66 matches
-
Ascultă-acestei dulci Cloé/ Cînd ea o cheamă ori o curmă/ În hanovreza ei: O, ye!" Cît despre limbile neolatine, acestea, după "da"-ul lor, sunt trei (în, desigur, scrierea lui Dante): limba de oc, adică occitana (care se mai cheamă provensală); limba de oïl (devenit oui), franceza; limba de sì, în fine, — italiana. Italia însăși e, de altfel, după ilustrul florentin (cf. Inf. XXXIII, 80) "șilț bel paese là dove il sì suona", — "frumoasa țară unde sì răsună". (Limbă de sì
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
1927, Medea, 1930); își dăduse doctoratul cu teza, cu titlul lung, medieval că și tema pe care o trata Cântecele de Cruciata ale lui Walther von der Vogelweide în lumina spiritului Cruciatelor și a cântecelor de Cruciata din literaturile: mittelhochdeutsch, provensala, franceza veche, flamanda și latină medievală (tipărită în 1934) și tradusese din această literatura (Gudrun, Epopee populară medievală germană, 1931), în fine din toamna anului 1932 S. Mândrescu îl lașase succesor la catedră de germană a Universității din București. Evocarea
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
latura clișeizată, formularistică a limbii, pentru elementele idiomatice, neguvernate de reguli. Cele două volume de bibliografie parțial comentată acoperă preocupările pentru frazeologie de la începuturi pînă la 1997, în domeniul general romanic, în franceză și italiană (vol. I), în catalană, portugheză, provensală, retoromană, română, sardă și spaniolă (vol. II). Autorul îi mulțumește la începutul cărții lingvistei Victoria Popovici pentru contribuția ei la capitolele de bibliografie românească și retoromană. Capitolele dedicate fiecărei limbi sînt structurate în mod similar: sînt trecute în revistă lucrări
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
ai rătăcit prin labirint, că ai găsit mereu drumul înapoi, chiar mai mult, ai demonstrat că nordul tău este situat puțin la est. A rămas România în toți acești ani un “Aleph” sau, după titlul unei lucrări cu titlul în provensală, o “Terra Lonhdana”? V.D.: Nu m-am rătăcit într-adevăr, pentru că plecarea mea nu a fost și părăsire. Datorită faptului că am o permanentă comunicare cu cei de acasă nu am deloc sentimentul unei țări de departe, ci este cât
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
acad[emicianul] Perpessicius Gazetei lit[erare], tot fără efect. Boutière, care a predat aici limba română, merita altă atenție. Iată aici datele: născut la Avignon 1895 - mort la Paris pe la finele lui ian[uarie] 1967. În ultimii ani profesor de provensală la Sorbona. În ultimul timp își revizuia cartea despre Creangă 10 care urmează să apară în traducere sub îngrijirea Acad[emiei] Române. Am fost la înmormântarea lui și decanul Facultății de Litere, M. Durry, a elogiat atașamentul lui față de România
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
amor, platonică, se deosebea cu totul de a lui Ovidiu, recomandând mai degrabă unirea spirituală și măsură în cele trupești. Orientul și Occidentul s-au întâlnit mai ales în perioada cruciadelor, care coincide cu începuturile istoriei poeziei trubadurilor (începuturile liricii provensale pot fi situate curând după prima cruciadă). De altfel, chiar și ideea de război pentru convingeri religioase era în fond străină creștinilor; poate nu degeaba s-a spus că gihadul le-a fost modelul de răspândire a credinței prin sabie
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
se numește shu adică šu cu a>o>u. Iată și alte exemple: arab 'adal „șoarece de câmp“ se compară cu arawak (Haiti, Rep. Dominicana) hadali „soare“. Poate că strămoșii arawakanilor au trăit mai aproape de Africa. Dar șobolanul garri din provensala (Franța de Sud) reflectă exact numele soarelui în ngadjon (australiană) unde este garri. În vechime strămoșii australienilor vor fi locuit mai aproape de Franța! De numele soarelui giro în limba bassa (niger-congo) se leaga somalezul jiir, finl. hiiri, est. hiir, magh.
