30 matches
-
acces la literă și, mai ales, fără să cunoaștem condițiile în care a fost scris textul lui Prodicos, contextul realizării lui -, descoperim mai degrabă un fel de prozopopee, o alegorie, o formulă în măsură să facă posibilă controversa, dezbaterea. Căci prozopografia permite punerea în scenă a unei persoane care încarnează o idee și care este purtătoarea unui discurs - Boethius își va aminti de toate acestea. Aici, două femei care reprezintă și simbolizează Plăcerea și Virtutea; iar alegorismul exploatează procedeul până la producerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
acces la literă și, mai ales, fără să cunoaștem condițiile în care a fost scris textul lui Prodicos, contextul realizării lui -, descoperim mai degrabă un fel de prozopopee, o alegorie, o formulă în măsură să facă posibilă controversa, dezbaterea. Căci prozopografia permite punerea în scenă a unei persoane care încarnează o idee și care este purtătoarea unui discurs - Boethius își va aminti de toate acestea. Aici, două femei care reprezintă și simbolizează Plăcerea și Virtutea; iar alegorismul exploatează procedeul până la producerea
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acces la literă și, mai ales, fără să cunoaștem condițiile în care a fost scris textul lui Prodicos, contextul realizării lui -, descoperim mai degrabă un fel de prozopopee, o alegorie, o formulă în măsură să facă posibilă controversa, dezbaterea. Căci prozopografia permite punerea în scenă a unei persoane care încarnează o idee și care este purtătoarea unui discurs - Boethius își va aminti de toate acestea. Aici, două femei care reprezintă și simbolizează Plăcerea și Virtutea; iar alegorismul exploatează procedeul până la producerea
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
presupune o centrare tematică asupra unui subiect animat, secvența descriptivă dispune de tendința de depersonalizare, decurgînd din raportarea la un univers inanimat. Taxonomia textelor descriptive se revendică de la tradiția retoricii, speciile acestor texte fiind delimitate în funcție de criteriul referențial (topografia, cronografia, prozopografia, etopeea, portretul, paralela, tabloul). Producerea textului descriptiv se bazează, în aceeași viziune, pe efectuarea a patru operații: ancoraj referențial, prin intermediul unei teme, aspectualizare, punerea în relație și expansiunea prin sub-tematizare. Textul dialogic, conversațional, a făcut obiectul cerectărilor pragmatice, de analiză
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1.1.2. Reprezentarea Parizienei: arhetipuri și ambiguitate 3 1.1.3. Pariziana că mitosferă 3 1.2. Pariziana personaj reprezentativ al secolului al XIXlea francez 3 1.2.1. Parizianism versus tipologia Parizienei 3 1.2.2. Portretul Parizienei: prozopografie, etopee, socium 3 1.2.3. Pariziana în viziunea romancierilor francezi 3 Capitolul ÎI Mitopo(i)etică aparentei: femeia pariziana 3 1) Spectacolul lumii 3 2) Spectacolul textului 3 3) Spectacolul personajului 3 2.1. Strategii de identificare: Pariziana că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
alt spațiu, spiritul aventurii, în care se suprapun anonimatul și hazardul. Parisul a impresionat întotdeauna prin fascinația de erotism și elegantă, legată de numele curtezanelor, mondenelor și Parizienelor fantasme literare mai seducătoare decât femeile reale. 1.2.2. Portretul Parizienei: prozopografie, etopee, socium Îmbinarea prozopografiei, etopeei și sociumul-ui conferă formă și coerentă personajului 100 și dinamica românului. În monografia Portretul literar, Silviu Angelescu menționează: "Identitatea falsă aparține unui plan al aparentelor, rezervat descrierilor de tipul prozopografie, cea reală, în schimb, alunecă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în care se suprapun anonimatul și hazardul. Parisul a impresionat întotdeauna prin fascinația de erotism și elegantă, legată de numele curtezanelor, mondenelor și Parizienelor fantasme literare mai seducătoare decât femeile reale. 1.2.2. Portretul Parizienei: prozopografie, etopee, socium Îmbinarea prozopografiei, etopeei și sociumul-ui conferă formă și coerentă personajului 100 și dinamica românului. În monografia Portretul literar, Silviu Angelescu menționează: "Identitatea falsă aparține unui plan al aparentelor, rezervat descrierilor de tipul prozopografie, cea reală, în schimb, alunecă într-un plan ascuns
