51 matches
-
toxinele acestora. Gomele sunt întâlnite la speciile de sâmburoase, care au capacitatea de a secreta aceste substanțe protectoare. Tilozele se formează în vasele xilemice ale majorității plantelor, în condiții de stres sau infecție cu paraziți vasculari. Ele sunt evaginări ale protoplastului celulelor parenchimatice, cu pereți celulozici care pătrund în vasele xilemului și pot prin număr și mărime, să le obtureze, blocând astfel calea agentului patogen. 3.5.1.3 Rezistența funcțională Deși barierele structurale oferă un oarecare grad de protecție față de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
formă ovoidală, 2-3 µm lungime, parazitează celula și se transformă în zoospor amiboidal intracelular. În momentul contactului cu epiderma frunzei, stolonul sau tuberculul, flagelul zoosporului se contractă și nucleul străpunge peretele epidermei, intră în celulă și este urmat de restul protoplastului. Această pătrundere are loc prin celulele tinere de lângă ochii tuberculilor sau prin lenticele. În celulă zoosporul devine corp amiboid care se hrănește și se transformă într-un organ special delimitat de o membrană prosor. Celule ce înconjură celula parazitată se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
toxinele acestora. Gomele sunt întâlnite la speciile de sâmburoase, care au capacitatea de a secreta aceste substanțe protectoare. Tilozele se formează în vasele xilemice ale majorității plantelor, în condiții de stres sau infecție cu paraziți vasculari. Ele sunt evaginări ale protoplastului celulelor parenchimatice, cu pereți celulozici care pătrund în vasele xilemului și pot prin număr și mărime, să le obtureze, blocând astfel calea agentului patogen. 3.5.1.3 Rezistența funcțională Deși barierele structurale oferă un oarecare grad de protecție față de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
al vieții celulei sau derivă din elemente preexistente, precum nucleul, plastidele sau mitocondriile ? Izolarea protoplaștilor permite a răspunde negativ la această dublă Întrebare: pe de o parte, este posibil a-i menține În cultură fără perete; pe de altă parte, protoplaștii sunt capabili să regenereze complet un nou perete. Această neoformare arată că nu există o continuitate genetică. Dar: supraviețuirea nu este posibilă decât luând anumite precauții de cultură (hipertonicitate); starea „protoplast adevărat” este scurtă, căci În câteva ore se formează
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
menține În cultură fără perete; pe de altă parte, protoplaștii sunt capabili să regenereze complet un nou perete. Această neoformare arată că nu există o continuitate genetică. Dar: supraviețuirea nu este posibilă decât luând anumite precauții de cultură (hipertonicitate); starea „protoplast adevărat” este scurtă, căci În câteva ore se formează din nou un Înveliș parietal; protoplastul este, aparent, incapabil de a realiza anumite funcții esențiale: el nu se divide decât după ce a regenerat un perete. Așadar, fără a fi Întotdeauna obligatoriu
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
un nou perete. Această neoformare arată că nu există o continuitate genetică. Dar: supraviețuirea nu este posibilă decât luând anumite precauții de cultură (hipertonicitate); starea „protoplast adevărat” este scurtă, căci În câteva ore se formează din nou un Înveliș parietal; protoplastul este, aparent, incapabil de a realiza anumite funcții esențiale: el nu se divide decât după ce a regenerat un perete. Așadar, fără a fi Întotdeauna obligatoriu, „starea acoperită” este necesară supraviețuirii protoplastului În condiții naturale (turgescență) și derulării ciclului celular complet
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
câteva ore se formează din nou un Înveliș parietal; protoplastul este, aparent, incapabil de a realiza anumite funcții esențiale: el nu se divide decât după ce a regenerat un perete. Așadar, fără a fi Întotdeauna obligatoriu, „starea acoperită” este necesară supraviețuirii protoplastului În condiții naturale (turgescență) și derulării ciclului celular complet. Peretele a fost selecționat de către presiunea evolutivă dintr-o mare diversitate de construcții realizate de talofite. La eucariote se cunosc 3 linii evolutive principale divergente, plecând de la modul de nutriție: - animalele
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
la absorbiori, precum ciupercile, peretele a fost de asemenea crucial pentru stabilirea unui mod de viață care răspunde de schimbul de molecule prin difuziune pasivă (emisie extracelulară de enzime litice și absorbția produșilor de degradare solubili). Peretele asigură schimburile dintre protoplast și mediul Înconjurător, precum și susținerea, ceea ce a permis dezvoltarea de organisme erecte de talie mare, mai cu seamă când el suferă modificări chimice secundare (cutinizare, cerificare, mineralizare, suberificare, lignificare). Așa cum menționam mai sus, celula vegetală este traversată de un
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
strategie a dezvoltării plantelor zoidofile și zoochore, contribuind, fără Îndoială, Într-o mare măsură la expansiunea angiospermelor. În general, cromoplastele se diferențiază târziu În cursul maturării fructelor, cel mai adesea plecând de la cloroplaste, mai rar plecând de la amiloplaste sau de la protoplaste. Originea plastidelor, ca și a mitocondriilor de altfel (ambele categorii de organite având membrană dublă, ribozomi și ADN), este explicată prin teoria endosimbiotică ,. Conform acestei teorii, organisme procariote fotosintetizante s-ar fi instalat ca simbionți permanenți În celulele eucariotelor, până când
