29 matches
-
foarte târzie 9. Prunus domestică L. Fructul: mărimea (la maturitatea fiziologica): - foarte mic - mic - mediu - mare - foarte mare Fructul: formă generală văzută din profil - secțiune longitudinala (la maturitatea fiziologica) - rotunjit-aplatizat - rotunjit - oblong - alungit Fructul: culoarea de fond a epidermei (cu pruina, la maturitatea fiziologica a fructului) - albicioasa (transparență) - verde - verde-gălbuie - galbenă - galbena-oranj - roșie - purpurie - albastră - violacee Fructul: culoarea pulpei (la maturitatea fiziologica a fructului) - albicioasa - galbenă - verde-gălbuie - verde - oranj - roșie Sâmburele: aderenta la pulpa (la maturitatea fiziologica a fructului): - neaderent - semiaderent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175124_a_176453]
-
acest soi este aproape dispărut. Soiul mai era cunoscut sub numele de "Alb", " albă", "Bășicată acră", "Bășicată verde" sau "Bășicată de Dealu Mare". Boabele sunt sferice, de culoare verde-gălbui, ruginii pe partea expusă de soare. Pielița este groasă acoperită cu pruină persistentă și numeroase puncte ruginii caracteristice soiului de la care provine și numele soiului. Strugurii sunt asemănători cu Ardeleanca. Se presupune că este un soi înrudit cu Crâmpoșia. Este un soi atât de masă, cât și de vin. Bășicată este un
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
cilindro-conică, cu o așezare deasă a boabelor, ajungând până la 20 cm lungime. Pedunculul este scurt către mijlociu, și lemnificat. Bobul este ovoidal-alungit, cu vârf teșit, de mărime mijlocie spre mare. Pielița este de culoare neagră-roșietică, potrivit de subțire, acoperită cu pruină. Miezul este cărnos, crocant, cu gust specific de coarnă. Sămânța este mare, oval-alungită, colorată cafeniu închis, cu șalaza ovală și rostru scurt și subțire. Este un soi rustic, viguros, cu creșteri vegetative mari, dar care își maturează bine lemnul. Are
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]
-
în Anglia începând din 1860. Sunt mari, ramuroși, cu ramificațiile secundare foarte dezvoltate. Pedunculul este lung și erbaceu, la fel și restul ciorchinelui. Boabele sunt mari, cărnoase, crocante, cu gust puternic de muscat și acoperite cu un strat gros de pruină. În cultură se întâlnesc două biotipuri de Muscat de Hamburg: un biotip cu boabe sferice, ușor ovale, colorate uniform în negru-albăstrui, considerat cel mai valoros, și altul cu boabe elipsoidale, colorate neuniform în roșu-violaceu, mai puțin valoros. Perioada de vegetație
Muscat de Hamburg () [Corola-website/Science/306564_a_307893]
-
în forma literei U sau liră largă. Strugurele este mijlociu spre mare, de formă cilindro-conică, cu o compactitate a boabelor mijlocie spre laxă. Bobul este mare, oval, de culoare verde-gălbuie cu o pieliță destul de groasă, acoperită cu un strat de pruină persistentă. Miezul este cărnos-crocant, cu gust plăcut. Augusta este un soi cu vigoare mijlocie, dezmugurește târziu, în a doua parte a lunii aprilie, pârga strugurilor are loc devreme pe la mijlocul lunii iunie, iar maturarea se realizează în a doua decadă a
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
normale, pe tipul 5, soiul fiind autofertil. Strugurii sunt mijlocii ca mărime (275-304 g), cilindro-conici, uniaxiali, bi sau triaripați, semicompacți (fig. 5.3). Bobul este de mărime mijlocie spre mare (4 g), eliptic, cu pielița de culoare albastru-violet, acoperită de pruină. Pulpa este necolorată, semicrocantă cu gust franc, plăcut armonios. Soiul Gelu are vigoare de creștere mijlocie spre mare, lăstarii fertili reprezintă 60-65%. Perioada de vegetație este mijlocie 165-176 zile, timp în care necesită 2850-3200 °C temperatură globală. Dezmugurește târziu începând
