1,384 matches
-
struguri de rouă, În costum negru, de pluș, Merge pe sub corcoduș Fluierând bine dispus Un cântec de mult apus Despre soarele măreț Răsărind în pădureț. Salută din loc în loc Tufele de busuioc, Și pe cele de căpșuni, Apoi trece printre pruni Și sărută pe guriță Florile de romaniță Gândăcelul cât un bumb, Cu aripile de plumb. Referință Bibliografică: GÂNDĂCELUL CÂT UN BUMB / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1557, Anul V, 06 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
GÂNDĂCELUL CÂT UN BUMB de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1428313009.html [Corola-blog/BlogPost/348673_a_350002]
-
la București pentru antrenamente, întâlniri sportive, concursuri, ca orice campion care își reprezintă țara la zece probe de atletism într-una singură - decatlonul. Dar revenea acasă la clarinetul lui, la munca în pomicultură. Avea cea mai iscusită pepinieră de pomi: pruni, meri, peri altoiți de mâna sa, de acele degete care apoi, cu mult talent, apăsau clapele clarinetului, la hanul lui Ardei, unde se încingeau jocurile, sau cu alte ocazii. Mereu povestea de unde îi provine puterea brațelor, tăria mușchilor. „Când eram
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
-o, nu-mi amintesc. Știu că, pe urmă, Unchiu m-a dat deoparte și i-a frânt, cu o lovitură de topor sec, oasele din rana care scuipa sânge. Au urmat despicatul pieii, agățatul oii într-un crac gros de prun și explicațiile cum se dă pielea jos. - Așe, văd că pricepuși fuga. Mă duc oțâr pân-acas, să-mni aduc șî ieu on cuțât. Povești. Când Unchiu s-a întors, după vreo două ore, oaia era belită, mațele scoase. - Mă loai cu
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
numit La Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau Cămulete, vecinul lui moșu’ Hobza în Câmpuri. Casa și grajdul lui Mitu lu’ ... Citește mai mult VIIIMai bine de trei ani
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
numit La Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau Cămulete, vecinul lui moșu’ Hobza în Câmpuri. Casa și grajdul lui Mitu lu’ ... VI. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII), de Marian
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. Citește mai mult IIIAșadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni.... XI. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016. II Porecla neamului nostru - Chircuț, provine de la numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Copii > HĂRNICEL Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1628 din 16 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o frumoasă livadă de pruni, pe un deal cu pantă lină, își făcuse cândva sălaș o colonie de melci. Cât era ziulica de mare, puteai vedea la umbra frunzelor, prin roua ierburilor mărunte, cum dormitau în căsuțele lor, zeci de melci. Mici, mijlocii, mari, subțiri
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
despărțiră înainte de a putea vedea cum Limax, Helix și ceilalți melci îl apucară pe Hărnicel cu tot cu căsuța în care dormea și îl scoaseră din partea lui de livadă. Abia de dimineață, în timp ce își spăla cleștii cu roua adunată pe frunzele de prun, o rădașcă observă lipsa din orășel a căsuței lui Hărnicel. Dădu alarma trăgând de clopoțeii înfloriți până ce orășelul se trezi la viață și toate gâzele se adunară sub prunul în care se cocoțase rădașca. - A dispărut Hărnicel, strigă rădașca agitându
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
dimineață, în timp ce își spăla cleștii cu roua adunată pe frunzele de prun, o rădașcă observă lipsa din orășel a căsuței lui Hărnicel. Dădu alarma trăgând de clopoțeii înfloriți până ce orășelul se trezi la viață și toate gâzele se adunară sub prunul în care se cocoțase rădașca. - A dispărut Hărnicel, strigă rădașca agitându-și cleștii! - Poate și-a luat concediu și a plecat într-o călătorie, zise o albinuță, a muncit foarte mult în ultimul timp... - Nu se poate așa ceva, strigă Lili