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
1 CARACTERISTICI CITOLOGICE ALE DROJDIILOR Celulele drojdiilor, grație multiplelor particularități morfo-anatomice, ecofiziologice și genetice, au devenit de multă vreme, modele experimentale preferate și eficiente pentru cercetările de biologie celulară. Drojdiile se numără printre primele organisme la care s-au obținut protoplaști și regenerări de pereți celulari. Gama largă de posibilități de manipulare fiziologică și genetică la drojdii, a făcut ca aceste microorganisme să constituie un model valoros și pentru studiul structural-funcțional a plasmalemei cu peretele celular, pe de o parte, precum și
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
plasmalema, care îndeplinesc funcții în bună parte asemănătoare sau complementare. 1.1.1. Peretele celular Investigațiile privind structura fizico-chimică a peretelui celular al drojdiilor s-au bazat pe utilizarea unor tehnici ca: electronomicroscopia, imunochimia, digestia enzimatică , cultura in vitro a protoplaștilor , etc. Concluzia generală a acestor studii este că peretele celular al drojdiilor este o structură fizico-chimică cu organizare arhitecturală inconfundabilă, care variază în funcție de specie, stadiul ontogenetic, condițiile de cultură în laborator, etc. Prin activitățile sale metabolice și polimorfismul antigenic
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
deși organizarea sa pare a fi mai simplificată. 1.1.1.1. Semnificația biologică a peretelui celular Peretele este o componentă esențială a celulei de drojdii, cu valențe funcționale multiple. Rolul principal al peretelui celular este cel de protecție a protoplastului față de factorii mediului ambiant. Peretele cooperează cu plasmalema în reglarea schimburilor materiale ale protoplastului cu mediu extern, grație însușirilor sale semipermeabile și receptoare. Odată cu îndepărtarea peretelui celular este pierdută și specificitatea de împerechere. Drept urmare, este posibilă fuziunea între protoplaștii unor
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
a peretelui celular Peretele este o componentă esențială a celulei de drojdii, cu valențe funcționale multiple. Rolul principal al peretelui celular este cel de protecție a protoplastului față de factorii mediului ambiant. Peretele cooperează cu plasmalema în reglarea schimburilor materiale ale protoplastului cu mediu extern, grație însușirilor sale semipermeabile și receptoare. Odată cu îndepărtarea peretelui celular este pierdută și specificitatea de împerechere. Drept urmare, este posibilă fuziunea între protoplaștii unor tulpini neînrudite , îndepărtate. Peretele celular de drojdii, ca și cel de la alți taxoni fungici
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
a protoplastului față de factorii mediului ambiant. Peretele cooperează cu plasmalema în reglarea schimburilor materiale ale protoplastului cu mediu extern, grație însușirilor sale semipermeabile și receptoare. Odată cu îndepărtarea peretelui celular este pierdută și specificitatea de împerechere. Drept urmare, este posibilă fuziunea între protoplaștii unor tulpini neînrudite , îndepărtate. Peretele celular de drojdii, ca și cel de la alți taxoni fungici și vegetali, constituie locul de depozitare a unor ioni minerali și chiar a unor substanțe organice, care vor fi reciclate în anumite fenofaze ale ciclului
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
topografia constituenți chimici în peretele drojdiilor pot fi sumarizate în câteva considerații generale: -la majoritatea speciilor de drojdii manoproteinele sunt localizate în stratul extern al peretelui celular; ele au fost detectate de asemenea în cicatricea mugurală ca și pe suprafața protoplastului în curs de regenerare a peretelui celular. -glucanul din peretele celulelor vegetative este localizat preponderent în stratul intern ; parțial, este totuși accesibil și pe fața externă a peretelui celular. Ca urmare, dacă se are în vedere segregarea spațială a celor
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
mugurale de celula-mamă) . La drojdiile care înmuguresc, septarea începe cu îngroșarea peretelui celular la nivelul istmului dintre celula-mamă și mugure și se continuă cu creșterea centripetă a unui "diafragm", care se închide treptat. Rezultă septul primar, care va separa total protoplastul celulei-mamă de cel al celulei mugurale. Septul primar se îngroașă prin adiție de material nou pe ambele fețe, apoi se transformă chimic și fizic devenind sept secundar. În imaginile ultrasecțiunilor, septul apare trilamelar, aspect datorat compoziției chimice diferite a diferitelor
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
septul apare trilamelar, aspect datorat compoziției chimice diferite a diferitelor sale zone. Când celula mugurală se detașează, septul primar rămâne la celula- mamă, ca o componentă fundamentală a așa-numitei cicatrice mugurale. 1.1.1.8. Regenerarea peretelui celular de către protoplaști Datorită capacității lor de a regenera peretele celular și de a se transforma în celule normale (reversia protoplaștilor), protoplaștii au fost intens utilizați pentru studiul aspectelor biogenetice, morfo-structurale și fiziologice ale acestui înveliș celular. Până în prezent au fost obținuți protoplaști