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
în formă de U. Sinusul pețiolar este deschis sub formă de V sau liră. Strugurele este de formă cilindro-conică, de mărime mijlocie-mare, semicompact. Bobul este mijlociu ca mărime, oval, cu pielița groasă, colorată negru-deschis, acoperit cu un strat fin de pruină și miez semicărnos. Soi de epoca a III- a, prezintă vigoare mare, fertilitate mijlocie spre mare, manifestată printr-un procent de lăstari fertili cuprins între 60-75% lăstari fertili, iar valorile coeficienților de fertilitate sunt situate între limitele: c.f.r.: 0
Cetățuia (strugure) () [Corola-website/Science/331884_a_333213]
-
conică (Polonino) sau sub formă de pâlnie (Trebbiano Toscano). 6.6. Numărul de aripioare la strugurile principal 7. Bobul este elementul morfologic la care se examinează cele mai multe caractere și anume: lungimea, lățimea (lărgimea), uniformitatea mărimii, forma, culoarea pieliții, uniformitatea culorii, pruină, grosimea pieliței, evidențierea punctului pistilar, intensitatea colorantă a pulpei, suculența și consistența pulpei, gustul, lungimea pedicelului, separarea de pedicel. După lungime, boabele pot fi foarte scurte strugurilor este verde pînă la intrarea în pârgă, după care culoarea se schimbă, iar
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
direcți), herbaceu (Cabernet Sauvignon) sau alte gusturi specifice cu caracter particular (Riesling, Sauvignon, Traminer). Cu privire la grosimea pieliței, aceasta poate fi foarte subțire, subțire (Chasselas doré), mijlocie (Carignan), groasă (Servant) și foarte groasă (Ohanez), acoperită sau nu cu un strat de pruină, mai gros la soiurile pentru struguri de masă și la hibrizii producători direcți. Lungimea pedicelului bobului , determinată de la punctul de inserție la ramificație, poate fi foarte scurtă (≤ 4 mm), scurtă (7 mm - Grenache noir), mijlocie (10 mm - Cinsaut), lung (13
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cod OIV 226; UPOV 67; IBPRG 6.2.12.). Se stabilește de asemenea la boabele bine expuse la soare și poate fi neuniformă (nota 1 - soi de referință Cardinal) și uniformă (nota 2 - soi de referință Cabernet Sauvignon). 9.8. Pruina (cod OIV 227; UPOV 68; IBPRG 6.2.13.). Se apreciază vizual existența și grosimea stratului de pruină, prezent pe suprafața bobului. 9.9. Grosimea pieliței (cod OIV 228; UPOV 39; IBPRG 7.1.8.). Este determinată de grosimea epidermei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soare și poate fi neuniformă (nota 1 - soi de referință Cardinal) și uniformă (nota 2 - soi de referință Cabernet Sauvignon). 9.8. Pruina (cod OIV 227; UPOV 68; IBPRG 6.2.13.). Se apreciază vizual existența și grosimea stratului de pruină, prezent pe suprafața bobului. 9.9. Grosimea pieliței (cod OIV 228; UPOV 39; IBPRG 7.1.8.). Este determinată de grosimea epidermei + hipodermei și se apreciază organoleptic. 9.10. Punctul pistilar (cod OIV 229; UPOV -; IBPRG -). Se observă pe suprafața
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu căpățâna de culoare albă. Epiderma fructelor de măr sau a frunzelor de varză este acoperită de cuticulă, un strat subțire de ceruri, care poate fi continuu, sau sub formă de granule, solzi. Prunele și strugurii au epiderma acoperită cu pruină. Piersicile și agrișele au epiderma prevăzută cu perișori. Legumele de frunze au stomate în epidermă, iar fructele și tulpinile au formațiuni similare numite lenticele, care permit schimbul de gaze și vapori cu exteriorul. Rizoderma (epiderma rădăcinilor) are și ea lenticele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
