78 matches
-
am împărtășit experiența de a atinge, prin arta noastră, milioane de oameni, și munca asiduă din spatele scenei, toți acești artiști credeau și cred în existența împărțirii expresiei muzicale în trei mari categorii: divine (de ex. Sfântul Ioan Damaschin sau Nectarie Protopsaltul), demonice (de ex. corurile comuniste sau dubstep-ul), și pur umane (de ex. Bach, sau genul Doinei, etc.). Nu cunosc nici un muzician profesionist (adică cu cunoștințe muzicale solide și cu putere de inteligență) care să nege existența diavolului. Și colegii mei
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker by http://balabanesti.net/2015/11/13/recviem-pentru-un-vis-colectiv-marturisirea-unui-ex-rocker/ [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
dr. Georgeta Filitti, cu tema: 50 de ani de studiu în Biblioteca Academiei Române, precum și vernisarea expoziției Legătura cărții românești vechi. Între Bizanț și Occident realizată de doamna Gabriela Dumitrescu, urmate de un concert de muzică bizantină susținut de Corul Nectarie Protopsaltul - în ton cu tema expoziției - care au abordat un repertoriu pronind de la partituri aflate în colecțiile B.A.R. În cadrul manifestărilor destinate deschiderii festive am mai remarcat în mod deosebit discursul bine fundamentat legat de proiectul european de tip Leonardo
Cronica unui eveniment: Noaptea Porților Deschise la Biblioteca Academiei Române by http://revistaderecenzii.ro/cronica-unui-eveniment-noaptea-portilor-deschise-la-biblioteca-academiei-romane/ [Corola-blog/BlogPost/339657_a_340986]
-
Academiei Internaționale Orient-Occident (Recital plurilingv * Lansări de cărți). Locul: Centrul de Cultură și Arte George Topârceanu, Curtea de Argeș 15:00 h: - Prânz (Hotel „Posada” Curtea de Argeș) 19:00 h: - MERIDIANE POETICE (Recitalul plurilingv al participanților la Festival) - RECITAL * GRUPUL PSALTIC IOAN ZMEU - PROTOPSALTUL, condus de dirijorul protopsalt Dumitru Codruț Scurtu Locul: Sală Basarabilor, Muzeul Municipal Curtea de Argeș 22:00 h: - Cină (Hotel „Posada” Curtea de Argeș) Vineri, 11 iulie 2014 08:00 h: - micul dejun (Hotel Posada) 10:00 h: - Deschiderea Expoziției de Gravuri - realízate de
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ” de CAROLINA ILICA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Carolina_ilica_1404655638.html [Corola-blog/BlogPost/343515_a_344844]
-
plurilingv * Lansări de cărți). Locul: Centrul de Cultură și Arte George Topârceanu, Curtea de Argeș 15:00 h: - Prânz (Hotel „Posada” Curtea de Argeș) 19:00 h: - MERIDIANE POETICE (Recitalul plurilingv al participanților la Festival) - RECITAL * GRUPUL PSALTIC IOAN ZMEU - PROTOPSALTUL, condus de dirijorul protopsalt Dumitru Codruț Scurtu Locul: Sală Basarabilor, Muzeul Municipal Curtea de Argeș 22:00 h: - Cină (Hotel „Posada” Curtea de Argeș) Vineri, 11 iulie 2014 08:00 h: - micul dejun (Hotel Posada) 10:00 h: - Deschiderea Expoziției de Gravuri - realízate de studenții de la Universitatea de
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ” de CAROLINA ILICA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Carolina_ilica_1404655638.html [Corola-blog/BlogPost/343515_a_344844]
-
ajunge dascăl al călugărilor de pe Valea Oltului. Singura operă scrisă de el, ajunsă până astăzi, poartă numele de Pripealele la toate praznicile împărătești [...] - imnuri de laudă în cinstea marilor sfinți, care se cântă la slujba privegherii în mănăstiri. Fiind iscusit protopsalt și imnograf, „pripealele” sale s-au răspândit, prin secolele XV-XVIII, în toate bisericile ortodoxe din Peninsula Balcanică [11]. Vâlcea apare ca cel mai vechi județ românesc, după Jaleș, care este atestat documentar în anul 1385. Județele erau împărțiri administrative ale
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
1.446. Anexă COMPONENȚA Comisiei Naționale de Etică Președinte: prof. dr. Sava Dumitrescu Vicepreședinte: conf. dr. Liviu Miclea Membri: prof. dr. Ludovic Păun dr. Adriana Nicolau fărm. Speranța Pradă prof. dr. fărm. Victoria Hârjeu fărm. Brândușa Rădulescu dr. Marcela Crăciun protopsalt Florin Nica Eugen jurist Petruța Valentin Naom Reprezentant participanți studii: Victoria Popescu dr. Radu Tănăsescu ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217263_a_218592]
