1,009 matches
-
conferinței s-au dus să-l invite să prezideze întrunirea, ambasadorul brazilian a refuzat, lucru care, în opinia mea, a fost înțelept. În tot acest timp, eu fusesem lăsat singur în culise și umblam de colo-colo, așteptând ca vreo contraregulă providențială să mă împingă pe scenă. Un bâzâit de viespi furioase, provenind în special de la galerie și de la balcoane, umplea incinta. În fine a apărut administratorul teatrului, un bărbat care mi-a fost foarte simpatic, și s-a apropiat de mine
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
anonim și imemorial, înțeles ca un zăcământ arhaic de sens ce trebuie exploatat și scos la lumină. Ce relevanță are însă un basm pentru filosofie? Dacă al doilea Heidegger, prin dialogul său cu Hölderlin, putea vedea în poet o voce ,providențială" care ajunge la un sens profund al ființei omului, raportarea lui Noica la ,basme" nu poate avea același prestigiu al solemnității. Totuși, după Noica, basmul are o valoare filozofică intrinsecă. Iată ce spune el: Poate că basmul are, ca nici o
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
Cassian, dacă pui în volum năzdrăvăniile astea, te ucid, cu dreptul pe care mi-l dă marele, fără de seamă talent ce-l ai." Am aceste manuscrise în fotocopii și le-am predat și la Academie. Da, a fost o întîlnire providențială în viața mea, cea cu Ion Barbu. I-am descifrat nopți întregi cu alți prieteni poemele. Ermetismul lor este foarte dominator, dar nu în toate textele. Cînd l-am cunoscut l-am întrebat despre o anume poezie. Asta poate să
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
fie prin forță, ei își îngăduie să sfideze cu nerușinare bunul simț. Perfect imuni, se știu la adăpost de orice pedeapsă, chiar dacă fură, schilodesc sau omoară. Acestei mentalități i se circumscrie inimaginabila batjocură a lui Sechelariu la adresa comunității aflate sub providențiala sa păstorire. Vreme de câteva ore, Bacăul s-a metamorfozat într-un oraș de milogi, fericiți să se înfrupte din cârnații și berile oferite de stăpânul orașului. Niciodată în ultimii doisprezece ani feudalizarea societății românești nu s-a developat mai
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
impregnate de spirit bisericesc, fără legătură cu o tânără cultură modernă și occidentalizată. Așa să fie? Oare nu puține din mentalitățile noastre de azi - lipsa de entuziasm pentru "capitalism", scepticismul, demonizarea averii, "egalitarismul", fatalismul, evitarea confruntării directe, speranța în personalitățile providențiale și paternaliste, fidelitatea față de biserică etc. - pe care le socotim "păcate, handicapuri congenitale" ale nației ar fi mult mai ușor de înțeles și de făcut profitabile dacă am încerca să zăbovim puțin asupra ghidului medievalității românești pe care Neagoe ni
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
istorie decît în fundul ochiului, mai mult în bibliotecă decît în adîncul privirii, l-a pus într-un raft care ține de o anecdotică a evoluției picturii. În vreme ce el este... ...unul dintre marii maeștri ai spațiilor imposibile, unul dintre acei tipi providențiali care aproape că aplică perspectiva cavalieră la obiecte, deci la tridimensionalitate. Acesta este un curaj imens... Invocîndu-l cu atîta pasiune pe Ucello, mi-ai tot amînat o întrebare pe care nu vreau să o ratez. Care-ți sunt, totuși, predecesorii
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
este mai convingătoare decît în acest concentrat, în acest knorr ambalat precar, dar în care îți poți contempla, cu multă fidelitate, și aspirațiile juvenile, și spaimele de singurătate, și nevoia patetică de comunicare și de socializare, și visul îmbogățirii prin providențiala ignoranță a celorlalți, și stările suspecte de oboseală și de crepuscul. Avînd în vedere toate acestea, propun declararea talciocului din Pantelimon drept bun de patrimoniu sau, după caz, monument național, și ridicarea lui, prin însuși sufragiul celor care îl compun
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
problematicii alienării (Entfremdung) - la fel, firește, secularizată din creștet pînă-n tălpi - cu propria mea problematică: aceea a salvării ontologice". Pe fundalul unor atari aspirații și regăsiri înșelătoare, dl. Mihai Șora credea a-l putea socoti pe Lenin drept "o figură providențială". În acest loc intervine o argumentație teologică distorsionată care a nutrit nu doar frapanta supradimensionare, ci și rătăcirea în esența ei. Dl. Sorin Antohi reamintește ideea lui Jürgen Habermas, potrivit căreia, după insuccesul filosofiei moderne de a-și alcătui o
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
