80 matches
-
teatrul poetic - J.Giradoux - "Electra" ... b) teatrul absurdului - Eugen Ionescu - "Cântăreața cheala" ... c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se întrupează Electra" ... B. ISTORIA TEATRULUI ROMÂNESC Conținuturi: 1. Începuturile dramaturgiei românești - secolul al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chiriță în provinție" 2. B.P.Hasdeu - "Răzvan și Vidra" 3. Al.Davila - "Vlaicu-Voda" 4. I.L.Caragiale - "O scrisoare pierdută" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. Ț. Maiorescu - "Titanic Vals" 7. C. Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venețian", la alegere 8. L.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
teatrul poetic - J.Giradoux - "Electra" ... b) teatrul absurdului - Eugen lonescu -"Cântăreața cheală" ... c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se întrupeaza Electra" ... B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC Conținuturi: l. Începuturile dramaturgiei romanești - secolul al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chirita în provinție" 2. B.P.Hașdeu - "Razvan și Vidra" 3. Al.Davila- "Vlaicu-Voda" 4. I.L.Caragiale - "O scrisoare pierdută" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. T.Musatescu - "Titanic vals" 7. C.Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venetian", la alegere 8. L.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
teatrul poetic - J.Giradoux - "Electra" ... b) teatrul absurdului - Eugen lonescu -"Cântăreața cheală" ... c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se întrupeaza Electra" ... B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC Conținuturi: l. Începuturile dramaturgiei romanești - secolul al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chirita în provinție" 2. B.P.Hasdeu - "Razvan și Vidra" 3. Al.Davila- "Vlaicu-Voda" 4. I.L.Caragiale - "O scrisoare pierduta" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. T.Musatescu - "Titanic vals" 7. C.Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venetian", la alegere 8. L.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
poetic - J. Giradoux - "Electra" ... b) teatrul absurdului - Eugen Ionescu - "Cântăreața cheala" ... c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se întrupează Electra" ... 3.B. ISTORIA TEATRULUI ROMÂNESC Conținuturi: 1. Începuturile dramaturgiei românești - secolul al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chiriță în provinție" 2. B.P. Hașdeu - "Răzvan și Vidra" 3. Al. Davila - "Vlaicu-Voda" 4. I.L. Caragiale - "O scrisoare pierdută" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. Ț. Musatescu - "Titanic vals" 7. C. Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venețian", la alegere 8. L.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
a apăra patria de orice primejdie”. Într-un memoriu din 1829, de o „extraordinară îndrăzneală”, după aprecierile lui Nicolae Iorga, se avansa propunerea ca „Valahia și Moldavia să se împreune și să facă amândouă un prințipat”, iar „cârmuirea acestor întrupate provinții să fie slobodă a-și face cel puțin 25000 de oaste regulată după tactica evropienească, pentru paza sa, cea dinăuntru și din afară, și o flotilă măcar de 25 de vase într-armate, iarăși evropienească, pentru siguranța negoțului său de pe
Regimentul 2 Linie Infanterie () [Corola-website/Science/324438_a_325767]
-
969 se întoarseră iarăși în Bulgaria, hotărâți de-a se așeza aici și de-a apăra țara cucerită chiar și contra bizantinilor. Regele bulgar, Petru, murise; fiii săi nevrîsnici, Roman și Boris, căzuse în mînile marelui duce rusesc, deci cucerirea provinției părea asigurată și ei se așezară în Bulgaria. După moartea lui Nicefor au stătut împărat Bizanțului Ioan Cimisces, un armean. Acesta trimise lui Svetoslav solie să deșerteze fără întîrziere țara, fiind parte a împărăției romane. Svetoslav zise scurt că în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pierdut 15000 de oameni și câteva zeci de milioane cheltuieli de război, ani ajutat pe "mandatarul Europei" în îndeplinirea sacrei sale misiuni, pentru ca la urmă tot noi să fim cu pagubă, tot noi să plătim războiul Rusiei cu pierderea unei provinții? Până acuma noi am refuzat orice schimb, ne astupăm urechile la orice propunere de schimb în această privință. Drepturile noastre asupra întregei Basarabii sânt prea vechi și prea bine întemeiate pentru a ni se putea vorbi cu umbră de cuvânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înflorit-au în Bizanț o cultură turcească? Deloc. Tocmai așa nu va înflori o cultură moscovită pe pământurile supuse rușilor, pentru că lipsește rădăcina subiectivă a unei asemenea culturi. În Rusia chiar miezul culturii e în Ingermanland și în cele trei provinții baltice, în mînele și capetele a poate două sute de mii de oameni de origine germană, pe când populațiile străvechi a acelor provinții, leții, livii, crevinii și cum [î]i mai cheamă, nu se vor fi aflând cu