-
1.446. Anexă COMPONENȚA Comisiei Naționale de Etică Președinte: prof. dr. Sava Dumitrescu Vicepreședinte: conf. dr. Liviu Miclea Membri: prof. dr. Ludovic Păun dr. Adriana Nicolau fărm. Speranța Pradă prof. dr. fărm. Victoria Hârjeu fărm. Brândușa Rădulescu dr. Marcela Crăciun protopsalt Florin Nica Eugen jurist Petruța Valentin Naom Reprezentant participanți studii: Victoria Popescu dr. Radu Tănăsescu ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241918_a_243247]
-
La 6 iunie 1817 este atestată documentar înființarea școlii de muzică bisericească în "sistemă nouă" la biserica Sfântul Nicolae Șelari din București, profesor fiind numit Petru Manuil Efesiu († 1840), care "însuși se desăvârșise în școala nou înființată la Constantinopol". Marii protopsalți români formați în această școală, apoi ei inșiși instruind pe alții (la scurt timp Macarie Ieromonahul era numit “epistatul” celor patru scoli de psalitichie din București), s-au adaptat, fără șovăieli și cu toată convingerea, acestui nou sistem muzical plămădit
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
patriei” și cu ei tot românul, au reușit să impună de la început acestui mod de cântare o notă specific românească, creând astfel o muzică nouă păstrată cu sfințenie și astăzi în Biserica noastră. În Muntenia se impun cu pregnanță marii protopsalți ca: Macarie Ieromonahul (1775-1836), care tipărește la Viena, în 1823, primele cărți de muzică bisericească în limba română: Teoreticonul, Anastasimatariul și Irmologhionul; Anton Pann (1797-1854), care în numai paisprezece ani (1841-1854) a reușit să dea la lumină, în tipografie proprie
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
Ghelasie arhimandritul (Basarabeanul) († după 1854), creatorul frumoasei și atât de popularei Doxologii pe glasul 5; Neagu Ionescu (1837-1917) și Nicolae Severeanu (1864-1941), reprezentanții școlii buzoiene; Amfilohie Iordănescu (cca. 1870-cca. 1934), Anton Uncu (1909-1976) și mulți alții. În Moldova se remarcă protopsalții Dimitrie Suceveanu (1813-1898), devenit celebru prin toată activitatea sa muzicală, dar mai ales prin alcătuirea și tipărirea în românește a Idiomelosului unit cu Doxastarul, la Neamț în 1856/1857; Nectarie Frimu, devenit arhiereul Nectarie Tripoleos († după 1850); Iosif Naniescu (1818-1902
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
El s-a căsătorit cu Pulcheria Rosetti-Răducanu, cu care a avut trei fiice: La această biserică au slujit strămoșii compozitorului George Enescu (1881-1955). Străbunicul său, Enea Galin, era originar din Siminicea și a venit la Zvoriștea unde a activat ca protopsalt (cântăreț) la biserica din localitate. Fiul său, preotul Gheorghe Enescu din Zvoriștea, a învățat psaltichia la Mănăstirea Vorona și a slujit 15 ani ca diacon și alți 37 ca preot. În copilărie, tânărul George Enescu venea de multe ori în
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Zvoriștea () [Corola-website/Science/321707_a_323036]
-
Preludiului enescian, Ex. nr. 11: George Enescu -Preludiu la unison, m. 4-6; MOTIVUL II chiar dacă are o desfășurare aparent mai puțin specifică muzicii vocale bizantine din cauza saltului nepregătit și nerezolvat, poate fi întâlnit în lucrări cultice, cu predilecție în creațiile protopsalților din sec. al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX. Prezent în diferite ipostaze ritmice, desenul melodic al celui de-al doilea motiv enescian se regăsește în melodica bizantină, într-un context al logicii evoluției vocalice, unde saltul ascendent
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
14: George Enescu -Preludiu la unison, m. 52-54 În ceea ce privește muzica de cult, primele patru sunete din această melismă alcătuiesc cea mai uzitată formulă melodică în care sunt angrenate patru jumătăți de timp succesive. Această structură ritmico-melodică este deseori folosită de către protopsalți pentru lansarea cadențelor interioare sau finale. Ex. nr. 15: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea - Fericit bărbatul, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.232, s. 3-4. footnote> Ex. nr. 16: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote Anton