MOUSE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199]
-
compară cu sol "soare" în latină, germanice. ;mal în svan(Georgia, Caucaz) seamănă cu malh "astrul zilei" în cecena; gâNDi în skr.~gandhi"soare" în skr.;kettu în finl. cf.cath, kath"soare" în etrusca, Italia antică; mândră în occitană(provensala, Franța)~Mandu, zeul soarelui într-o limbă băștinașa din Australia. Și tot în provensala "șobolan" se zice garri, exact ca și garri"luminatorul zilei" la autohtonii australieni! Față de acest nume al soarelui australian vezi și guor, guer"vulpe" în sudul
VULPE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369924_a_371253]
-
malh "astrul zilei" în cecena; gâNDi în skr.~gandhi"soare" în skr.;kettu în finl. cf.cath, kath"soare" în etrusca, Italia antică; mândră în occitană(provensala, Franța)~Mandu, zeul soarelui într-o limbă băștinașa din Australia. Și tot în provensala "șobolan" se zice garri, exact ca și garri"luminatorul zilei" la autohtonii australieni! Față de acest nume al soarelui australian vezi și guor, guer"vulpe" în sudul Argentinei și statului Chile, anume în idiomul mapudungun; turcul tilki"fox" pare ciuvaș tile
VULPE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369924_a_371253]
-
Etim. Slovar’,p.187). Rus. muravei poate fi legat de muri „s.” în Australia ca și curdul muri, marebha ” s.” în ngurmi, Tanzania, arev ”s.” în armeană, skr. ravi ”s.”. Rom. furnică are pe n în loc de m , ca în aragoneză, provensală. Influența lui a urni, a porni? Furnicile se orientează după soare. Ele păstrează calea corectă prin reprezentarea grafică a poziției Soarelui pe cer (Dr. A.Wystrach, Internet). Pentru explicarea etimologică a cuvântului furnică se apelează la rădăcini i.-e.*momro
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
Enciclopedic, editura Codex, București, 2003. [15]Zimmermann, Michel, “L'œuvre historique de Pierre Bonnassie (1932-2005)”, Le Moyen Age nr.1/2006 (Tome CXII), p. 135-144. [16]Born, Bertrand de, (1140-1214), aristocrat și trubadur francez, autor a 40 de poeme în provensală, piese de inspirație politică și morală. Cf. extras Enciclopedia Universală Britannica, Editura Litera, București, 2010. [17]Drimba, Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, vol.5, p.144.s., Editura Saeculuum-Vestala, București, 1998. [18]Derviș, denumire persană pentru călugăr musulman; dervișii se
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
dar ar fi greșit să credem că limba română ar fi un fel de limbă slavo-română !57 Româna, ca limbă, face parte din marea familie a limbilor indo-europene și anume din familia limbilor romanice, alături de sardă, italiană, retoromană, franceză, occitană (provensală), catalană, spaniolă și portugheză. Limbile romanice provin din latină, etapă intermediară între indo-europeana comună și limbile neolatine. Înainte de cucerirea romană, au existat populații care vorbeau fie alte limbi indo-europene (celții), fie limbi neindo-europene (etruscii). Aceste populații și-au abandonat limba
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secară infestată cu ergot a condus foarte probabil și la fenomene erotice colective (furor eroticus), pentru că ciuperca parazită Claviceps purpurea are și efecte afro- diziace. Încercând să afle din ce ingrediente era compusă „licoarea dragostei, vinul înierbat” (în original, în provensală : „li lovendrincs, li vin herbez”) din poemul celtic medieval Tristan și Isolda, Denis de Rougemont scria următoarele : „Ce drog se putea folosi în secolul al XII-lea ? Probabil cornul-secarei, ale cărui efecte seamănă cu cele ale LSD-ului, dar sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
neant și n-o poți atinge nici măcar cu un deget, în primul rând pentru că nu vrei, iar în al doilea, pentru că citește Tărâmul pustiu al lui T.S. Eliot sau pe Dante în original, sau pe Kafka și Kierkegaard, sau studiază provensala. Adoră muzica, și când Filarmonica din New York cântă Hindemith îți poate spune care dintre cei șase contrabași a intrat cu o fracțiune de secundă prea târziu. După câte am auzit, și Toscanini e în stare de așa ceva. Asta înseamnă că sunt cel
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
felul cum se trasează liniile, și putem avea un car sau o ursă, după plac, și cât e de greu de hotărât dacă o stea e Înăuntrul sau În afara unei constelații. Revedeți Fecioara, fixați Spicul ca punct inferior, corespunzând coastei provensale, identificați numai cinci stele, și asemănarea dintre liniile trasate va fi impresionantă”. „E de-ajuns să hotărăști peste ce stele sari”, zise Belbo. „Întocmai”, confirmă colonelul. „Ascultați”, zise Belbo, „cum puteți exclude eventualitatea ca Întâlnirile să fi avut loc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și Croce, Vossler repudiază metoda de lucru și concluziile neogramaticilor pe care îi identifică cu pozitiviștii. Astfel, arată el, se susține că dispariția flexiunii nominale latinești este o urmare a căderii consoanelor finale și, de aceea, vechea franceză și vechea provensală, care au păstrat pe -s final pînă în secolul al XIV-lea, cunosc pînă atunci distincția între cazul subiect și cazurile oblice. Se pune însă întrebarea de ce limba spaniolă, care păstrează pe -s pînă astăzi în pronunție, nu a avut
