198 matches
-
decât cel al uitării: „Singur,/ uitat de iubire,/ blestemat în uitare,/ te priveam/ îndepărtându-te dincolo de orizont,/ și sufletul meu rămânea doar o gară/ din care nu mai pleca niciun tren...” ( p. 42) Jocul cu limbajul și desolemnizarea acestuia, valorificarea prozaismului, cuprinderea diversității realului, refuzul unui stil înalt, ermetic și impersonal, precum și practicarea unei poetici a concretului și a banalului, sunt câteva dintre punctele forte ale tehnicii de lucru aparținând autorului volumului de versuri „Lumea nebunilor”. Sinceritatea discursului poetic, frumusețea limbii
ALEX DANIEL: „LUMEA NEBUNILOR” de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1451383225.html [Corola-blog/BlogPost/370951_a_372280]
-
simbol, alegorie). Povestea nu-și diminuează dinamismul, iar elementele împrumutate din discursul poetic vin să susțină epicul și să contureze mai pregnant evadările în tărâmurile evanescente, imponderabile ale visării. Dar nucleele de poezie intervin nu doar ca un remediu la prozaismul și duritatea faptului divers. Dimpotrivă, ele adâncesc tâlcul ascuns al istorisirii, propunând o deschidere, o aternativă și, în plus, conferind fabulei o discretă, dar tenace, aură de umanism. Culegerea de nuvele pe care o lansează recent pe piața cărții Maria
OLIMPIA BERCA, PROZA DESTINELOR EŞUATE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Olimpia_berca_1399712294.html [Corola-blog/BlogPost/350695_a_352024]
-
Comentarii > DRAG DE POEZIE Autor: Sabina Măduța Publicat în: Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului Poezia, acum de ceva vreme încoace, trece printr-un flux de transformări de așteptat. Se vorbește despre minimalism, mizerabilism, autoreferențialitate, biografism, prozaism, joc, teribilism, textualism, spectaculos, vizual, în fine, contorsionări poetice de tot soiul într-o societate de consum. Poeții își caută formula poetică cea mai eficace în transpoziții estetice, o reflexie acordată la palpitul contemporan. Volumul Niciodată liman al doamnei Sabina
DRAG DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/sabina_maduta_1425659524.html [Corola-blog/BlogPost/374381_a_375710]
-
-i conferă poetului ( diplomatului) George Călin, ( o conștiință născută sub “blestemul “scrisului, un privilegiat al muzelor), ( vulnerabil, sensibil), o anumită protecție față de realitatea “brută”, acesta reușind (adesea) să se sustragă momentelor de rătăcire prin labirinturile "devorante" ale chemărilor profane... de prozaismul unei existențe în derivă, de excesul de "fard nobiliar" purtat de mulțimea zgomotoasă, pe drumurile întunecate ale veacului. „mă bucur pentru ceea ce ești - / formă îndrăgostită a unei voci prinsă în simfonia iubirii,/ mă bucur pentru ceea ce sunt - / un simplu vis
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1424644518.html [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
bunuri simbolice, în speță cu artiștii, ci și artiștii înșiși trebuie să-și schimbe radical vechile deprinderi. Disprețul față de acțiunea practică, satanizarea capitalistului, după vechile schemele consacrate ale fostei propagande de partid, autismul demiurgic al creației ca singură alternativă la prozaismul realului nemijlocit și încă multe alte rezduuri filosofice și educaționale, nu numai că sînt astăzi anacronice și puțin ridicole din punct de vedere teoretic, dar ele devin factori de blocaj moral și de inhibiție a existenței profesionale. Extrem de mobil ca
Construcție versus administrație (III) by Pavel Șușară [Corola-website/Journalistic/15989_a_17314]
-
de somnul și ... III. DRAG DE POEZIE, de Sabina Măduța, publicat în Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015. Poezia, acum de ceva vreme încoace, trece printr-un flux de transformări de așteptat. Se vorbește despre minimalism, mizerabilism, autoreferențialitate, biografism, prozaism, joc, teribilism, textualism, spectaculos, vizual, în fine, contorsionări poetice de tot soiul într-o societate de consum. Poeții își caută formulă poetica cea mai eficace în transpoziții estetice, o reflexie acordată la palpitul contemporan. Volumul Niciodată liman al doamnei Sabina
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/sabina_m%C4%83du%C8%9Ba/canal [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
