62 matches
-
mult prea tocită - cu păpușile rusești care intră una în cealaltă. Ceea ce pare, la prima lectură a cărții, un fascinant aspect compozit, se dovedește, la nivel secund, un discurs teoretic unitar, extrem de bine structurat, despre posibilitatea reconstruirii mitologiei pre- și protoromâne, pornind de la informațiile subiacent conservate de manifestările și textele folclorice. Aceasta este miza cărții, formulată în cuvîntul introductiv: "Un rezervor practic nesecat de informații privind mitologia română îl constituie manifestările și textele folclorice, chiar dacă acestea au fost culese abia de
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
Un rezervor practic nesecat de informații privind mitologia română îl constituie manifestările și textele folclorice, chiar dacă acestea au fost culese abia de jumătatea secolului al XIX-lea. Relația dintre mitologia populară românească, pe de o parte, și mitologia pre- și protoromână, pe de altă parte pare a fi problema cea mai delicată cu care se confruntă cercetătorul care își propune o tratare diacronică a fenomenelor culturii și mentalității populare autohtone. Este vorba de o lucidă și corectă măsurare a aportului - cantitativ
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
Început. Un popor este ca o catedrală. Poporul român este ca Mănăstirea Argeșului. Ce se ridică ziua se surpă noaptea. Așa a fost de la Început. Ce au clădit dacii s-a surpat când au venit romanii. Apoi ce au construit protoromânii, românii vechi, moșii și strămoșii noștri s-a surpat de fiecare dată când au venit vandalii, hunii, avarii. Apoi au venit ungurii, turcii, rușii, austriecii, nemții...(oftează) Și la urmă o să venim noi să ne distrugem ce am construit. (privind
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
omogene ale latinismelor de origine rustică, arhaică și locală - latinisme care sunt atestate încă în comediile lui Plautus și Terentius sau numai în inscripții din provincii dunărene. Acest vocabular original oglindește starea socială și spirituală, economică și politico-militară a populației protoromâne din Peninsula Balcanică. Se poate spune chiar mai mult decât atâta: el îi dă limbii române un specific enigmatic, incomparabil și delicios față de celelalte limbi romanice (vezi articolul meu Un bastion lexical al ocrotirii limbii române în Republica Moldova, publicat în
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
început. Un popor este ca o catedrală. Poporul român este ca Mănăstirea Argeșului. Ce se ridică ziua se surpă noaptea. Așa a fost de la început. Ce au clădit dacii s-a surpat când au venit romanii. Apoi ce au construit protoromânii, românii vechi, moșii și strămoșii noștri s-a surpat de fiecare dată când au venit vandalii, hunii, avarii. Apoi au venit ungurii, turcii, rușii, austriecii, nemții...(oftează ) Și la urmă o să venim noi să ne distrugem ce am construit. (privind
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
-mi garanteze că n-am irosit "zăbava" legată de "cetitul cărților", la care ne-a îndemnat cronicarul. Și uite-așa am aflat, între altele, mult mai multe despre existența fortificațiilor romane (a "valurilor de graniță") și în Bucovina, despre "taifai", protoromânii dintre Prut și Nistru care au fost pavăza vetrelor lor în fața năvălitorilor din Răsărit, despre înțelesurile mult mai adânci ale lui Troian cel din arhaicul Plugușor, ori despre originea și înțelesul cuvântului "valah"/"vlah". Iată, în opinia argumentată a autorului
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
aureliană din Dacia, iar popoarele migratoare, care erau de fapt niște hoarde dezlânate ce se împingeau unele pe altele, i-au găsit atomizați, risipiți, incapabili și să se adune și să formeze o armată care să-i alunge pe invadatori, protoromânii ca să-și salveze pielea s-au ascuns în păduri, de unde ieșeau după un timp cu daruri pe care le dădeau celor care se înstăpâniseră în pământurile lor. Gestul acesta s-a tot repetat pe parcursul mileniului întâi, astfel că l-am
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
Biblioteca Academiei Române. Le mulțumesc, de asemenea, redactorilor de la Editura Polirom și Terezei Culianu-Petrescu (redactorul cărții) pentru sprijinul pe care mi l-au oferit pe parcursul realizării acestei noi ediții. Andrei Oișteanu București, 4 aprilie 2013 Cuvânt înainte Reconstituirea mitologiei pre- și protoromâne ridică unele dificultăți greu de depășit, printre care lipsa izvoarelor scrise autohtone și pierderea unor cărți - cu referiri sigure sau probabile la mitologia geto- dacă și daco-romană - scrise de autori greci sau romani (Poseidonios, Criton, Dion Chrisostomul, Appian, Arian ș.a.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Un rezervor practic nesecat de informații privind mitologia română îl constituie manifestările și textele folclorice, chiar dacă acestea au fost culese abia de la jumătatea secolului al XIX-lea. Relația dintre mitologia populară românească, pe de o parte, și mitologia pre- și protoromână, pe de altă parte, pare a fi problema cea mai delicată cu care se confruntă cercetătorul care își propune o tratare diacronică a fenomenelor culturii și mentalității populare autohtone. Este vorba despre o lucidă și corectă măsurare a aportului - cantitativ
