51 matches
-
modificate genetic, precum și pentru comunicarea cu celelalte autorități, funcționarea Comisiei pentru securitate biologică, informarea și consultarea publicului." 68. La anexa nr. 1A partea 1, punctul 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "3. tehnicile de fuziune celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) sau tehnici de hibridare în care celulele vii prezentând noi combinații de material genetic ereditar sunt formate prin fuzionarea a două sau mai multor celule, prin metode care nu se produc în mod natural." 69. La anexa nr. 1B, punctul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213158_a_214487]
-
genetic ereditar sunt formate prin fuzionarea a două sau mai multor celule, prin metode care nu se produc în mod natural." 69. La anexa nr. 1B, punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: "2. fuziunea celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) a celulelor vegetale provenind de la organisme care pot schimba material genetic prin metode tradiționale de selecție." 70. La anexa nr. 2, titlul secțiunii D se modifică și va avea următorul cuprins: "D. Concluzii cu privire la impactul potențial asupra mediului ca urmare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213158_a_214487]
-
în mod natural, dar în care sunt capabile de multiplicare continuă; 2. tehnicile care implică introducerea directă într-un organism a materialului ereditar pregătit în afara organismului, și care includ microinjectarea, macro-injectarea și microîncapsularea; 3. tehnicile de fuziune celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) sau tehnici de hibridare în care celulele vii prezentând noi combinații de material genetic ereditar sunt formate prin fuzionarea a două sau mai multor celule, prin metode care nu se produc în mod natural. ------------ Pct. 3 din Partea 1 din anexa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213656_a_214985]
-
cu condiția ca acestea să nu implice utilizarea moleculelor de acid nucleic recombinat sau a organismelor modificate genetic, altele decât cele produse prin una sau mai multe tehnici/metode menționate mai jos, sunt: 1. mutageneza; 2. fuziunea celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) a celulelor vegetale provenind de la organisme care pot schimba material genetic prin metode tradiționale de selecție. ------------ Pct. 2 din anexa 1B a fost modificat de pct. 69 al articolului unic din LEGEA nr. 247 din 30 iunie 2009 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213656_a_214985]
-
care nu se manifestă, în mod natural, dar în care sunt capabile de propagare continuă; (2) tehnici care implică introducerea directă, într-un organism, a materialului ereditar pregătit în afara organismului, inclusiv micro-injecție, macro-injecție și micro-încapsulare; (3) fuziunea celulelor (inclusiv fuziunea protoplastelor) sau tehnici de hibridizare în care celulele vii cu noi combinații de material genetic ereditar se formează prin fuziunea a două sau mai multe celule prin procedee ce nu se produc în mod natural. PARTEA 2 Tehnicile menționate în art.
jrc5093as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90261_a_91048]
-
cu condiția ca acestea să nu implice utilizarea moleculelor de acid nucleic recombinat sau a organismelor modificate genetic, altele decât cele produse de una sau mai multe tehnici/metode menționate mai jos, sunt: (1) mutageneza; (2) fuziunea celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) a celulelor de plante provenind de la organisme care pot schimba material genetic prin metode tradiționale de înmulțire. ANEXA II PRINCIPII DE EVALUARE A RISCULUI ECOLOGIC Prezenta anexă descrie, în termeni generali, obiectivul urmărit, elementele care trebuie să fie luate în
jrc5093as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90261_a_91048]
-
acestea să nu implice utilizarea moleculelor de acid nucleic recombinant sau a microorganismelor modificate genetic, altele decât cele obținute prin una sau mai multe tehnici/metode prezentate mai jos: a) mutageneza; ... b) fuziunea celulară a speciilor procariote și eucariote (fuziunea protoplastelor) care schimbă material genetic prin procese fiziologice cunoscute; ... c) fuziune celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) a celulelor oricărei specii eucariote, inclusiv obținerea de celule hibridoma și fuziunea celulelor vegetale; ... d) autoclonarea, proces care constă din îndepărtarea secvențelor de acid nucleic dintr-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194568_a_195897]
-
genetic, altele decât cele obținute prin una sau mai multe tehnici/metode prezentate mai jos: a) mutageneza; ... b) fuziunea celulară a speciilor procariote și eucariote (fuziunea protoplastelor) care schimbă material genetic prin procese fiziologice cunoscute; ... c) fuziune celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) a celulelor oricărei specii eucariote, inclusiv obținerea de celule hibridoma și fuziunea celulelor vegetale; ... d) autoclonarea, proces care constă din îndepărtarea secvențelor de acid nucleic dintr-o celulă a unui organism care poate să fie urmată sau nu de reinserarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194568_a_195897]
-