-
fervoarea dragului de poezie, de dorul și admirația față de poezie. Nu există aici atâta cerebralitate, regie ... Citește mai mult Poezia, acum de ceva vreme încoace, trece printr-un flux de transformări de așteptat. Se vorbește despre minimalism, mizerabilism, autoreferențialitate, biografism, prozaism, joc, teribilism, textualism, spectaculos, vizual, în fine, contorsionări poetice de tot soiul într-o societate de consum. Poeții își caută formulă poetica cea mai eficace în transpoziții estetice, o reflexie acordată la palpitul contemporan.Volumul Niciodată liman al doamnei Sabina
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/sabina_m%C4%83du%C8%9Ba/canal [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
-
în spațiu // ce rămâne la fel de abstract. Aleargă, aleargă! // Nu te opri... între viață și moarte.// Izvoarele vor duce mai departe // taina începutului.” ( Cuvântul răsună în spațiu). Întâlnim în unele poezii cuprinse în acest volum o anumită simplificare și naivitate căutate... Prozaismul voit , versul abrupt nu știrbesc cu nimic din lirismul încărcat de emoție , din valoarea poetică. „Și totuși, cum arată „gloria”? // „Nu știi!” // mi s-a părut că-mi șoptește la ureche / ceva... // venit ca dintr-un vis.// „Ascultă cu atenție
BIANCA MARCOVICI CRONICĂ LITERARĂ LA VOLUMUL VALENTINEI BECART DOUĂ LACRIMI DE CER , EDITURA ALFA, IAŞI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Bianca_marcovici_cronica_literara_la_cezarina_adamescu_1330282013.html [Corola-blog/BlogPost/346840_a_348169]
-
exigență estetică și modestie, fiind lipsit de ambiția deșartă a afirmării fără acoperire valorică. Tocmai de aceea cititorul va avea surpriza și încântarea să descopere în acest prim volum poezie adevărată, decantată și concentrată liric, fără urme de anecdotic și prozaism, diversă din punct de vedere tematic și într-o formă expresivă, prozodică și stilistică de certă calitate. De-a lungul câtorva decenii, autorul a fost prezent la ședințele cenaclului literar Gib.I. Mihăescu, o bună bucată de vreme conducându-l
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Balansoarul_cu_vise_poeme_de_teodor_barbu_cronica_de_emil_istocescu.html [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
Violeta Ionescu, București, Editura Oscar Print, 2013. În viziunea scriitorului Dan Ravaru „Ansamblul versurilor doamnei Valentina Teclici, pe lângă încărcătura de idei și de frumusețe, este un apel spre întoarcerea la adevărata poezie, la frumosul etern, salvat de influențele contemporane ale prozaismului și violențelor de limbaj”. În volumul Poetical Bridges - Poduri lirice, Valentina mărturisește: „Poezia pentru mine este un mod spiritual de-a explora tainele sufletului și-ale gândului. O cale unică de-a împărtăși propriile frământări, îndoieli, întrebări, revelații, observații cu
VALENTINA TECLICI – POETICAL BRIDGES (PODURI LIRICE) de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vasilica_grigoras_1485509064.html [Corola-blog/BlogPost/368614_a_369943]
-
aparte și cu un limbaj poetic destul de comun, Elena Trifan, spirit cultivat și sensibil, izbutește totuși să scrie “în dulce stil clasic” poezii notabile, la un nivel estetic cel puțin onorabil, care sunt salvate în cele mai multe cazuri de la platitudine și prozaism de sinceritatea și intensitatea, de autenticitatea și generozitatea unor trăiri, gesturi și atitudini lirice de o reală elevație. Poeziile de inspirație religioasă, biblică, reunite în primul ciclu al volumului “Infinitul iubirii” au, într-adevăr, nu de puține ori “profunzimea unei
NORI ÎN SOARE DE ELENA TRIFAN de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1431092245.html [Corola-blog/BlogPost/369741_a_371070]
-
importantă pentru formarea spiritului și a sufletului într-o epocă a desensibilizării și autismului computeristic. Sunt tot mai des auzite voci sceptice sau chiar ostile poeziei. Prevăd că poezia viitorului este eminamente o poezie a limbajului obișnuit, dar nu a prozaismului ori banalității. În poezia Mariei-Ileana Tănase, dragostea este un joc ciudat: sau amândoi câștigă, sau amândoi pierd: „ Îngenunchez suferinței în care mă trăiești,/dar poate acesta-i prețul pe care-l plătești,/iubirea haină mă ''decontează'' și pe mine,/ dublă