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
primar rămâne la celula- mamă, ca o componentă fundamentală a așa-numitei cicatrice mugurale. 1.1.1.8. Regenerarea peretelui celular de către protoplaști Datorită capacității lor de a regenera peretele celular și de a se transforma în celule normale (reversia protoplaștilor), protoplaștii au fost intens utilizați pentru studiul aspectelor biogenetice, morfo-structurale și fiziologice ale acestui înveliș celular. Până în prezent au fost obținuți protoplaști la numeroase specii de alge, fungi și plante superioare. Drojdiile se numără printre organismele, care au procurat cele
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
rămâne la celula- mamă, ca o componentă fundamentală a așa-numitei cicatrice mugurale. 1.1.1.8. Regenerarea peretelui celular de către protoplaști Datorită capacității lor de a regenera peretele celular și de a se transforma în celule normale (reversia protoplaștilor), protoplaștii au fost intens utilizați pentru studiul aspectelor biogenetice, morfo-structurale și fiziologice ale acestui înveliș celular. Până în prezent au fost obținuți protoplaști la numeroase specii de alge, fungi și plante superioare. Drojdiile se numără printre organismele, care au procurat cele mai
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
protoplaști Datorită capacității lor de a regenera peretele celular și de a se transforma în celule normale (reversia protoplaștilor), protoplaștii au fost intens utilizați pentru studiul aspectelor biogenetice, morfo-structurale și fiziologice ale acestui înveliș celular. Până în prezent au fost obținuți protoplaști la numeroase specii de alge, fungi și plante superioare. Drojdiile se numără printre organismele, care au procurat cele mai mari satisfacții în acest sens. Eddy și Williamson (1957) au fost primii cercetători care au obținut protoplaști de drojdii (Saccharomyces carlsbergensis
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
prezent au fost obținuți protoplaști la numeroase specii de alge, fungi și plante superioare. Drojdiile se numără printre organismele, care au procurat cele mai mari satisfacții în acest sens. Eddy și Williamson (1957) au fost primii cercetători care au obținut protoplaști de drojdii (Saccharomyces carlsbergensis) utilizând ca sursă de enzime litice sucul digestiv de melc ( Helix pomatia ), care ulterior s-a dovedit a conține peste 35 enzime. În prezent se folosesc glusulaze (helicaze) sau zimolaze cuplate cu un agent reducător (de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
utilizând ca sursă de enzime litice sucul digestiv de melc ( Helix pomatia ), care ulterior s-a dovedit a conține peste 35 enzime. În prezent se folosesc glusulaze (helicaze) sau zimolaze cuplate cu un agent reducător (de exemplu : mercaptoetanalul). Producția de protoplaști este influențată de vârsta și însușirile biologice ale culturii, precum și de compoziția mediului de cultură. Astfel, celulele tinere de Saccharomyces cerevisiae din culturile aflate în faza exponențială de creștere, sunt rapid convertite în protoplaști, în timp ce celulele din faza staționară sunt
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
reducător (de exemplu : mercaptoetanalul). Producția de protoplaști este influențată de vârsta și însușirile biologice ale culturii, precum și de compoziția mediului de cultură. Astfel, celulele tinere de Saccharomyces cerevisiae din culturile aflate în faza exponențială de creștere, sunt rapid convertite în protoplaști, în timp ce celulele din faza staționară sunt rezistente la digestia enzimatică cu glucanaze. La Schizosaccharomyces pombe producerea de protoplaști poate fi stimulată (până la 70 %) prin cultivarea celulelor în prezența 2-dioxi D glucozei și sulfatului de Mg. Incubați în condiții optime, protoplaștii
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
compoziția mediului de cultură. Astfel, celulele tinere de Saccharomyces cerevisiae din culturile aflate în faza exponențială de creștere, sunt rapid convertite în protoplaști, în timp ce celulele din faza staționară sunt rezistente la digestia enzimatică cu glucanaze. La Schizosaccharomyces pombe producerea de protoplaști poate fi stimulată (până la 70 %) prin cultivarea celulelor în prezența 2-dioxi D glucozei și sulfatului de Mg. Incubați în condiții optime, protoplaștii tuturor speciilor de levuri studiate până în prezent s-au dovedit capabili de a regenera în totalitate peretele celular
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
protoplaști, în timp ce celulele din faza staționară sunt rezistente la digestia enzimatică cu glucanaze. La Schizosaccharomyces pombe producerea de protoplaști poate fi stimulată (până la 70 %) prin cultivarea celulelor în prezența 2-dioxi D glucozei și sulfatului de Mg. Incubați în condiții optime, protoplaștii tuturor speciilor de levuri studiate până în prezent s-au dovedit capabili de a regenera în totalitate peretele celular și de a restabili forma normală a celulelor. Protoplaștii obținuți de la speciile de drojdii care se înmulțesc prin înmugurire (exemplu, speciile genului
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]