în mod natural, dar în care sunt capabile de multiplicare continuă; 2. tehnicile care implică introducerea directă într-un organism a materialului ereditar pregătit în afara organismului, și care includ microinjectarea, macro-injectarea și microîncapsularea; 3. tehnicile de fuziune celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) sau tehnici de hibridare în care celulele vii prezentând noi combinații de material genetic ereditar sunt formate prin fuzionarea a două sau mai multor celule, prin metode care nu se produc în mod natural. ------------ Pct. 3 din Partea 1 din anexa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188859_a_190188]
-
cu condiția ca acestea să nu implice utilizarea moleculelor de acid nucleic recombinat sau a organismelor modificate genetic, altele decât cele produse prin una sau mai multe tehnici/metode menționate mai jos, sunt: 1. mutageneza; 2. fuziunea celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) a celulelor vegetale provenind de la organisme care pot schimba material genetic prin metode tradiționale de selecție. ------------ Pct. 2 din anexa 1B a fost modificat de pct. 69 al articolului unic din LEGEA nr. 247 din 30 iunie 2009 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188859_a_190188]
-
de celelalte, permițând efectuarea experimentelor. Protoplaștii pot fi izolați din orice organ al plantei. Ei manifestă "totipotență", având capacitatea să regenereze plante întregi, prin cultivarea pe mediul artificial "in vitro" (exemplu mediu solid de agar-agar). Fiind lipsiți de perete celular, protoplaștii pot fuziona spontan sub influența anumitor substanțe (nitrat de sodiu, polietilenglicol, ioni de calciu). După fuzionarea celulelor, fuzionează nucleii, se reface peretele celular și începe diviziunea celulară. După circa trei săptămâni se formează calusuri de culoare verde, care încep să
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
numărul de cromozomi ai celor doi părinți. Alte avantaje ale utilizării protoplaștilor sunt: înmulțirea vegetativă foarte rapidă în urma căreia rezultă clone; obținerea unor forme poliploide ce vor fi utilizate în ameliorare; inducerea de mutante; transferul de gene sau cromozomi în protoplaști; transferul de cloroplaste în protoplaști; obținerea unor plante rezistente la viroze, etc. Haploidia prin androgeneză și ginogeneză experimentală este o altă metodă de cultură "in vitro". "Androgeneza" constă în reprogramarea inormației genetice a microsporilor (grăunciorilor de polen), în culturi "in
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
doi părinți. Alte avantaje ale utilizării protoplaștilor sunt: înmulțirea vegetativă foarte rapidă în urma căreia rezultă clone; obținerea unor forme poliploide ce vor fi utilizate în ameliorare; inducerea de mutante; transferul de gene sau cromozomi în protoplaști; transferul de cloroplaste în protoplaști; obținerea unor plante rezistente la viroze, etc. Haploidia prin androgeneză și ginogeneză experimentală este o altă metodă de cultură "in vitro". "Androgeneza" constă în reprogramarea inormației genetice a microsporilor (grăunciorilor de polen), în culturi "in vitro". Ulterior, prin diviziuni repetate
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
acestea să nu implice utilizarea moleculelor de acid nucleic recombinant sau a microorganismelor modificate genetic, altele decât cele obținute prin una sau mai multe tehnici/metode prezentate mai jos: a) mutageneza; ... b) fuziunea celulară a speciilor procariote și eucariote (fuziunea protoplastelor) care schimbă material genetic prin procese fiziologice cunoscute; ... c) fuziune celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) a celulelor oricărei specii eucariote, inclusiv obținerea de celule hibridoma și fuziunea celulelor vegetale; ... d) autoclonarea, proces care constă din îndepărtarea secvențelor de acid nucleic dintr-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188910_a_190239]
-
genetic, altele decât cele obținute prin una sau mai multe tehnici/metode prezentate mai jos: a) mutageneza; ... b) fuziunea celulară a speciilor procariote și eucariote (fuziunea protoplastelor) care schimbă material genetic prin procese fiziologice cunoscute; ... c) fuziune celulară (inclusiv fuziunea protoplastelor) a celulelor oricărei specii eucariote, inclusiv obținerea de celule hibridoma și fuziunea celulelor vegetale; ... d) autoclonarea, proces care constă din îndepărtarea secvențelor de acid nucleic dintr-o celulă a unui organism care poate să fie urmată sau nu de reinserarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188910_a_190239]
-
toxinele acestora. Gomele sunt întâlnite la speciile de sâmburoase, care au capacitatea de a secreta aceste substanțe protectoare. Tilozele se formează în vasele xilemice ale majorității plantelor, în condiții de stres sau infecție cu paraziți vasculari. Ele sunt evaginări ale protoplastului celulelor parenchimatice, cu pereți celulozici care pătrund în vasele xilemului și pot prin număr și mărime, să le obtureze, blocând astfel calea agentului patogen. 3.5.1.3 Rezistența funcțională Deși barierele structurale oferă un oarecare grad de protecție față de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
formă ovoidală, 2-3 µm lungime, parazitează celula și se transformă în zoospor amiboidal intracelular. În momentul contactului cu epiderma frunzei, stolonul sau tuberculul, flagelul zoosporului se contractă și nucleul străpunge peretele epidermei, intră în celulă și este urmat de restul protoplastului. Această pătrundere are loc prin celulele tinere de lângă ochii tuberculilor sau prin lenticele. În celulă zoosporul devine corp amiboid care se hrănește și se transformă într-un organ special delimitat de o membrană prosor. Celule ce înconjură celula parazitată se