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
(născut: Antonie Pantoleon-Petroveanu; data nașterii incertă, între 1796-1798, Sliven, Imperiul Otoman, azi Bulgaria - d. 2 noiembrie 1854, București, Țara Românească) a fost un poet, profesor de muzică religioasă, protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat și publicist român, compozitor al muzicii imnului național al României. A fost supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb” în poemul Epigonii. s-a născut în preajma anilor 1796-1798 în localitatea
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Buzăului l-a sfătuit să aștepte numirea unui nou mitropolit la București. Psaltul cere sprijinul mitropolitului Neofit la tipărirea Noului Doxastar, acesta decizând să se tipărească 30 de exemplare pentru Mitropolie și 10 exemplare pentru Episcopia Râmnicului. În anul 1842, protopsaltul înaintează o cerere prin care solicită cu rugăminți mitropolitului Neofit să-l numească profesor de muzică la seminarul sfintei Mitropolii, ce urma să-și înceapă cursurile. Prin rezoluția din 26 iunie este numit în locul lui Constantin Chiosea, care încetase din
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
cele din ms. 784/2805 din biblioteca mănăstirii Cheia, jud. Prahova, care păstrează semnătura lui Nil<footnote Această descoperire a fost posibilă datorită publicării de către bizantinologii Arhid. Sebastian-Barbu Bucur și Constantin Catrina, cărora le mulțumesc pentru tot sprijinul, a cărții Protopsalți și manuscrise muzicale de la Mănăstirea Cheia-Teleajen, Editura Semne, București, în ianuarie 2013. La p. 33 am găsit un facsimil după ms. 784/2805, care prezintă o decorație a foii de titlu aproape identică cu cele din manuscrisele de la Țigănești: frontispiciu
Dou? manuscrise psaltice din Muzeul M?n?stirii ?ig?ne?ti by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
este cea hrisantică. Textul este scris cu cerneală neagră, alături de vocale și consonante, afară de eteron. Inițialele, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron sunt scrise cu cerneală roșie. Starea de păstrare este mediocră. Compozitori: Petru Lampadarie, Anton Pann, Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul și Iacov Protopsaltul. Însemnare pe a doua foaie de gardă, în chirilică, cu cerneală roșie: ,,Carte de musichie, împodobită cu frumoase și alese cântări bisericești, prescrisă la anul 1845 februarie în cincisprezece zile, pentru trebuința părintelui Ermoghen monahul, cântărețul din
Dou? manuscrise psaltice din Muzeul M?n?stirii ?ig?ne?ti by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Textul este scris cu cerneală neagră, alături de vocale și consonante, afară de eteron. Inițialele, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron sunt scrise cu cerneală roșie. Starea de păstrare este mediocră. Compozitori: Petru Lampadarie, Anton Pann, Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul și Iacov Protopsaltul. Însemnare pe a doua foaie de gardă, în chirilică, cu cerneală roșie: ,,Carte de musichie, împodobită cu frumoase și alese cântări bisericești, prescrisă la anul 1845 februarie în cincisprezece zile, pentru trebuința părintelui Ermoghen monahul, cântărețul din sfânta mănăstire Cernica
Dou? manuscrise psaltice din Muzeul M?n?stirii ?ig?ne?ti by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Textul cântărilor, vocalele, consonantele și unele inițiale sunt scrise cu cerneală neagră, iar titlurile, majoritatea inițialelor, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron, cu cerneală roșie. Cântările sunt în limba română, caractere chirilice, afară de un Ἄξιον ἐστίν. Compozitori: Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul, Petre Lampadarie, P.S. Chesarie al Buzăului, Petru Peloponisiul, Petru Vizantiu, Daniil Protopsaltul, Iacob Protopsaltul, Petru Berechet, Marin Câșlegec și Hurmuz Hartofilax. Nesemnalat până în prezent.