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
1.2.2. Portretul Parizienei: prozopografie, etopee, socium Îmbinarea prozopografiei, etopeei și sociumul-ui conferă formă și coerentă personajului 100 și dinamica românului. În monografia Portretul literar, Silviu Angelescu menționează: "Identitatea falsă aparține unui plan al aparentelor, rezervat descrierilor de tipul prozopografie, cea reală, în schimb, alunecă într-un plan ascuns, al conformației morale, căutat de descrierile de tipul etopee" [1985, p.59]. Într-o apariție relativ recentă, J.-Ph.Miraux [p.15] precizează că portretul corespunde domeniului aparentelor, deosebindu-se de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cu fiecare dintre aceste epitete, vom observa, la o analiză mai atentă a componentelor acestei formule, relativitatea lor, în pofida adverbului cu semnificație categorica réellement. În ciuda atașamentului realiștilor și naturaliștilor, portretul Parizienelor în românul secolului al XIX-lea nu insistă asupra prozopografiei; el este, de regulă, foarte vag, reprezentând o ființă vaporoasa, purtând amprenta unui tablou impresionist: "Mme Arnoux părut. Comme elle se trouvait enveloppée d'ombre, îl ne distingua d'abord que să tête" [Flaubert, L'Education sentimentale, p.80]. Farmecul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mai ales in creația lui Zola. Pariziana este o nouă formă originală de individualizare feminină. Dificultatea euristica esențială ține de definirea subiectului Parizienei, care nu este ușor de circumscris, din cauza portretelor vagi, intuitive și contradictorii aduse de scriitori și contemporani. Prozopografia, etopeea și socium-ul o înfățișează că pe un mister indescifrabil, fire contradictorie, având o feminitate expresiva. Am urmărit să punem în evidență cum se construiește și se întreține unicitatea Parizienei. Putem califica Pariziana că un personaj migrator, care face sistem
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Et l'on se sent bien intérieurement, l'on s'épanouit peu à peu, se dilate, se réjouit"[apud Chevalier, p.356]. 100 Cum arată în monografia Portretul literar Silviu Angelescu [1985, p.39-40], portretul este o figură ce conjuga prozopografia (termen desemnând în retorica clasică portretul fizic al personajului), care include descrierea corpului, figurii, semnelor particulare, vestimentației, podoabelor, trăsăturilor dinamice, cu etopeea (termen desemnând în retorica clasică portretul moral) spiritul superficial/profund, cultivat/necultivat, ironic/tolerant, aspect mobil/inert, particularitățile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
un templu, o grotă, o grădină, o livadă, o pădure etc."), CRONO-GRAFIA (descrierea stării vremii, a unei perioade de timp, a unei epoci care "caracterizează atât de bine timpul unui eveniment, prin concursul de împrejurări care sunt legate de acesta"), PROZOPOGRAFIA: ("descrierea care are drept obiect figura, corpul, trăsăturile, calitățile fizice sau cele exterioare, atitudinea, felul de a se mișca al unei ființe animate, reale sau fictive, adică, o simplă plăsmuire a imaginii"), ETOPEEA ("descrierea care are drept obiect moravurile, caracterele
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care se ridică împotriva exceselor unor astfel de clasificări: Cunoașterea etopeei, prozopopeii, hipotipozei etc. nu ne învață nici să descriem bine, nici să aflăm ce este o descriere bună. Să lăsăm în seama altora să împartă descrierea în "cronografie, topografie, prozopografie, etopee". Nu ne lipsesc cărțile din care putem afla despre aceste denumiri seci, atât de dragi lui Le Batteux sau Marmontel. Să ne oprim doar la cele două deosebiri: descrierea propriu-zisă și portretul, care este un fel de descriere mai
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unitate discursivă de sine stătătoare, numită descrierea, scoțînd-o definitiv de sub tutela povestirii, ca atunci, mai ales, cînd funcționează ca temă centrală în genuri precum povestirile de explorare geografică (topografiile, descrieri de ființe inanimate) sau povestirile de explorare zoologică sau etnografică (prozopografiile, descrieri de ființe animate). Cartea semnată de Jean-Michel Adam, distins specialist în lingvistică (textuală), în colaborare cu A. Petitjean și F. Revaz, a cărei traducere în limba română ne este dată de Cristina Strătilă Stanciu, preluînd rezultatele cercetărilor lui P.