i s-a părut a fi o astfel de paradoxală unealtă a Domnului, o unealtă a restituției condiției ontologice fundamentale a omului, a acelui a fi al omenescului în afara căruia nu e decît falsitate: "De ce, totuși, mi s-a părut providențială figura lui Lenin? - se întreabă și-și răspunde dl. Șora. Poate pentru că - în înfruntarea, pentru mine de importanță vitală, dintre a avea și a fi - nutream convingerea că (fie și blocat cum era, ca gînditor, de inacceptabile, pentru mine, presupoziții
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
tropăitorii din "parlamentul" anilor nouăzeci, ai unei țări buimăcite încă de totalitarism răsăritean, dar și, iată, mult mai tîrziul de-acum Iliescu - din rațiuni legitimare - bate constant moneda revoluției autentice, operă a poporului suveran, nu-i așa?, condus de eroul providențial. Cînd se știe foarte bine, cînd în straturile informe ale populației nu se știe tot așa de bine, că în deceniul nouă, scenariul european era deja parafat la Washington și la Moscova. Și că Bucureștiul - evident, original prin obtuzitatea unui
Românul s-a născut mim by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14270_a_15595]
-
la adresa �dușmanilor culturii și limbii române", ce mai, o revărsare de resentiment și ură la adresa a tot ce nu e pe placul puterii. Trecerea într-o discretă dizgrație a lui Sergiu Nicolaescu a determinat împingerea în față a actorului cu providențialul nume Mălaimare. Pentru cine nu-și aduce aminte, e vorba de individul care, acum câțiva ani, amenința cu folosirea mitralierei împotriva adversarilor viziunii despre lume și viață a idolului său, Iliescu. Răsplătit pentru această bravă rescriere a doctrinei iliesciene (Sergiu
Doctrina Oltenița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15039_a_16364]
-
și cîștigă totodată în Titu Maiorescu un valoros corespondent pentru minte, inimă și literatură. Ca "epistolier", Duiliu Zamfirescu beneficiază pînă în 1903 de sfaturile și îndreptările aceluia pe care P. Constantinescu îl socotește "ecoul de conștiință critică a timpului". Fără providențiala înrîurire maioresciană e greu de presupus încotro s-ar fi îndreptat acest "stilist armonios", dar care, după spusele lui Lovinescu, deși avea, trupește, "linia apolonică", purta fatalmente "defectul întristător al unei dezarmonii sufletești". Ruptura de serenissimul magistru se produce în
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
în ’90 dintr-un perfect anonimat, din condiția străinului, a intrusului. Treceam drumul, părăseam liniștea cărților și a bibliotecii extraordinare de la Litere și intram într-o forfotă teribilă, vis-à-vis, la Teatrul Național București. Revenirea lui Andrei Șerban mi se părea providențială. Ca și revoluția, ca tot ce se întîmpla. Fabulos mi se părea spectacolul "fețelor" lui Andrei, precipitarea din gesturi și din cuvinte, ipostazele fascinante ale unui om-orchestră, neliniștit, într-o continuă agitație, neobosit, cu o sticlă de apă la îndemînă
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
te așteptăm. E un simplu reflex, fiindcă Adelin Petrișor s-a întors din Irak... Un individ zdrențăros mort într-un gang, cu sfertul de vodcă în mână - ce înseamnă un atașament sincer Gata: simt că mă ia cu frisonade Noroc providențial și liniștitor că apare "pe sticlă" Domnul Prim-ministru Adrian Năstase și spune hotărât citându-l, din greșeală, pe Corneliu Vadim Tudor: "Arătați-mi un corupt, că-l ducem pe stadion și..." Exact: și? Și dacă ăla suferă de claustrostadionomie
Mustața lui Radu Coșarcă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13915_a_15240]
-
naște viitorul episcop de Hippona și cel mai subtil platonician creștin pe care l-a avut Occidentul. Potrivit relatării din cartea a opta din Confesiuni, hotărîrea lui Augustin de a se creștina s-a petrecut fulgerător, sub imperiul unei întîmplări providențiale. Într-o zi a auzit o voce ca de copil poruncindu-i tolle, lege (ia și citește!), a deschis la întîmplare epistolele Sfîntului Pavel și ochii i-au căzut pe un pasaj din Epistola către romani, unde apostolul pune în
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
PAC", a obligat-o să nu-și ofere portița de scăpare pentru cei slabi. Sau recunoașterea fără eschive a greșelii, de care nu sînt în stare decît cei extraordinar de puternici. Mona Muscă e o persoană puternică, dar nu personalitatea "providențială" în pielea căreia se străduia să intre, cu o grație, să recunoaștem, remarcabilă. Marile ei atuuri de pînă acum cîteva zile erau că mergea pînă la capăt, că era capabilă să se devoteze necondiționat unei idei și că nu-i
Dana a ucis-o pe Mona by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10361_a_11686]
-
literare în care petele albe alternează cu complezența circumstanțelor atenuante pentru indenegabilii vinovați... Odată cu scrierile Lenei Constante și Oanei Orlea (născută Cantacuzino), luăm cunoștință de "experiența carcerală" a scriitorului român. Legenda marxistă ce pretindea că proletariatul e o clasă istorică providențială a format baza teoretică pentru un antiintelectualism pe care cîrmuirea comunistă l-a cultivat din capul locului. Artistă plastică de mare talent, Lena Constante se vede inclusă în lotul Pătrășcanu, desigur un ins "cultivat, beneficiar al unei formații universitare de