la tomate și 0,1 mg/cm2 mbar/h la varză. Căpățânile de varză au suprafața reală de contact cu exteriorul de 120 de ori mai mică decât suprafața totală a frunzelor. Frunzele interioare au transpirația aproape nulă, datorită suprapunerii. Pruina (struguri, prune) sau dubla protecție a cutinizării și cerurilor la mere, le micșorează transpirația. La bulbii de ceapă, frunzele cărnoase suprapuse și frunzele pergamentoase diminuează mult circulația apei pe direcția transversală, precum și procesul de transpirație. Pierderea apei se face pe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
formă (uniformă și caracteristică soiurilor); colorație exterioară (intensitate, uniformitate etc.); culoarea pulpei (la fructele cărnoase); compactitate (varză de căpățână, broccoli, conopidă); defecte externe și interne (morfologice, mecanice, fiziologice, provocate de boli sau dăunători) morfologia și structura suprafeței, luciu/acoperire cu pruină sau strat de ceară; Textura (mere, pere, sâmburoase = drupacee): fermitate/tărie (mazăre, fasole, fasole lima); elasticitate, frăgezime, crocanță (la toate fructele și majoritatea legumelor); suculență (fructe); duritate/fibrozitate; Aromă (gust, miros): astringență, conținut în substanțe fenolice (gutui, prune, mere); acreală
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mustului din boștină, ușurând presarea; permite pătrunderea aerului în masa boștinei, favorizând înmulțirea levurilor. Boabele sunt componenta principală reprezentând 92-97% din greutatea strugurelui și sunt compuse din 3 părți principale: pielița, pulpa și semințele. Pielița (epicarpul) este acoperită cu ceară (pruină) și la strugurii negri conține pigmenți roșii (antociani). Compoziția chimică a pielițelor: umiditate 7580% din greutatea pieliței, substanțe azotate 2-3%, zaharuri (pentozani) 0,5 - 1%, acizi organici 0,2-0,3%, taninuri catechinice mult mai fine decât cele din ciorchini (0
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Murfatlar 14 5 26 Traminer roz - soi german Soi semiaromat, pentru vinuri albe de calitate. Struguri conici, uniaripați, boabe dense, mici, sferice, cu pielița groasă, roz, acoperite cu pruină, mustul are aromă caracteristică și de intensitate diferită în funcție de biotip și de anul de cultură (biotipul cel mai valoros ca aromă este Gewurtz traminer = ”Traminer aromat”, aromă de petale de trandafir). La limita nordică de cultură a viței de vie
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
3,8 24,1 Tămâioasă românească (unii o consideră similară cu Muscat Frontignan) (Busuioacă de Moldova) Soi pentru vinuri aromate. Struguri mijlocii, cilindro conici sau cilindrici, uneorii unii biaripați. Boabe mijlocii sferice verzi deschis la maturitate acoperite de ceară galbenă (pruină) și pete ruginii. Miez consistent aromat (muscat). Acumulează 200 -210 g/L - la supramaturare 250-270 g/L (aciditatea rămâne peste 4, 5 g/L ac. sulfuric); la Pietroasele Drăgășani și Cotnari acumulează până la 270-300 g/L. Se cultivă în Muntenia
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Buzău, Bohotin, Prahova (Boldești). Vinuri de calitate, demidulci sau dulci, roșii, cu nuanțe cărămizii. Adesea culoarea rămâne prea deschisă. Muscat Ottonel, creat în 1852 (Robert Moreau, Angers, Franța) Soi pentru vinuri aromate. Boabe mijlocii sferice, ușor discoidale, galben verzui cu pruină albicioasă, pulpă suculentă, aromă intensă de muscat. Preferă climat mai răcoros, care nu degradează aromele. Produce 6-8t/ha Blaj, 8-10 t/ ha Valea Călugărească 10-12 t/ ha (Iași Vaslui) până la 14-16 t/ha Odobești, Transilvania 198-207 g/L (3, 42
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
