a fost creată pentru a include protiste ca "Euglena", cu unul sau mai multe flagele. Chiar dacă taxonul a fost suprimat, flagelele încă sunt folosite intens la identificarea speciilor de protiste.
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
caracteristici descriptive ale genului în 1841. Ulterior, clasa Flagellata (Cohn, 1853) a fost creată pentru a include protiste ca "Euglena", cu unul sau mai multe flagele. Chiar dacă taxonul a fost suprimat, flagelele încă sunt folosite intens la identificarea speciilor de protiste.
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
pot fi flagelate, de exemplu spermatozoizii. Plantele cu flori nu produc celule flagelare, pe când ferigile, mușchii, algele verzi, unele gimnosperme și alte plante înrudite fac. De asemenea, cele mai multe ciuperci nu produc celule cu flagele, dar produc chytridiomycota fungice primitive. Multe protiste i-au forma unor flagelate unicelulare. Cuvântul „flagel” descrie o anumită caracteristică a construcției din mai multe organisme eucariote și a mijloacele lor de mișcare. Termenul nu implică nici o relație specifică sau de clasificare a organismelor care posedă flagele. Cu
Mastigofore () [Corola-website/Science/332643_a_333972]
-
ul ("um sp.") reprezintă cel mai evoluat gen dintre protistele animaloide. Cuprinde mai multe specii: , , Paramecium tetraurelia. Sunt unicelulare, cu lungimea de aproximativ 0,25 mm sau 50 până la 350 µm. Corp alungit, de forma unui ”pantofior„, acoperit cu numeroși cili scurți și uniformi. Pe fața ventrală a corpului prezintă
Parameci () [Corola-website/Science/310613_a_311942]
-
un tip de discurs raportat la un altul. Ce reiese din narațiunea céliniană? Vii deseori aici cu vizitatori? am întrebat eu gâfâind și gafând. Dar numaidecât am continuat: Mama dumitale, nu-i așa, vinde lumânări la biserica de alături...? Abatele Protiste mi-a vorbit și despre ea. O înlocuiesc numai pe Doamna Henrouille în timpul prânzului... răspunse. După-amiaza, lucrez croitorie... Pe strada Teatrului... N-ați trecut prin fața teatrului la venire? M-a liniștit încă o dată în privința lui Robinson, stătea mult mai bine
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a secvenței de aminoacizi de aproximativ 50%, ceea ce este dovada înaltului conservatorism al genei care codifică pentru această enzimă, consecință a îndeplinirii unui aceluiași rol, la specii atât de îndepărtate filogenetic. Proteina RAS se găsește la toate organismele eucariote, de la protiste la om. În organismul uman, GTP-azele membranare se detectează în toate tipurile de celule. În absența semnalelor extracelulare pentru funcționarea protooncogenei ras, proteina RAS se află în stare inactivă, stare în care leagă o singură moleculă de guanozin-difosfat (GDP). Când
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
albastre-verzi, bacterii albastre-verzi sau Cyanophyta, prezintă particularitatea de a obține energia lor prin fotosinteză. Cianobacteriile se aseamănă cu algele eucariotice în multe privințe (caracteristicile morfologice și ecologice) și mult timp au fost tratate ca alge. Algele au fost reclasificate ca protiste, iar algele albastre verzi datorită naturii procariotice au fost clasificate cu bacteriile în regnul procariotelor Monera (Enciclopedia Britanica). Tulpinile cianobacteriilor procariotice sunt cele mai multe tulpini de alge termofilice. În studiile de bioacumulare cu coloranți (Sadettin și Dőnmez, 2006) au fost utilizate
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]