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 30 MARTIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1459256644.html [Corola-blog/BlogPost/378451_a_379780]
-
Schimbarea la pană” (2002), care marchează, într-adevăr, o „schimbare” sensibilă de paradigmă stilistică, poetul făcând în mod frecvent apel, la elemente proprii esteticii „minimaliste” a poeziei postmoderniste, la un registru ușor parodic, de o studiată oralitate și un voit prozaism, discursul poetic fiind, nu de puține ori, potențat de accente umoristice și satirice rafinate, cu forță expresivă, ce amintesc, în multe privințe de sarcasmul corosiv, dinamitard, de aerul de bravadă, de nonconformism și violența pamfletară, contestatară, al valoroasei noastre poezii
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1460050823.html [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
de altădată intră adesea în coliziune cu o realitate vulgară și contondentă, război din care totuși poezia iese în câștig: ea dobândește, venind din acutizarea sensibilității poetice, o forță nouă, gata să înfrunte primejdii. Deși abordările devin directe, autoarea respinge prozaismul de orice fel, păstrând nealterat, chiar și în partiturile reflexive, un fior de rafinate afecte romantice. Așadar elan introspectiv și încercare de a se avânta în competiția socială care provoacă doar disconfort. Poeta are un excepțional simț al muzicii, melodicitatea
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Victor_teisanu_carte_de_poezie_lu_victor_teisanu_1343826921.html [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
pline de gingășie, idealizată. Poezia lui are un nemaipomenit suflu liric personal care îi dă autenticitate. Grija pentru formă l-a făcut să scrie puțin. Folosirea unui limbaj simplu,concis, comun, lipsa unor comparații strălucitoare, i-au adus acuzații de prozaism. Când îi citești poemele însă, imaginea ți se conturează în minte, muzicalitatea versurilor te obsedează, asamblarea imaginii vizuale, poetice, cu muzica versurilor dă acea surprinzătoare forță de sugestie care îi caracterizează versul. Aș încheia cuvântul meu cu poezia Epigraf pentru
BAUDELAIRE- LA ÎNCRUCIŞAREA DRUMURILOR DINTRE ROMANTISM, PARNASIANISM ŞI SIMBOLISM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1412621169.html [Corola-blog/BlogPost/353016_a_354345]
-
irosire, oglindește o unitate diversificată, supusă fericit suflului originar al Poeziei. - Alexandru Lungu Leo Bordeianu își vede satul ca pe o pasăre Phőnix, ca pe o arenă pe care Viața se logodește cu Moartea, într-un limbaj descătușat, beneficiind de prozaisme. Poetul stăruie într-un spațiu unde se uită de viață, dar nu se știe încă de neființă. - Mihai Cimpoi Filigrane încântătoare sunt anotimpurile lui Leo Bordeianu (acuarelă, toamna), inscripții concise precum cea intitulată stare în spiritul unui Bacovia postmodern la
Leo Bordeianu () [Corola-website/Science/307770_a_309099]
-
povestiri, se fundamentează - după exprimarea proprie - pe „viziunea cea mai complexă, mai pătrunzătoare, mai adâncă decât realitatea însăși”. Proza sa scurtă se caracterizează prin șlefuirea și concizia expresiei alese, cu deosebită siguranță, restrânsă la elementele esențiale, dând impresia simplității până la prozaism și banalitate în reprezentarea obiectiv-neutră, uneori cu accente ironice, satirice ori sarcastice, a mediului mic-burghez ori a celui funcționăresc parizian, a nobilimii mărunte ori a lumii declasaților, cu preocuparea constantă de a reliefa umanitatea oamenilor simpli. Romanele sale, mai aproape de
Guy de Maupassant () [Corola-website/Science/310249_a_311578]
-
Conștiinciozitatea exemplară și pasiunea nedezmințită, dublată de o remarcabilă competență, caracterizează în cel mai înalt grad persoana tânărului director. Tentativele sale de emancipare, convertite în opere de distinctă originalitate sunt primite cu entuziasm de cititori. Prin compensație față de duritatea și prozaismul vieții de după primul război mondial, anumite categorii de cititori se abandonează spiritului tumultos, vital, dar și traversată de marile nostalgii ale adolescenței pierdute. Până la plecarea sa definitivă la București (1938), Ionel Teodoreanu a scris aproape anual un roman, unele considerate
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