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sufletele. Iar celor rămase cu el le spuse că dacă vreunul din ele se mai clintește, nu va mai avea parte de odihnă În vecii vecilor. Iar celor care cădeau le spuse: „Duceți-vă, pentru moment și per ja (În provensală: pentru acum)!” Dacă ar fi rostit „de acum Înainte”, atunci nici unul din aceste spirite (și suflete) nu s-ar mai fi mîntuit și nu s-ar mai Întoarce În Rai. Însă dat fiind că a rostit per ja, adică „pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
catalană; lat. = latină; op. cit. = opera citată; M. O. = Monitorul Oficial; n. = nume; n. p. = nume propriu; n. n. = nota noastră; n. r. = nota recentă; ngr. = neogreacă; nr. = numărul; op. cit. = opera citată; orig. nec. = origine necunoscută; p. = pagina; pl. = plural; pol. = poloneză; prov. = provensală; reg. = regional; rus. = rusă; s. f. = substantiv feminin; s. m. = substantiv masculin; s. n. = substantiv neutru; sb. = sârbă; sec. = secolul; sg. / sing. = singular; sl. = slavă; suf. = sufixul; ș. u. = și următoarele; ș. a. = și altele; tc. / turc. = turcă; tranz. = tranzitiv; ucr. = ucraineană
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și dicționarul său; care a fost considerat, chiar de la începutul Evului Mediu, limba savantă, într-o asemenea măsură încât regele René și Petrarca i-au arătat predilecție, și Dante aproape și-a scris poemul în ea; dacă ar fi ales provensala, italiana, care abia răsărea, ar fi rămas un jargon. Cum s-ar explica aceste fapte dacă fondul și forma limbii romane n-ar fi existat dinainte și n-ar fi prins rădăcini adânci în obiceiuri?" Ar lua prea mult să
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a fost ebraica (sappir), de acolo a ajuns în greacă (sáppheiros) și apoi în latină (sapphirus, cum apare la Pliniu). Franceza l-a împrumutat pe saphir din latină (în secolul 12), dar în franceză cuvântul a pătruns și prin vechea provensală, limbă în care acest cuvânt era folosit pentru a denumi nisipul fin ce servea la colorarea sticlei (un ceramist occitan celebru, Bernard Palissy, folosea un amestec de cobalt pentru colorarea sticlei și pentru a obține emailuri bleu). În spaniolă, zafiro
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvânt comercial, a fost transmis și latinei ca piper, de unde l-au moștenit limbile romanice, cu excepția românei. Româna l-a împrumutat din ngr. pipéri sau/și dintr-o limbă slavă. Ar mai fi de remarcat faptul că din lat. piper provensala are derivatul preborino „boabă care produce pete negre“, împrumutat de fr. pébrine „idem“. Rom. piparcă „ardei“ vine din magh. paprika < ngr. pipéri. Polo, numele jocului sportiv bine-cunoscut, vine din cuvântul hindi polo „minge“. Jocul s-a răspândit de la Calcutta și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cel originar, care e moștenit și de română (interesante sunt unele expresii romanice de felul retor. ir en braunchas „a umbla pe brânci“). În vechea Galie, s-a dezvoltat un sens aparte, „ramură“, cf. fr. branche (sens prezent și în provensală). Sensul inițial din română a fost cel de „labă“, de la care s-a ajuns la „mână“; în graiul meu din Bihor, termenul curent pentru „mână“ este brâncă. vintre Rom. vintre este moștenit din lat. ventrem (forma de acuzativ a lui
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
romanice, deci sunt panromanice. Ele există și în toate dialectele sud-dunărene (aromân, meglenoromân, istroromân). Alte nume latinești de culori s-au păstrat numai în română și în alte câteva limbi romanice: lat. galbinus > rom. galben, fr. jaune (există și în provensală; it. giallo este împrumutat din franceză); lat. *albaster (devenit rom. albastru) și lat. venetus (devenit rom. vânăt) s-au mai păstrat și în dialectele italiene meridionale (de precizat că, în dialectul calabrez, continuatorul lui *albaster păstrează sensul etimologic de „albicios
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lat. consuere, ca și în toate limbile romanice; verbul a croi, în schimb, în română a fost împrumutat din slavă.) Termenul latinesc sartor s-a păstrat numai în centrul și nordul Italiei, în forma sarto, precum și în unele dialecte franco provensale. Din acestea a fost împrumutat de spaniolă, devenind sastre. În Franța, care a fost dintotdeauna în avangarda modei, urmașul lat. sartor a fost eliminat la început (în secolul 13) de couturier (derivat de la verbul fr. couturer „a coase“), fiind considerat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
normelor limbii. În lingvistica franceză, cele două concepte, "diglosie" și "bilingvism", se situează într-un raport de sinonimie, avînd ca punct de reper statutul celor două limbi existente în cadrul unei comunități date (limbă națională - limbă regională; de ex., franceza și provensala, basca etc.). În a n a l i z a d i s c u r s u l u i este pusă în evidență posibilitatea pe care o au membrii unei comunități lingvistice de a recunoaște două variante ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]