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cătun, copac, moș, sâmbure, țap), absența unei influențe germanice, superstratul slav cu un fond comun de cuvinte (babă, coasă, nevastă, a plăti, slab). Nu mai insist pe această temă, dat fiind că într-un volum al colecției, intitulat 101 cuvinte protoromâne (străromâne), vor fi prezentați termenii din epoca cea mai veche a limbii române, anterioară separării celor patru dialecte românești. Cuvintele din epocile ulterioare vor fi analizate în volume ca 101 cuvinte uitate sau 101 cuvinte dispărute. O atenție specială se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
la marginea spațiului de existență a neamului nostru, În Basarabia. Literatura creată În mănăstiri conține valori spirituale pe care cercetătorul le aduce la lumină În condițiile societății moderne. Aprecierea științifică a operei mitropolitului pune În evidență două idei fundamentale: “Ideea protoromână, ce se cunoștea, de fapt, În planul cronologiei... apoi, tema Sfinților Români.” Meritul autorului este talentul de a sistematiza și de a organiza o construcție literară memorabilă. Mitropolitul Nestor Vornicescu este prezentat ca o personalitate eclesiastică, socială și culturală, ca
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
calitatea a operei sale constă și În faptul că Îndepărtatele evenimente, persoane și idei sunt redate În viziune contemporană ceea ce trebuie considerat ca esential sub raport valoric a subiectelor abordate În Înțelegerea contemporană. Un exemplu este menționarea unor școli literare protoromâne funcționale după retragerea aureliană din Dacia romanizată. Se Întrevede situația că după retragerea romană, În ținutul dacic nu a rămas o pustietate; a existat o existență civilizată, o spiritualitate ce a continuat În forma de astăzi. Revelarea unor creații protoromâne
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
protoromâne funcționale după retragerea aureliană din Dacia romanizată. Se Întrevede situația că după retragerea romană, În ținutul dacic nu a rămas o pustietate; a existat o existență civilizată, o spiritualitate ce a continuat În forma de astăzi. Revelarea unor creații protoromâne combate “pustietatea” din sec. al IV-lea așa cum se susține În descrieri neavizate. A existat o cultură, o literatură și o istorie protoromână așa cum demonstrează Nestor Vornicescu prin citarea a numeroase nume. Au existat centre spirituale, cel dintâi centru fiind
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
a existat o existență civilizată, o spiritualitate ce a continuat În forma de astăzi. Revelarea unor creații protoromâne combate “pustietatea” din sec. al IV-lea așa cum se susține În descrieri neavizate. A existat o cultură, o literatură și o istorie protoromână așa cum demonstrează Nestor Vornicescu prin citarea a numeroase nume. Au existat centre spirituale, cel dintâi centru fiind localizat la Tomis - colonie grecească la Marea Neagră. Sunt citate grupări literare pe care Nestor Vornicescu le consideră autorități europene precum Niceta de Remessiana
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
pe care Nestor Vornicescu le consideră autorități europene precum Niceta de Remessiana, Laurentius de Novae, Ioan Maxentius, Ioan Cassian ș.a. Nestor Vornicescu prin explorările pe care le face În antichitate și perioada medieval aduce dovezi că literatura română “este prin protoromâni, sincronizată spiritual cu Europa” avansând ideea “europenismului danubian”. Cele două idei susținute de mitropolit - ideea protoromână și tema Sfinților Români, fundamentate pe studii convingătoare, conferă autorului prețuirea generațiilor de cercetători. Cât privește denigrările și răstălmăcirile pornite din medii periferice la adresa
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Maxentius, Ioan Cassian ș.a. Nestor Vornicescu prin explorările pe care le face În antichitate și perioada medieval aduce dovezi că literatura română “este prin protoromâni, sincronizată spiritual cu Europa” avansând ideea “europenismului danubian”. Cele două idei susținute de mitropolit - ideea protoromână și tema Sfinților Români, fundamentate pe studii convingătoare, conferă autorului prețuirea generațiilor de cercetători. Cât privește denigrările și răstălmăcirile pornite din medii periferice la adresa Înaltului Prelat un articol semnat de distinsul cronicar Alexandru Stănculescu-Bârda spulberă falsificările denigratoare și restabilește imaginea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
chef. Ad Libitum. Ne va lipsi. 2013 13 august 2013 Pe zi ce trece, asistăm la o continuă degradare și maimuțărire a limbii noastre. După ce diverși smintiți încearcă să ne explice, înrăspărul a două milenii de istorie a lingvisticii, că protoromâna ar fi fost la baza tuturor limbilor pământului, după ce nivelul de alfabetizare a scăzut dramatic, oamenii nemaiexprimându-se decât prin semne, interjecții și emoticoane, avem de îndurat, iată, și asaltul inexorabil al neologismelor care se dezvoltă tumoral în limbajul cotidian