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
elocința politică au fost, încă din Antichitate, detronate de elocința epidictică (elogii aduse unor persoane, locuri, monumente...), descrierea, creatoare de elogii, preocupîndu-se deci de ornament și estetic, s-a impus dincolo de epic, în textele romanești și istorice sub formă de "prozopografii" (descrieri de ființe animate) și de "topografii" (descrieri de inanimate). După un proces istoric complex în ale cărui detalii nu intrăm aici, Evul Mediu și chiar mai tîrziu, pînă la romanescul eroico-galant din secolul al XVII-lea (Honoré d'Urfé
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este folosit în egală măsură și de orator; b) cronografia: pentru această descriere a timpului, a perioadelor, a epocilor, el subliniază faptul că "aceasta caracterizează mai ales timpul unui eveniment, precum și circumstanțele în care acesta are loc" (p. 424); c) prozopografia: "descriere ce are drept obiect imaginea, corpul, trăsăturile, calitățile fizice, sau doar exterioare, atitudinea, felul de a se mișca al unei ființe animate, reale sau fictive, adică pur și simplu imaginate" (p. 425); d) etopeea: "descriere ce are drept obiect
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
et pratique de littérature) de E. Lefranc, apărut în 1880, integrează de asemenea descrierea între figurile de gîndire dezvoltate. El rezervă un capitol amplu, în a treia parte a tratatului său consacrat compoziției -, pentru șase tipuri de descrieri: Topografia, Cronologia, Prozopografia și Etopeea [categoriile (a), (b), (c), (d) ale lui P. Fontanier], în timp ce Hipotipoza și Demonstrația corespund clar punctului (g): Demonstrația este expunerea unui anume fapt, povestirea unui eveniment, ca de exemplu o luptă, o furtună, prezentat atît de real încît
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
246). Dacă R. Barthes neglijează citarea acestor diferite tipuri de descriere, tradiția manualelor de stilistică și de retorică moderne le va păstra în general, fie integral, fie selectiv. Cu toate că mai există un manual din 1926 care reține încă șase categorii (prozopografia, etopeea sau portretul, caracterul, paralela, cronografia și topografia), reducerea categoriilor este destul de generală. În mare, două tendințe se manifestă: clasarea topografiei și a cronografiei într-o singură categorie, Descrierea, la care se adaugă reducerea prozopografiei și a etopeei la categoria
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care reține încă șase categorii (prozopografia, etopeea sau portretul, caracterul, paralela, cronografia și topografia), reducerea categoriilor este destul de generală. În mare, două tendințe se manifestă: clasarea topografiei și a cronografiei într-o singură categorie, Descrierea, la care se adaugă reducerea prozopografiei și a etopeei la categoria Portretului, categorie ce include adesea caracterul (portretul general). În schimb, Paralela este considerată ca fiind un al treilea tip de descriere; cum este cazul, de exemplu, la Monseniorul Grente 2 și A. Egli3. Cealaltă tendință
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
