46 matches
-
virgină cristosul feminin pe cruce-n cuie în fiecare fibră trupu-mi mi te are când mă purifici ca-n altar prin trupu-ți în lacrimi ce îți curg prin capilare în baie de umori și în sărutu-ți femeie diavol și femeie pruncă dă-mi opiumul extazului de buze în iadul de iubire mă aruncă te vreau, mă vrei, nu poți și nu ai scuze predestinata mea Anastasia. femeie care nici nu ești femeie clonă de vis ce-și caută sosia sălbatecă și
GRUPAJ LIRIC AUTUMNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1443855692.html [Corola-blog/BlogPost/344425_a_345754]
-
cântecul Sirenei/ din valuri se brodase,/ cum cântecu-i logodna/ pentru cel ales,/ cum floarea/ în miresmele sublime/ se desface.// Ca o holdă de aur/ e numele Tău,/ un Trandafir cât cerul înflorit/ e scris de-o mână albă/ ca de pruncă,/ din zare-n zare/ prins de infinit/ stă zămislit/ de-a cerului poruncă.// Fiecare literă-i/ un înger ce se-nchină/ ca-n ramuri verdele-cuminecare./ Arome și miresme/ din mugurii grăbiți/ împodobesc cohortele de Sfinți/ din sufletele dalbe:/ Floare lângă
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
e folosită numai în scopul inițial... Cine repetă minciunile altora, tot mincinos se numește. Dacă nu ești prea deștept, încearcă măcar să pari. • Intri uneori în situații fără ieșire. Vreau să zic ieșire onorabilă (Vlad Nicolau). • Madona și pruncul, madonul și prunca (pro egalitatea sexelor). • Bunul simț este ca deodorantul: cei care au cea mai mare nevoie, nu apelează le el (int). • Mai ales tinerii îmbătrânesc urât. • Să te ferească Dumnezeu de memoria frizerilor (Mircea Radu Iacoban). • Să-i apreciem pe cei
BUNUL SIMŢ & O UŞĂ DESCHISĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1435217154.html [Corola-blog/BlogPost/352959_a_354288]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CUV.DOMNICA Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Când Teodosie cel Mare la Roma Împărățea, La Cartagina-n Cetate, Domnica prunca se năștea ! Părinții ei, de neam ales, (deși erau încă păgâni...) Erau de cinste-n Țara lor și socotiți ca oameni buni. Domnica a mai apucat și sub Domnia lui Leon Precum și Împărăția cunoscutului Zenon. Deși era încă păgână, ca
CUV.DOMNICA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1420809565.html [Corola-blog/BlogPost/350106_a_351435]
-
unui radical, cam infidel, ce s-a iubit, pe-ascuns, cu o tangentă, în mansarda unui isoscel ce-nchiria odăi pe cifre... Iar cînd amorul lor n-a mai știut ori n-a mai vrut a fi secret, alor mei prunca le-au lăsat-o- n poartă și-n viață, ca s-o crească, s-o iubească... La rîndul meu, eu știu de multă vreme, că nu mi-s ei, părinții naturali, că, într -o zi de toamnă, ploaia, la gust a
EU ŞI SORA MEA... de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Eu_si_sora_mea_gabriela_blanariu_1376362106.html [Corola-blog/BlogPost/364329_a_365658]
-
2013 Toate Articolele Autorului Această sărbătoare se mai numește și Vovidenia. Părinții Sfintei Fecioare, Ioachim și Ana, înaintați în vârstă fiind și fără prunci, rugându-se la Dumnezeu să dea rod căsniciei lor, au promis că vor aduce pruncul sau prunca la templu, cinstire Atotputernicului. Și născându-li-se Sfânta Fecioară, și-au împlinit făgăduința aducând-o la vârsta de trei ani la templu. Bunavestire este consemnată în Biblie dar evenimentul intrării Maicii Domnului în Biserică nu este, amănuntele păstrându-se
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/21_noiembrie_intrarea_maicii_ion_untaru_1385011615.html [Corola-blog/BlogPost/347281_a_348610]
-
-lea în sec. XV-XVI. Sf. Iacob, arhiepiscopul Ierusalimului, dar și sfinții Gherman și Tarasie descriu ceremonia la care au luat parte fiice ale Ierusalimului purtând lumânări și făclii aprinse, preoți, diaconi, alți slujitori care aduceau Biserica vie a lui Hristos, prunca Maria, la templul construit de împăratul Solomon. Petrecută cu cântări din alăută, chimvale, organe, cu psalmii înaintevăzătorului David, părinții săi, Ioachim și Ana, o închinau nu unui împărat lumesc, ci împăratului ceresc. Sărbătoare la care va fi participat întregul Ierusalim