numărăm treptele de sub noi, dar să nu uităm niciodată de cele care ne așteaptă. [...] "Pământul deocamdată"... păstrează încă, poate cu exagerată severitate, rosturile poeziei aici, jos, aproape de noi pe solul care este, uneori, și noroi. După cum, pământul deocamdată... înseamnă și prozaismul deocamdată, prelungirea și conștientizarea condiției originare a gestului poetic.» (TML, 141). Scriind despre "Rezervația de zimbri" (1982), criticul literar Petru Poantă aruncă o privire și asupra „coordonatelor” poeziei sociale păunesciene: «Declamator și proclamator, desfigurază „sfinții” însă fără a caricaturiza, ci
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
deja numeroase studii de referință consacrate fenomenului 294, pe de alta, prin convingerea că o mai amănunțită investigare a poeziei metatranzitive din Franța și Italia va conduce la înlăturarea prejudecății că literaturilor romanice le-ar lipsi apetența pentru directitate și prozaism. E drept că, exceptându-l poate doar pe Francis Ponge, mai toate experimentele poetice de acest gen din literaturile europene ale secolului XX au fost influențate în mod evident de modelul anglo-saxon. Însă nu este mai puțin adevărat că, în
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
complexitatea sa decât dacă îl plasăm sub semnul constantei obsesii a golului și a absenței, de unde provine, în fond și atât de des invocata neîncredere în metaforism, ca metodă de captare a existentului. Derutantă întâlnire între semne ale „dezumanizării” și „prozaismului”, în opera unuia dintre cei mai valoroși poeți români din secolul XX. 4.4 Experimente metatranzitive în cadrul avangardei româneștitc "4.4 Experimente metatranzitive în cadrul avangardei românești" În afară de „cazurile” Arghezi și Bacovia - care, deși par să reprezinte „antipozi poetici absoluți”320
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Stănescu, considerat autorul cel mai reprezentativ al generației, ludicul grațios și valorificarea intertextualității din volumul În dulcele stil clasic, deschid deja calea către o altă orientare poetică, iar autori ca Mircea Ivănescu și Marin Sorescu (ultimul mai cu seamă prin prozaismul etnografic al ciclului Liliecilor), reabilitează în mod vădit dimensiunea tranzitivă a limbajului, descoperind forța discursului prozaic, de factură nemetaforică. Asupra acestor autori vom zăbovi mai mult în capitolele următoare. Până atunci, nu ar fi poate de prisos să analizăm, foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
s-ar fi putut întâmpla, dar nu au avut răgazul să se petreacă vreodată, din pricina intruziunii brutale a morții. De fapt, ceea ce provoacă vibrația autentică a poemului, străină - mai e oare nevoie să accentuăm? - de orice poeticitate tradițională, este tocmai „prozaismul cristalin și tăios al evocării unei drame personale”358 (se vorbește despre trei morți apropiați - mama, o soră necunoscută, fratele mai mare: simple fapte, dar cu rezonanțe îndepărtate, neliniștitoare, complexe). Așadar, în ciuda simplității sale, a transparenței copleșitoare în care se
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
grav pe la mijlocul anilor ’60, decât să spui despre o poezie că este epică sau că narează, că e prozaică sau că întreprinde monografia unui anumit mediu”389? În La Lilieci monografismul revine într-adevăr în forță, odată cu narațiunea, obiectivitatea, oralitatea, prozaismul și toate celelalte, Marin Sorescu reușind să demoleze astfel și o altă prejudecată - foarte rezistentă în spațiul nostru cultural - că orice poet autentic trebuie să fie liric și pur. Efectul năucitor al acestor pagini poate fi sesizat mai cu seamă
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
demola mituri și prejudecăți atât de adânc înrădăcinate, autorul are nevoie de spații vaste, de zeci și zeci de pagini (ar fi practic de neimaginat că ne-am putea face o părere despre ținutul Bulzeștilor - misterios și pitoresc, totuși, în ciuda prozaismului afișat cu dezinvoltură - doar după lectura unei singure secvențe sau chiar a două, trei poeme mai ample). În aceste spații se intersectează diferite voci narative, apar numeroase personaje, memorabile tocmai prin trăsături în aparență comune, se petrec întâmplări în parte
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]