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
dând cu disperare din aripioarele ei lucioase. - Băieți! Băieți! Trebuie să vă întoarceți repede! Melcii au scos toate gâzele din casele lor și au dărâmat adăposturile fără cochilii. Era greu de crezut că niște leneși ca melcii din livada de pruni puteau să distrugă întreaga muncă a lui Hărnicel într-un timp atât de scurt. Se târau cu ochii lor bulbucați ieșiți mult înainte, zdrobind sub tălpile mucilaginoase pereții străvezii ai căsuțelor de fluturi, acoperișurile plane ale căsuțelor de buburuze și
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
îngrijorați de dispariția lui. Cu toate acestea, acum nu aveau timp de stat la povești. Ceata de melci câștiga teren cu fiecare secundă scursă. În scurt timp, nu mai rămăseseră în picioare decât cochiliile înalte, solide și lucioase de la umbra prunului bătrân. Din restul adăposturilor se alesese doar praful. Și ca să fie supărarea mai mare printre gâze, Limax ieși în fața melcilor, triumfător: - Începând de azi, în partea aceasta de livadă este interzisă muzica. Sunteți pe proprietatea privată a melcilor, iar cine
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
mai putea cânta nici măcar o notă fără să fie auzit de Limax, Helix și spionii lor. Nu mai avea nici căsuță, cu toate că furnicuța Ruța se oferise să îl primească în odaia ei mică din mușuroiul cel proaspăt săpat lângă un prun pitic. Era atât de amărât, încât, într-o seară, se hotărî să se ascundă departe, lângă mormanul de bălegar acoperit cu folie, să încerce măcar să vadă dacă nu uitase cumva să cânte. Se strecură pe lângă florile de trifoi fără să
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
un plan, un altfel de plan, așa că, trebuiau doar să se adune cu toții în partea de livadă părăsită. Într-o dimineață, Limax se trezi mai devreme decât de obicei, nedumerit. Îl strigă pe Helix și se întinseră împreună la umbra prunului bătrân, pe trunchiul lucios. - Nu am mai văzut de ceva timp nici o gâză în livadă. Ce spun spionii? - Au dispărut cu toții. Nici în zilele însorite și nici noaptea nu se mai simte prezența lor pe aici. Poate că au plecat
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
rostogoli antenele de plăcere, grăbindu-se să admire prăpădul. Rămase cu ochii bulbucați de ce îi fu dat să vadă. Noul oraș fericit întrecea toate visele oricărui melc. Poduri suspendate duceau de la o floare la alta, căsuțe colorate atârnau printre crengile prunilor, altele sclipitoare erau cocoțate pe ciupercuțele roșii, iar în centrul tuturor acelor minunății, se ridica un palat umbrit de frunzele cărnoase ale unui brusture pufos. Ah, acela putea fi chiar paradisul melcilor! Se repezi pe urmele broscoiului, strigându-i să
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
-Mi-a răsărit, din dorul meu sihastru În pântec, neștiutul soare albastu, Mi-e o lumină azurie întreg interiorul Vibrez în unda Ta, precum fiorul! Creatorul: 88 -Munții neclintiți întru mărirea lor Stau strajă răsăritului cu dor Iarpeste dealurile cu meri, pruni Chipul luminii face iar minuni. Terra: 89 -Slavă Ție! pentru candoare și veșnicie Pe care o risipești cu dărnicie Slavă Ție! pentru raza de rămas bun A Soarelui, ce apune pe tainicul lui drum! 90 Slavă Ție Celui ce în
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
is zo lang TANIGUCHO YOSA BUȘON - HAIKU Traducere în limba română de Gabriela Căluțiu Sonnenberg Din greu drumul mi-l croiesc în sus pe dealul abrupt când zăresc o tufa de mur în floare *** Încet albur pur al florilor de prun prinde a se colora-n nuanțele paletei vii a zorilor zilei *** Târziu după ce se-nnoptează muntele îi răpește arborelui de arțar țipătorul ton de vernil aspru *** Te duci acum, vai mie în timp ce pajiștile sunt așa verzi iar drumul atât de