mult mai sus decum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lipsește rădăcina subiectivă a unei asemenea culturi. În Rusia chiar miezul culturii e în Ingermanland și în cele trei provinții baltice, în mînele și capetele a poate două sute de mii de oameni de origine germană, pe când populațiile străvechi a acelor provinții, leții, livii, crevinii și cum [î]i mai cheamă, nu se vor fi aflând cu mult mai sus decum îi va fi găsit episcopul Albrecht la a[nul] 1200. Astfel misiunea istorică de care se face atâta vorbă nu-i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cio, Beroe, Troimis; iar de la Novoiodunum (Tulcea) până la Callatis (Mangalia? ) două orașe: ad Salices și Tomi[s] (..... ). Daca mai adăogăm încă o parte din orașele Mesiei inferioare tot la Dobrogea, vom avea însemnatul număr de 20 de orașe în acea provinție, dintre cari cele mai multe a pierit fără de nici o urmă. Rămâind moștenire împărăției Răsăritului, Dobrogea a fost cutreierată, ca și Principatele românești, de roiuri de popoare, de huni, avari, pecenegi, cumani și în fine de tătari. Într-adevăr, pe la începutul veacului al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu România, sânt și mai departe de a se potrivi cu Dobrogea mai primitivă. Dar faptul că instituțiile noastre, copiate de pe cele străine, care sânt rezultatul cu totul altor raporturi, nu se potrivesc, nu e deloc o dovadă cumcă noua provinție trebuie dată pradă acelui soi de funcționari netrebnici, acelor proletari cu câte patru clase primare din care roșii vor scoate elita cu care-i va năpusti pe bieții oameni primitivi, secătuindu-le toată puterea lor vitală prin spoliațiune, delapidare și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de intenția legiuitorului și de ocazia legii, de obiectul care i-au dat naștere. Intenția Constituantei n-au fost de-a prevedea înstrăinarea Basarabiei, iar obiectul care au dat naștere acelui articol n-au fost un război pierdut sau o provinție pierdută. Acum trecem însă și mai departe. Ce are a face dreptul public european cu Constituțiunea noastră internă? Dreptul public european e în mare parte ceva nedefinit, o știință el nu este până astăzi, ci cel mult încercarea unei științe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
procede față cu dobrogenii cum maghiarii proced față cu ardelenii, dobrogenii ne vor iubi cum ardelenii iubesc pe maghiari. Mai avem nevoie de alte dovezi? Rusia urmează aceeași cale a introducerii silnice a limbii statului, apoi o urmează Prusia în provinția Posen, în Alsas și Lorena, c-un cuvânt toate statele cuceritoare. E o armă periculoasă aceasta în mînile celui slab, căci se-ntoarce mai în genere contra lui la urma-urmelor. Pasajul din "Romînul" e evanghelia tiraniei maghiare, rusești, prusiene. Noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sinceritatea noastră - cel puțin atâta merit ne lasă. Dacă guvernul conservator lupta în alegeri, bătrânul Lascăr Catargi o spunea verde că guvernul, ca partidă politică, are dreptul să lupte și nu s-ascundea după paravanul comitetelor oculte de gheșeftari de provinție și de advocați fără pricini. Guvernul liberal luptă asemenea în alegeri, numai nu leal, nu pe față, ci prin tertipuri, apucături, promisiuni, mizerii. Acest merit al sincerității îl mănținem pentru noi. Ținem la Constituție așa cum este și nu suferim să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
opt, nouă ani de zile, așa că în cercul restrâns al școalei primare rurale ea ar juca rolul pe care limba germană [2o]2 [îl] joacă în școalele rurale din Bucovina. De zeci de ani fii de țărani români din acea provinție învață a citi și a scrie limba germană fără nici un folos vădit decât acel îndoielnic de a neglija alte obiecte neapărat trebuitoare vieții zilnice, de dragul unei limbi a cărei învățare completă nu e posibilă, iar cea incompletă de prisos, și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fie autohtone, fie venite din afară. Dar pentru un observator mai adânc nu e indiferent. Toată soarta Franței e alta de când instinctele rasei celtice, în Revoluția cea mare, au învins și înlăturat instinctele romano - germanice cari stăpâniseră pîn-atunci. În multe provinții germane se recunoaște foarte mult influența elementelor slave, germanizate, și va rămânea totdauna o mare deosebire între germanii de sud, o rasă aproape pură între scandinavi, asemenea puri, și între prusieni bunăoară. Nu e asemenea indiferent pentru Anglia daca predominațiunea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
despre siluirea elementului roman din Transilvania, despre terorismul națiunii maghiare. Provocăm însă presa română de-a-face paralele cu Basarabia. Se va vedea atunci daca poate fi vorba de deznaționalizare în Transilvania, unde românii se-ntăresc pe zi ce merge, sau în provinția mărginașă rusească, unde școalele lor se rusifică, unde preoți și mireni sânt trași cu toții pe acelasi calapod rusesc. Maghiarismul nu e propagandist, slavismul da. Și daca în Ungaria am și voi să facem propagandă, am începe-o oriunde mai nainte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