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și aici. De ce Romania Orientală? Pentru că Romania Orientală a fost o realitate politică până la începutul secolului al VII-lea d.Hr., un spațiu destinat unui mare popor, la fel ca cel al frencezilor, spaniolilor și italienilor, în care daco-romanii și protoromânii s-au mișcat în voie, dându-i consistență economică și spirituală, fiindcă, în fond, istoria nu este nimic altceva decât poezia lumii în mișcare. Sub nici un motiv și cu nici o intenție nu am gândit hotarele României de astăzi după hotarele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fost concentrați un număr mare de vlahi, ziși “coloni din Italia”, numiți de autor și ausoni . Etnia vlahilor, volohilor, blachilor desemna, după cum toți istoricii au ajuns de acord, o populație latinofonă și, sub acest aspect, echivalentă cu ausonii, cu protoromânii și românii. Nu este întâmplător că pe același teritoriu, același spațiu geografic și istoric, în care forțele politice dominatoare s-au schimbat de mai multe ori în timpul mileniului migrațiilor, să întâlnim aceeași realitate etnică creștină organizată într-un episcopat. În timpul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
marcă germană și zadruga slavă. Peste aceste elemente autohtone se suprapun forme de feudalism asiatic, purtător al “culturii de stepă”. Cu avarii și supușii lor slavii (hunii sunt prea bine cunoscuți datorită lui Ammianus Marcellinus și Priscus Panites), începe pentru protoromâni dominația asiatică și vasalitatea de stepă. În timp ce în interiorul obștii teritoriale se detașează ca poziție socială și avere juzii, cnezii și voievozii, care judecă și administrează o societate cvasipatriarhală, elementele de dominație de factură asiatică au față de această societate românească o
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fi întins până la Dunăre, după cum lasă să se vadă harta amintită . Știm sigur că o disidență kazară, sub numele de kabari, a însoțit, în calitate de forță de șoc, cele șapte triburi maghiare în derivă spre apusul Europei . Spre deosebire de kazari, daco-romanii și protoromânii au avut, în cursa lor pentru devenire istorică, câteva atuuri care sunt esențiale pentru individualizarea românilor: a) conștiința romanității, care include și regretul pentru Roma, o Romă tot mai îndepărtată; b) viața spirituală dominată de credința creștină, altoită pe un
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
se înfă ptuia dreptatea, din care românii au făcut casa Împăratului ceresc. Alături de români, atât cei din sudul și din nordul Dunării, numai romanșii, retoromanii, au păstrat termenul de biserică; ceilalți neolatini au preluat termenul grecesc, eclessia. Atunci când daco-romanii și protoromânii nu au mai putut apela la dreptatea împăratului de la Roma sau de la Constantinopol, când nu s-au mai bucurat de pax romana, au apelat la dreptatea cerească, pe care au invocat-o în basilica imperială, transformată în biserica creștină. Cancelaria
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nivelează cu aceea a barbarilor” care a condus le „trecerea de la Zamolxis la Christos, s-a putut face, în Dacia, cu totul pe nesimțite și cu cea mai mare ușurință” . Din romanitate și creștinismul lor specific și popular, daco-romanii și protoromânii au făcut scutul lor de apă rare împotriva ultimilor valuri migratoare. În plan spiritual, creștinismul cosmic, popular, include o întreagă lume de demoni, zâne, spirite, care populează pădurile, luncile și apele, cerul și pământul, unele autohtone, altele preluate de la slavi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Țărnii, în cazul în care admitem divizarea pe bază de avere a comunităților românești, ar fi avut drept urmare acapararea acestora ca robi la cei bogați, așa cum s-a întâmplat mai târziu cu țiganii și cu tătarii. Este imposibil ca protoromânii și românii să-i fi asimilat pe alogeni, în special slavi, prin robirea lor. Dacă admitem tratamentul egal și pentru alogeni, ne putem explica mai lesne menținerea și victoria românismului la nordul Dunării. Protoromânii și românii au oferit migratorilor alogeni
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
soțul ei, bărbatul și românul ei nu corespundea imaginii ideale și realității dezmințite, expresii dublate de moromețianul „măi creștine”, explică o întreagă spiritualitate și ne poate face să înțelegem de ce suntem cum suntem . Ce-ar fi putut lua daco-romanii, protoromânii și românii de la migratorii barbari asiatici? Puțin, foarte puțin, dar suficient pentru ca „mentalitatea daco- romană să se niveleze cu aceea a barbarilor” , după ce „cu distrugerea instituțiilor, cu dezorganizarea activității sociale, însușirile morale, sociale și sufletești ale populației se șterseseră” . Identificându
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]