TANIGUCHO YOSA BUSON – “HAIKU” de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/germain_droogenbroodt_1437873256.html [Corola-blog/BlogPost/344039_a_345368]
-
parte frățească, atât în Gura Nișcov, cât și în Făurei, unde mamii i-a revenit o livadă și o bucată de pământ arabil de 7 pogoane, plus în Gura Nișcov, o vie de viță altoită și o livadă mică de pruni de țuică. Gheorghe fiindcă nu a fost bun la carte s-a dus la Făurei și administra loturile de pământ ale fraților și surorilor și așa s-a pricopsit. Dar să spun povestea cu boierul Iorgu Calonfirescu, vecinul lui nea
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
cei mici, le auzeam bodogănindu-i, iar bărbații erau în jurul grătarului cu o ladă de bere lângă ei. În următoarele două ore, fiecare s-a dus unde avea treabă sau unde îi făcea plăcere: copiii în fundul grădinii se jucau printre pruni, bărbații la grătar continuau să bea, mătușile pe terasă mâncau semințe și cleveteau, iar doamna Moise cu Ovidiu nu ieșiseră încă din bucătărie. Rotindu-mi privirea prin salon, zărisem un teanc de reviste pe bibliotecă și am început să le
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485540681.html [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
Autorului URSUL BRUN Se spune că-ntr-o vară ursul brun Ce se-ndulcise mult prea mult cu miere Se instalase, jinduind plăcere, Pe lâng-un stup de-acolo din cătun. Pe la amiază, când sorbea o bere, Zărise bâzâind pe sub un prun O-albină blondă, nefiind imun, Se-ndrăgostise fără-ntârziere. Cei doi nu au dansat decât o vară Și-apoi, abandonând dorita rondă, S-au despărțit căci viața e ... amară! „Căci știm” - oftează tristă o cochetă - „Că ursul brun, chiar de
SONETE (2) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Eugen_deutsch_arca_sonete_eugen_deutsch_1376730899.html [Corola-blog/BlogPost/340560_a_341889]
-
horbotă-mbrăcată Cu albele-i parfumuri tandru să ne-nvelească Și-n taina amurgirii, o creangă aplecată Să-ți răcorească fruntea, timid, s-o miruiască. Și liniștit alături să-mi stai în faptul serii, Cu sufletul aproape, albind sub flori de prun, Să ascultăm în tihnă de glasul primăverii, Privind ca de departe, umbre lungite-n drum. Steluța CRĂCIUN Referință Bibliografică: Gând înflorind / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1921, Anul VI, 04 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
GÂND ÎNFLORIND de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1459751581.html [Corola-blog/BlogPost/381373_a_382702]
-
crizanteme fascinau ochiul avid al iubitorului de frumos, m-au făcut să iau aminte la cele câteva damigene ce-mi spuneau discret: „Mustul ghiurghiuliu s-a înăsprit și-i bun cu o pastramă pregătită la flacăra molcomă a cărbunilor de prun, iar un lăutar vestit, mângâind vioara, îndemnă tot omul să petreacă: „Bun e mustul și înțepă,/ E ca gura de fecioară... / N-aș mai bea un strop de apă-/ De m-ai picura cu ceară!” Ce pot să vă mai
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1414677200.html [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
Roua cade pe ogoare Sună codru-n așteptare, Primăvara-i pe cărare Înflorind florile-n cale Și zefirul, boare lină, Ne răsfață în grădină, Iar copacii din livadă Straie verzi îmbracă-n grabă, Ca stropiți cu spumă crezi Că sunt prunii în livezi. Cade roua pe câmpie În a florilor pocale, Prospețime, puritate, Naște bolta azurie. Sosit-a dulcea Primăvară Ah! Iubire, Sufletul mi-e plin de tine! Referință Bibliografică: Sosit-a dulcea primăvară la Purani / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN
SOSIT-A DULCEA PRIMĂVARĂ LA PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sosit_a_dulcea_primavara_la_floarea_carbune_1359993813.html [Corola-blog/BlogPost/351740_a_353069]