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
toxinele acestora. Gomele sunt întâlnite la speciile de sâmburoase, care au capacitatea de a secreta aceste substanțe protectoare. Tilozele se formează în vasele xilemice ale majorității plantelor, în condiții de stres sau infecție cu paraziți vasculari. Ele sunt evaginări ale protoplastului celulelor parenchimatice, cu pereți celulozici care pătrund în vasele xilemului și pot prin număr și mărime, să le obtureze, blocând astfel calea agentului patogen. 3.5.1.3 Rezistența funcțională Deși barierele structurale oferă un oarecare grad de protecție față de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
1 CARACTERISTICI CITOLOGICE ALE DROJDIILOR Celulele drojdiilor, grație multiplelor particularități morfo-anatomice, ecofiziologice și genetice, au devenit de multă vreme, modele experimentale preferate și eficiente pentru cercetările de biologie celulară. Drojdiile se numără printre primele organisme la care s-au obținut protoplaști și regenerări de pereți celulari. Gama largă de posibilități de manipulare fiziologică și genetică la drojdii, a făcut ca aceste microorganisme să constituie un model valoros și pentru studiul structural-funcțional a plasmalemei cu peretele celular, pe de o parte, precum și
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
plasmalema, care îndeplinesc funcții în bună parte asemănătoare sau complementare. 1.1.1. Peretele celular Investigațiile privind structura fizico-chimică a peretelui celular al drojdiilor s-au bazat pe utilizarea unor tehnici ca: electronomicroscopia, imunochimia, digestia enzimatică , cultura in vitro a protoplaștilor , etc. Concluzia generală a acestor studii este că peretele celular al drojdiilor este o structură fizico-chimică cu organizare arhitecturală inconfundabilă, care variază în funcție de specie, stadiul ontogenetic, condițiile de cultură în laborator, etc. Prin activitățile sale metabolice și polimorfismul antigenic
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
deși organizarea sa pare a fi mai simplificată. 1.1.1.1. Semnificația biologică a peretelui celular Peretele este o componentă esențială a celulei de drojdii, cu valențe funcționale multiple. Rolul principal al peretelui celular este cel de protecție a protoplastului față de factorii mediului ambiant. Peretele cooperează cu plasmalema în reglarea schimburilor materiale ale protoplastului cu mediu extern, grație însușirilor sale semipermeabile și receptoare. Odată cu îndepărtarea peretelui celular este pierdută și specificitatea de împerechere. Drept urmare, este posibilă fuziunea între protoplaștii unor
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
a peretelui celular Peretele este o componentă esențială a celulei de drojdii, cu valențe funcționale multiple. Rolul principal al peretelui celular este cel de protecție a protoplastului față de factorii mediului ambiant. Peretele cooperează cu plasmalema în reglarea schimburilor materiale ale protoplastului cu mediu extern, grație însușirilor sale semipermeabile și receptoare. Odată cu îndepărtarea peretelui celular este pierdută și specificitatea de împerechere. Drept urmare, este posibilă fuziunea între protoplaștii unor tulpini neînrudite , îndepărtate. Peretele celular de drojdii, ca și cel de la alți taxoni fungici
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
a protoplastului față de factorii mediului ambiant. Peretele cooperează cu plasmalema în reglarea schimburilor materiale ale protoplastului cu mediu extern, grație însușirilor sale semipermeabile și receptoare. Odată cu îndepărtarea peretelui celular este pierdută și specificitatea de împerechere. Drept urmare, este posibilă fuziunea între protoplaștii unor tulpini neînrudite , îndepărtate. Peretele celular de drojdii, ca și cel de la alți taxoni fungici și vegetali, constituie locul de depozitare a unor ioni minerali și chiar a unor substanțe organice, care vor fi reciclate în anumite fenofaze ale ciclului
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
topografia constituenți chimici în peretele drojdiilor pot fi sumarizate în câteva considerații generale: -la majoritatea speciilor de drojdii manoproteinele sunt localizate în stratul extern al peretelui celular; ele au fost detectate de asemenea în cicatricea mugurală ca și pe suprafața protoplastului în curs de regenerare a peretelui celular. -glucanul din peretele celulelor vegetative este localizat preponderent în stratul intern ; parțial, este totuși accesibil și pe fața externă a peretelui celular. Ca urmare, dacă se are în vedere segregarea spațială a celor
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
mugurale de celula-mamă) . La drojdiile care înmuguresc, septarea începe cu îngroșarea peretelui celular la nivelul istmului dintre celula-mamă și mugure și se continuă cu creșterea centripetă a unui "diafragm", care se închide treptat. Rezultă septul primar, care va separa total protoplastul celulei-mamă de cel al celulei mugurale. Septul primar se îngroașă prin adiție de material nou pe ambele fețe, apoi se transformă chimic și fizic devenind sept secundar. În imaginile ultrasecțiunilor, septul apare trilamelar, aspect datorat compoziției chimice diferite a diferitelor
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]