elementului român din Transilvania, despre terorismul națiunii maghiare. Provocăm însă presa română de-a face paralele cu Basarabia. Se va vedea atunci daca poate fi vorba de deznaționalizare în Transilvania, unde românii se 'ntăresc pe zi ce merge, sau în provinția mărginașă rusească, unde școalele lor se rusifică, unde preoți și mireni sunt trași cu toții pe același calapod rusesc. Maghiarismul nu e propagandist, slavismul da. Și daca în Ungaria am și voi să facem propagandă, am începe-o oriunde mai 'nainte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în Adunările deliberante. Cercul speculatorilor se întinde, e foarte greu ca capitalurile disponibile să nu fie răpite în mișcarea ce se produce: îndată capitalurile vin, uneori în adevăr pentru ca să specule, dar și pentru a rămânea la trebuință. Capitalistul cutare din provinție își retrage fondurile ce le avea depuse la bancherul său, va exige plata unui împrumut ipotecar, pentru a veni să cumpere acții de drum de fier. Compania se organizează, funcționează, întrebuințează 100 de franci de fiecare acție vărsată în casele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
speculatorii, oamenii de lume mai cu seamă, dețin încă multe titluri și capitaliștii cari caută o plasare durabilă mai au și ei câte ceva. Aceștia varsă al doilea termen; între speculanți unii recurg la espediente și-l varsă asemenea. Capitalistul din provinție realizează a outrance creanțele lichide pe cari le poate avea asupra comercianților sau industrialilor din localitate; ba, la trebuință, din împrumutător devine împrumutat și-și ipotecează. imobilul. Un număr de speculatori cari nu pot face al doilea vărsământ vând titlurile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prea grav, prea pe față agresiv în contra majorității Camerei și a guvernului pentru ca să nu trebuiască să căutăm cauza în starea spiritelor. Votul consiliului municipal de Iași și alegerea numeroșilor candidați ai opoziției sânt adevărate manifestații politice. Cu toate că interesele celor două provinții unite la 1862 sub numele de România au devenit în general identice, există pe de o parte numeroase interese particulare locale cari trebuiesc privite și tratate dintr-un punct de vedere special pentru fiecare din ele, ținând seamă de tradiții
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și desfășurarea tuturor cestiunilor orientale cu toate necalculabilele lor urmări. Alături cu aceste apreciații alarmante ale lui Pesther Lloyd, se comunică telegraficește din Pera următoarea frumoasă poveste turcească: Comandantul suprem din Bulgaria, după puține lupte neînsemnate, au pacificat cu totul provinția. Bulgarii leapădă armele și dau în mâinile autorităților turcești pe capii lor, cari i înșelaseră că insurecția poate spera ajutor din străinătate. Populația cere cercetarea aspră și pedepsirea răzvrătitorilor. Știrile despre turburări din partea creștinilor Tesaliei și Candiei nu sunt adevărate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și stabilește că atât diplomele de bacalaureat cât și gradele academice să se confere de cătră autoritățile scolastice ale statului său sub privigherea lor. Instrucția clericală din Franța nu putea fi mulțumită cu aceasta, din care cauză multe suplici din provințiile legitimiste cearcă a opri votarea acelor măsuri. Cu toate acestea legea se va vota și aceste petiții vor rămânea mai mult un protest decât o piedică. Altfel lumea politică e mișcată de schimbările din Orient. [23 mai 1876] {EminescuOpIX 114
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de mult propuse. E evident că micele state de pe Peninsula Balcanică, ieșite din letargia în care le ține domnia turcească, ar forma prin rivalitățile lor politice, naționale și religioase un pericol mult mai mare pentru liniștea Europei decât letargia acestor provinții, produsă prin apăsarea semilunei. Contra acestor eventualități există un singur mijloc - o Confederațiune Dunăreană, ca rezultatul cel mai firesc al liberării acestor provinții. Dar care este puterea ce prezintă destule garanții civilizației europene pentru a fi însărcinată cu protectoratul acestor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rivalitățile lor politice, naționale și religioase un pericol mult mai mare pentru liniștea Europei decât letargia acestor provinții, produsă prin apăsarea semilunei. Contra acestor eventualități există un singur mijloc - o Confederațiune Dunăreană, ca rezultatul cel mai firesc al liberării acestor provinții. Dar care este puterea ce prezintă destule garanții civilizației europene pentru a fi însărcinată cu protectoratul acestor provinții? Desigur că numai Austria. Să nu ni se răspundă că Rusia s-ar opune. Prin rezistența continuă a Europei, Rusia este redusă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]