8 matches
-
Acest principiu al utilității a ghidat alegerile sale pedagogice neconvenționale pentru studenții aspiranți la clasa mijlocie.”" Acesta a recomandat învățarea limbilor moderne în locul limbilor clasice și mai degraba a istoriei moderne decât a istoriei antice; el a descris o abordare providențialistă și naturalistă a istoriei, argumentând că studiul istoriei ar promovat înțelegerea legilor naturale ale lui Dumnezeu. În plus, perspectiva sa milenaristă a fost strâns legată de optimismul său cu privire la progresul științific și la îmbunătățirea umanității. A crezut că fiecare an
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
loc în Amorosa Visione a lui Boccaccio (V. 65 [1974, 20 ] ). Critică renascentista a lui Orosius O modalitate de a interpreta nouă abordare renascentista a scrierilor istorice este de a o vedea că pe un atac susținut asupra istoriei creaționiste, providențialiste predominant inspirată de Orosius în Evul Mediu. Aceasta s-ar putea numi "Răzbunarea anticilor". Odată cu Petrarca, așa cum se întâmplă adesea, o schimbare devine evidență; Orosius a fost o sursă importantă pentru Petrarca, în special în De Viris Illustribus și Rerum
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
tot de tip "materialist", menținută aproape neschimbată pe toată perioada școlilor lor de gândire; o regăsim la Cicero, apoi la Marcus Aurelius. Elaborată în principal de Crysippe, la sfârșitul secolului III î.Ch., ea propune o interpretare panteistă, dar și providențialistă, aspect care o va aduce în apropierea credințelor creștine primitive. Materia este animată de o rațiune divină și se bucură de un echilibru intern, datorită faptului că senzațiile asigură un schimb fluid și armonios între corpuri. Viziunea, o "apariție" psihică
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o nouă fractură în lumea creștină. America profundă, încă șocată de cataclismul din 11 septembrie și atașată puternic simbolurilor americane, de genul In God we trust, este foarte sensibilă la afirmarea Statelor Unite ca "națiune morală și universală", într-un registru providențialist. Vocația mesianică, de nouă țară a făgăduinței, de nou popor ales, libertatea erijată în dogmă, ostilitatea față de orice formulă clericală, ca intermediară între Dumnezeu și om, relația specială cu elementul iudaic sunt crezuri pe care americanii le vor apăra încă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Italiei i-a revenit misiunea sfântă de a lansa noua ordine a omenirii" (Hayes, 1960, p. 71). Fără să atribuie românilor săi o așa misiune directoare în edificarea noii ordini a omenirii naționalizate politic, Bălcescu va gândi pe aceleași cadre providențialiste filosofia istoriei, în care românii beneficiază, la rându-le, de un mandat divin de autodeterminare politică. La baza concepției lui Bălcescu asupra istoriei se află, deci, ideea providențialismului, potrivit căreia desfășurarea istoriei nu este altceva decât materializarea progresivă a planului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
treabă acolo. Numărul de probleme pe care guvernanții le-ar avea de rezolvat s-ar reduce considerabil. Bineînțeles că s-ar diminua și rolul autorităților "supranaționale", în afara situațiilor cu adevărat excepționale" (V.N.). Există o evidentă diferență între sistemul subsidiarist și providențialist, prin ignorarea și excluderea de către primul a oricărui tip de ideologie a egalității; drepturile și necesitățile sînt clar evidențiate și, în același timp, bine balansate într-un stat de tip subsidiarist. "Demnitatea și libertatea au prioritate față de egalitate; ultima ar
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
hexagonului, a lentei emergențe a națiunii franceze și a triumfului idealului de libertate, de egalitate și fraternitate. Dar acestea sînt viziuni deterministe, incomplete și inoperante. Multe dintre paginile acestei istorii de mai bine de două milenii se îndepărtează de viziunea providențialistă asupra Franței ca fiică mai mare a Bisericii. În ceea ce privește unitatea franceză, ea a devenit realitate la sfîrșitul secolului al XIX-lea, în cadrul celei de a treia republici, dar aceasta nu era o fatalitate ce-i era scrisă încă de la origini
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Italiei i-a revenit misiunea sfântă de a lansa noua ordine a omenirii" (Hayes, 1960, p. 71). Fără să atribuie românilor săi o așa misiune directoare în edificarea noii ordini a omenirii naționalizate politic, Bălcescu va gândi pe aceleași cadre providențialiste filosofia istoriei, în care românii beneficiază, la rându-le, de un mandat divin de autodeterminare politică. La baza concepției lui Bălcescu asupra istoriei se află, deci, ideea providențialismului, potrivit căreia desfășurarea istoriei nu este altceva decât materializarea progresivă a planului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]