9 matches
-
pe baza unui model computerizat al nașterii sistemului nostru solar de către cercetători din Israel și Franța. În perioada imediat următoare formării ca planetă, în urmă cu 4,5 miliarde de ani, proto-Pământul a trecut prin niște ciocniri violente cu alte protoplanete. Conform celei mai răspândite teorii, ultima astfel de ciocnire cataclismică s-a produs cu un planetoid cu o masă de aproximativ 10 ori mai mică decât cea terestră — iar rămășițele acestei ciocniri, rămase pe orbita Pământului, au format Luna. Problema
Luna, formare. Adevărul despre cum s-a format satelitul natural al Terrei () [Corola-website/Journalistic/105090_a_106382]
-
au format Luna. Problema acestei teorii este că Luna ar fi trebuit să fie compusă în majoritate (în proporție de aproximativ 60%) din materia provenită de la planetoidul care s-a izbit de Pământ, iar conform cunoștințelor de care dispunem, această protoplanetă ar fi trebuit să aibă o compoziție diferită față de cea a Pământului. Deci dacă protoplaneta cu care s-a ciocnit Pământul avea o compoziție diferită de a planetei noastre, ar fi trebuit ca și Luna să aibă o astfel de
Luna, formare. Adevărul despre cum s-a format satelitul natural al Terrei () [Corola-website/Journalistic/105090_a_106382]
-
în majoritate (în proporție de aproximativ 60%) din materia provenită de la planetoidul care s-a izbit de Pământ, iar conform cunoștințelor de care dispunem, această protoplanetă ar fi trebuit să aibă o compoziție diferită față de cea a Pământului. Deci dacă protoplaneta cu care s-a ciocnit Pământul avea o compoziție diferită de a planetei noastre, ar fi trebuit ca și Luna să aibă o astfel de compoziție diferită", a susținut Dr. Hagai Perets, unul dintre autorii acestui studiu, pentru Nature. Însă
Luna, formare. Adevărul despre cum s-a format satelitul natural al Terrei () [Corola-website/Journalistic/105090_a_106382]
-
de vedere al chimiei rocilor care le compun. "Aceasta este principala problemă pentru frumoasa ipoteză a impactului de proporții gigantice", explică dr. Perets de la Institutul Tehnologic Technion-Israel. În cadrul noului studiu Dr. Perets și colegii săi au ajuns la concluzia că protoplaneta cu care s-a ciocnit proto-Pământul ar fi fost aproape identică în compoziție cu acesta — existând doar niște subtile diferențe recognoscibile în prezent în rocile lunare, conform derulării modelului de simulare computerizată a impactului. "Am aflat că multe dintre corpurile
Luna, formare. Adevărul despre cum s-a format satelitul natural al Terrei () [Corola-website/Journalistic/105090_a_106382]
-
se asociază cu Jupiter, dar au fost descoperiți câțiva, care orbitează cu Marte sau Neptun. Deși amplasarea lor în centura de asteroizi le exclude de la statutul de planeta, cele mai mari patru obiecte, Ceres, Vesta, Pallas, și Hygiea, sunt rămășițele protoplanetelor care au multe caracteristici comune cu planetele. Clasificarea generală a asteroizilor se bazează pe caracteristicile lor orbitale și descrierea spectrului luminii solare vizibile, care se reflectă la suprafața lor. Deși s-a reușit identificarea a zeci de mii de asteroizi
Asteroid () [Corola-website/Science/298160_a_299489]
-
Dawn (în ) este o sondă spațială lansată de NAȘĂ în 2007 pentru a studia cele mai masive două obiecte din centura de asteroizi: protoplaneta 4 Vestă și planetă pitica Ceres. Dawn a fost prima navă care a vizitat Vestă, intrând pe orbită acesteia la 16 iulie 2011, si finalizând cu succes misiunea de studiu (de 14 luni) a Vestei la sfârșitul anului 2012. În
Dawn (sondă spațială) () [Corola-website/Science/333645_a_334974]
-
fierbinte în raport cu discul din jur. Nebuloasa în contracție, rotindu-se tot mai repede, a început să se aplatizeze și a luat forma unui disc protoplanetar cu un diametru de aproximativ 200 UA, având o protostea fierbinte și densă în centru. Protoplanetele formate în urma acreției din acest disc de praf și gaz interacționau gravitațional, formând - prin contopire - corpuri din ce în ce mai mari. Sute de protoplanete au putut exista în sistemul solar timpuriu, dar acestea fie au fuzionat, fie au fost distruse, formând planete și
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
forma unui disc protoplanetar cu un diametru de aproximativ 200 UA, având o protostea fierbinte și densă în centru. Protoplanetele formate în urma acreției din acest disc de praf și gaz interacționau gravitațional, formând - prin contopire - corpuri din ce în ce mai mari. Sute de protoplanete au putut exista în sistemul solar timpuriu, dar acestea fie au fuzionat, fie au fost distruse, formând planete și planete pitice, iar resturile devenind obiecte minore. Din cauza punctului lor de fierbere foarte mare, numai metalele și silicații au putut rezista
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
de asteroizi, obiectele sunt foarte rarefiate; navele spațiale au trecut cu ușurință prin aceasta fără niciun incident. Asteroizii cu diametre între 10 și 10 metri sunt denumiți meteoroizi. Ceres (2,77 UA de la Soare) este cel mai mare asteroid, o protoplanetă și o planetă pitică. Are un diametru puțin mai mic de 1000 km și o masă destul de mare pentru ca propria gravitație să-i confere o formă sferică. Când a fost descoperită în secolul al XIX-lea, Ceres a fost considerată
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]