Dou? manuscrise psaltice din Muzeul M?n?stirii ?ig?ne?ti by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
iar titlurile, majoritatea inițialelor, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron, cu cerneală roșie. Cântările sunt în limba română, caractere chirilice, afară de un Ἄξιον ἐστίν. Compozitori: Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul, Petre Lampadarie, P.S. Chesarie al Buzăului, Petru Peloponisiul, Petru Vizantiu, Daniil Protopsaltul, Iacob Protopsaltul, Petru Berechet, Marin Câșlegec și Hurmuz Hartofilax. Nesemnalat până în prezent.
Dou? manuscrise psaltice din Muzeul M?n?stirii ?ig?ne?ti by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
majoritatea inițialelor, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron, cu cerneală roșie. Cântările sunt în limba română, caractere chirilice, afară de un Ἄξιον ἐστίν. Compozitori: Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul, Petre Lampadarie, P.S. Chesarie al Buzăului, Petru Peloponisiul, Petru Vizantiu, Daniil Protopsaltul, Iacob Protopsaltul, Petru Berechet, Marin Câșlegec și Hurmuz Hartofilax. Nesemnalat până în prezent.
Dou? manuscrise psaltice din Muzeul M?n?stirii ?ig?ne?ti by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
de psaltichie: școală aghiopolită, renumită pentru măiestria punerii cântărilor după podobii (cântări model) și școala constantinopolitană, născută în Mănăstirea Studion, renumită pentru adâncimea duhovniceasca a frazelor care trebuiau cantate. În biserică se vor forma grupuri de cântăreți conduse de un protopsalt, care era cel mai mare și de regulă cântă cel mai frumos. În istoria muzicii bizantine din cartea Antologhion Paisian, tomul I (editură Sofia, București, 2005), găsim prefațat: Notația timpurie a muzicii psaltice bizantine era foarte complicată, datorită existenței unui
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
bizantină în evul mediu românesc. Schița unei eventuale istorii a acestei străvechi arte", București, Edit. Academiei Române, 1995 (în Memoriile Comisiei de Folclor. Tom VI) "Muzica bizantină în spațiul cultural românesc", București, Edit. Muzicală, 1996 "Catalogul creatiei muzicale a lui Evstatie Protopsaltul Putnei". [Melos]. Îngrijitor de ediție Alexandru Dimcea. București, 1997 "Monodia bizantină în gândirea unor muzicieni români". București, Edit. Muzicală, 1999 "Florilegiu sau crestomație de cântări religioase - compozitori români din sec. XV-XVIII," Edit. Muzicală"," 2002 Ediții "Timotei Popovici - Coruri". București, ESPLA
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
bisericesc A fost Înființat de către cântărețul bisericesc Maxim Comișescu În anul 1946 și era format din tinerii locuitori ai satului Frenciugi. În 1963 corul religios din Frenciugi aplica În biserică cântarea omofonă (cântări bisericești românești tradiționale, alcătuite de marii noștri protopsalți și păstrate, cu sfințenie, În tezaurul nostru național, Își au originea În cântarea bizantină). Preoți Preotul Chiriac Dumitru (1809), slujea la biserica cu hramul „Sfânta Troiță din satul Frenciuci”. Preotul Ioan Popa, nevolnic (1809) . Preotul Ioan, atestat În catagrafia din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
găsi alt loc, decât cel de lângă mormântul marelui domn. Ștefan Bârsănescu scria că la Putna, în a doua jumătate a secolului al XV-lea și la începutul secolului al XVI-lea, a fost o școală condusă de Eustațiu „ritor, domesticus, protopsalt și totodată autor de cântece bisericești (pe note)”. El a condus corul la înmormântarea lui Ștefan cel Mare. A trebuit, așadar, să se realizaza la Putna unul din focarele de cultură în Evul Mediu românesc, iar acest lucru s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]