după mere. Soiurile de masă au ciorchinii mari, cu o conformație mai laxă (boabe mari și mai rare), adesea ramificați. Boabele sunt ovale, ovoide sau alungite, mijlocii sau mari, ferme, dense și cărnoase, au pielița fină și crocantă, acoperită cu pruină, miezul consistent dar suculent, cărnos, crocant, numărul de semințe mai mic și gustul armonios, nu excesiv de dulce, uneori parfumat. Rezistența boabelor la desprindere este mai mare. Boabele au culoare galben-verzui, doar 30% din soiuri au boabele roșii. Multe soiuri sunt
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Perla de Csaba (creat 1904, A. Stark, Ungaria) - epoca I (15 - 31 iulie) cultivat în sudul țării. Strugurii sunt de mărime mijlocie (150-220 g), cilindro-conici, boabe sferice ușor discoidale, galben-verzui, aurii pe partea însorită, acoperite cu un strat fin de pruină. Pielița se pătează ușor dacă rămâne mai mult timp după recoltare la soare. Pulpă semi-cărnoasă, gust de muscat. Cardinal (creat în 1939, în California, USA) - epoca II-a (1-15 august) cultivat în sudul țării. Struguri mijlocii sau mari, cilindro-conici, rămuroși
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Adda (creat în Italia, în 1892, din soiul Muscat de Hamburg, introdus în cultură, în România, din anul 1962). Strugurii sunt mari, cilindroconici, uneori aripați, cu boabe așezate des pe ciorchine. Bobul este mare, sferic, de culoare neagră-violacee, acoperit cu pruină fină. Pulpă cărnoasă, crocantă, cu aromă slabă de muscat. Coarna neagră (soi românesc, din Moldova). Epoca a V-a (15-30 septembrie) Dealu Mare, Odobești, Ivești, Huși. Struguri sunt mari, cilindro- conici sau conici, cu boabe des așezate pe ciorchine (însă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Cultivat în Dobrogea, Dealu Mare, Buzău. Strugure mare - foarte mare, rămuros sau cilindro conic, peduncul lung, rahis ierbos, boabe rare, cilindrice, mari/foarte mari, verzi gălbui/ruginii la soare. Pulpa cărnoasă, nearomată, pieliță groasă, acoperită cu un strat gros de pruină. Italia (creat 1911 de A. Pirovano, Italia, genitori Bicane x Muscat de Hamburg), epoca a VI-a (1-15 octombrie). Cultivat în Teleorman, Ialomița, Ilfov, Constanța. Struguri mari, foarte mari, cilindro-conici/conici, boabe mari (5,5-6,5 g), dese, ca la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
gust aromat. Prin procesul de stafidire, strugurii acumulează zaharuri până la 600-700 g/Kg, fiind considerate stafide de lux. Sultanină albă: (Kiș-Miș alb, în țările Asiei), are strugurii lungi, mari (300-400 g), rămuroși, cu boabele ovale, galben-ceară, cu strat fin de pruină. Producția este medie 4-5 t/ha, dar poate ajunge și la 15 t/ha, în funcție de forma de conducere. Strugurii acumulează 180-190 g/L zaharuri. Pot fi folosiți și pentru consum în stare proaspătă. HIBRIZII DIRECT PRODUCĂTORI (H.D.P.) Isabelle: Căpșunică, Izabelă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mici 7-8 t/ha, iar vinurile obținute au un grad alcoolic scăzut. Othello: Fragă neagră în România. Strugurii mijlocii, cilindrici, deși în boabe. Bobul este mijlociu, ovoid, cu pielița groasă, de culoare negru violaceu, acoperită cu un strat gros de pruină; pulpa zemoasă, cu gust puternic foxat. Vinul obținut este intens colorat și depune ușor culoarea. Seibel 1: Zaibăr în Oltenia. Strugurii sunt mici, tronconici, cu boabe mărunte și dese. Bobul este mic, ușor ovoid, cu pielița subțire, de culoare negru
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
in N, a K in L, ab E in F. sptia igitur duo adversa sibi, id est unum a C usque ad lineam quae in I ducta est, alterum a D usque ad lineam quae in F ducta est, intellegantur pruina obriguisse perpetua est enim superior septentrionalis, inferior australis extremitas medium vero ab N usque in L zona sit torrida; restat ut cingulus ab I usque ad N de subiecto calore et superiore frigore temperetur, rursus ut zona quae est inter
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]