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
l-a hirotonit diacon, cu Ioan Alexandru care i-a adresat rînduri "de îmbărbătare", cu arhiepiscopul Bartolomeu care l-a chemat "să-i fie alături", în cele din urmă hirotonindu-l preot, dar mai cu seamă cu N. Steinhardt, figura providențială a vocației și existenței sale. în numeroase pagini, amintirea lui N. Steinhardt se dovedește vibrantă: "Am dobîndit ceea ce nu dețineam, dăruind ceea ce nu aveam, întocmai ca în poemul lui Henri Michaux (...). N. Steinhardt m-a îngăduit, dar m-a și
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
la intenția de fraudă. Șansa lui de a rămâne onest este inspecția. Dacă, într-adevăr, Anghelache suferă de frică (și suferă), frica lui nu este că vine controlul, ci, dimpotrivă, că nu vine. Îl așteaptă demult ca pe un semn providențial, de la un timp văzând în el singura salvare. În seara discuției de la berărie se convinge însă că așteptarea este zadarnică și că soarta îi este pecetluită: mai devreme sau mai târziu va delapida! Virtual, a făcut-o deja. Și atunci
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
aiuritoare. Neputincioși în fața regresului, dîrji republicani galici, de conivență cu o puzderie de partide (unele existente, majoritatea inventate), reinstaurează monarhia și proptesc pe tronul scos din lada de vechituri a istoriei un cetățean blajin, astronom amator, în care identifică figura providențială menită să izbăvească și să asigure concordia. Alesul se trage, chipurile, din Pépin cel Scurt și are o ascendență care obligă. Rezultatul este aberant, firește, și ne face să înțelegem o dată în plus de ce englezii au definit cîndva utopia drept
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
Mircea Mihăieș Smulgerea de sub șezutul vadimian a mărcii „România Mare” aruncă o lumină cu totul neașteptată asupra personajului care se crede protectorul providențial al țărișoarei. Lucrurile sunt de-o simplitate extremă: prinzând de veste că mașinăria de spurcat a lui Vadim a ieșit, ca să zic așa, din „garanție”, adică a depășit cei zece ani în care a fost protejată la oficiul de specialitate
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
tensional al echivalenței. începem cu o opinie neortodoxă la o "capodoperă" ca și axiomatică precum Ion al lui Rebreanu, carte apreciată în epocă (o epocă ce nu s-a epuizat!), după cum precizează criticul, nu numai drept "simptomatică", ci și drept "providențială": "Dar prelungirea acestui statut dincolo de circumstanțele momentului nu-i conferă drepturi la admirația în perpetuitate a cititorului: o tot mai vădită rezistență arătată neîmbietoarei, pe alocuri inabil-rezumativei narativități ridică serioase îndoieli cu privire la preeminența pe care, în virtutea inerției, romanul o mai
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
transformate treptat în deziluzii, ea a adus totuși și o cucerire fundamentală - dreptul de a scrie liber, fără nici un fel de cenzură. Mizeria extremă, morală și materială, a României, în condiții de libertate a expresiei - iată pentru literatură un cuplu providențial! Rareori materia umană românească, subiect etern al literaturii noastre, a atins o pregnanță comparabilă cu cea din România anului 2004. Nu ne rămîne decît să așteptăm, îndurerați, capodopera: îndurerați, pentru că viața din jur arată așa cum arată, dar încrezători - pentru că nu
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
urmează un pasaj cheie pentru descifrarea semnificațiilor mai profunde ale cărții: "Lunile de curând scurse, deși grele, la marginea lumii civilizate, acum ne apăreau ca un răgaz, ca un armistițiu, ca o paranteză de o disponibilitate fără margini, un dar providențial, dar irepetabil al destinului." Tocmai această disponibilitate, trăită ca o experiență irepetabilă (situată, evident, la antipodul celei din lagăr), constituie principala temă a cărții. Așa se explică extraordinara senzație de autenticitate, ca și aparentul paradox pe care îl menționam mai
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
ani, într-o antologie de proză fantastică românească, în două volume, intitulată Masca. Citeam și nu-mi credeam ochilor! Era nuvela cea mai reușită și mai plină de forță din tot ceea ce citisem până atunci. Mai mult decât atât. Era providențială, adică făcea parte din acea categorie care îți clarifică soarta și te împacă cu ea. Scrierile de acest gen îți cad de obicei în mână exact în clipa în care ai mai mare nevoie de ele, firește, în cazul în
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]