puțini care se declară împotriva tuturor acestor clasificări retorice: Cunoașterea etopeei, prozopopeei, hipotipozei etc. nu ne învață nici să descriem bine, nici să aflăm ce este o descriere bună. Să lăsăm în seama altora să împartă descrierea în "cronografie, topografie, prozopografie, etopee". Nu ne lipsesc cărțile din care putem afla despre aceste denumiri seci, atît de dragi lui Le Batteux sau Marmontel. Să încetăm să ne mai oprim doar la două distincții: descrierea propriu-zisă și portretul, care este un fel de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ne permite să determinăm mai bine amploarea și semnificația acestei reduceri generalizate, în sensul în care situăm demersul nostru: Tipuri de descrieri Fontanier 1821 Wey 1845 Lefranc 1880 Albalat 1900 Vannier 1912 Egli 1912 Grente 1930 Théveau8 1968 Topografie Cronografie Prozopografie Etopee Portret Paralelă Tablou Hipotipoză Demonstrație Caracter Descriere X X X X X X X (X) X X X X X X X (X) (X) X (X) X X X X X X X X X X X X X
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cel al lui Théveau și Lecomte (1968) este reprezentativ pentru categoriile reținute în zilele noastre. Reducerea este conformă cu ceea ce Albalat preconiza din 1900. În ce ne privește, vom vorbi despre descrierea în general, fără a face distincția dintre Portret (Prozopografie, Etopee, Paralelă sau Caracter) și Peisaj (Topografie) și vom rezerva un loc aparte cazului descrierii de acțiune (Cronografia, Tabloul și Hipotipoza)9. 1. P. Ricoeur: "Rhétorique-Poétique-Herméneutique", în M. Meyer, p. 144, ed. 1986. 2. Monsenior G. Grente: La Composition et
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
146, 147, 150, 167-169, 171, 173-175, 186, 220, 222 productivă (descriere) 14, 71, 80, 222, 223 proprietate (PROPR.) 18, 113-115, 135, 136, 138, 139, 141, 143-147, 149, 150, 152, 154, 159, 162, 163, 169, 185, 218, 225, 232, 233, 235 prozopografie 18, 87-90 R reformulare 41, 108, 142, 147, 149, 150, 155, 158, 165, 193, 208 relație (punere în) 121, 122, 127, 147, 158, 202 remă 95, 98, 134, 143, 156, 159, 208 reprezentativă (descriere) 14, 33, 79, 212, 222, 223
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1.1.2. Reprezentarea Parizienei: arhetipuri și ambiguitate 30 1.1.3. Pariziana că mitosferă 34 1.2. Pariziana personaj reprezentativ al secolului al XIXlea francez 48 1.2.1. Parizianism versus tipologia Parizienei 55 1.2.2. Portretul Parizienei: prozopografie, etopee, socium 66 1.2.3. Pariziana în viziunea romancierilor francezi 81 Capitolul ÎI Mitopo(i)etică aparentei: femeia pariziana 93 1) Spectacolul lumii 94 2) Spectacolul textului 95 3) Spectacolul personajului 95 2.1. Strategii de identificare: Pariziana că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
alt spațiu, spiritul aventurii, în care se suprapun anonimatul și hazardul. Parisul a impresionat întotdeauna prin fascinația de erotism și elegantă, legată de numele curtezanelor, mondenelor și Parizienelor fantasme literare mai seducătoare decât femeile reale. 1.2.2. Portretul Parizienei: prozopografie, etopee, socium Îmbinarea prozopografiei, etopeei și sociumul-ui conferă formă și coerentă personajului 100 și dinamica românului. În monografia Portretul literar, Silviu Angelescu menționează: "Identitatea falsă aparține unui plan al aparentelor, rezervat descrierilor de tipul prozopografie, cea reală, în schimb, alunecă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]