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/21_noiembrie_intrarea_maicii_ion_untaru_1385011615.html [Corola-blog/BlogPost/347281_a_348610]
-
tainic cu fiecare om care viețuiște în biserică. În Sfânta Sfintelor se afla chivotul Legii vechi, cel ferecat peste tot cu aur, cu cei doi heruvimi iar acum se afla alături chivotul Legii celei noi, Biserica însuflețită a lui Hristos, prunca Maria. Cortegiul era însoțit și de cete nevăzute de îngeri care împlineau porunca Domnului de cinstire a Fecioarei, deși nu cunoșteau taina ce urma să se petreacă, probabil cea mai mare din întreaga istorie a omenirii. Sfânta Fecioară a fost
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/21_noiembrie_intrarea_maicii_ion_untaru_1385011615.html [Corola-blog/BlogPost/347281_a_348610]
-
să-i ling: în tufă pastorală. (Pistruii mi-i dădea pe veresie; Gheșeftul și-l făcea doar la trânteală.) Ooo! vremile de savarină-s, unde? - Păi le haplise Cronos, fără milă! - Când în liubovul vârstei mele scunde Am dorlotat o pruncă mercantilă...
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
-se de buna lor așezare. A trecut cu bine la Domnul după împlinirea vârstei de optzeci de ani. Pe locul unde a fost înmormântat, a plouat colirie (apă limpede) vindecătoare bolilor de ochi, semnul distinctiv al profesiei de medic. Din prunca împăratului Constantie, fiul lui Constantin cel Mare, moaștele sale au fost aduse la Constantinopol de către Artemie, stăpânitorul Egiptului și depuse în Biserica Sfinților Apostoli. Referință Bibliografică: 18 octombrie: Sf. Apostol și Evanghelist Luca / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SF. APOSTOL ŞI EVANGHELIST LUCA de ION UNTARU în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 by http://confluente.ro/18_octombrie_sf_apostol_si_ion_untaru_1382070155.html [Corola-blog/BlogPost/363206_a_364535]
-
cântecul Sirenei din valuri se brodase, cum cântecu-i logodna pentru cel ales, cum floarea în miresmele sublime se desface. Ca o holdă de aur e numele Tău, un Trandafir cât cerul înflorit e scris de-o mână albă ca de pruncă, din zare-n zare prins de infinit stă zămislit de-a cerului poruncă. Fiecare literă-i un înger ce se-nchină ca-n ramuri verdele-cuminecare. Arome și miresme din mugurii grăbiți împodobesc cohortele de Sfinți din sufletele dalbe: Floare lângă
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1409387324.html [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
a pus-o pe umărul acestuia. Era semnul mazilirii, care pe domnitor și pe o parte din dregători i-a încremenit. Rupând tăcerea, Mustafa-aga și-a exprimat regretul că tocmai lui, vechi prieten al lui Brâncoveanu, i-a fost dată prunca de a-l declara mazil și de a-l duce cu toată familia sa la Constantinopol. După citirea firmanului de mazilire, Brâncoveanu cu toată familia sa a fost dat în paza boierilor, care au fost amenințați că, în caz de
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
-se pe ochii ei somnoroși. -Ce face Veronicuța? - o întrebă Micle care se sculase și-și aranja niște hârtii la masă. -S-a trezit, domnule! - îi răspunse ea veselă. -Înseamnă că-i priește Viena, o văd veselă! -Am dormit ca o pruncă, Ștefane! -Ai găsit pe acel student al lui Pumnul? -Da! -Ce impresie ți-a făcut? -Impresia pe care o ai când întâlnești un vis din copilărie: e tot numai poezie și naivitate! -Să ai grijă că studenții-ăștia uită adesea
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1397226997.html [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
Autorului Ci te-ncurbă și te-ndoaie Și cu sărutări îndeamnă Buzele-mi să te înmoaie Când cu sărutări te-nseamnă Ca de ceară picurată Pe curburile-ți plăpânde; Tu, fecioară preacurată, Sărutări să-mi dai flămânde. Buzele-ți de dulce pruncă, Ude, moi să mă parcurgă În extazul care jur că Ți-l întorn în pori să-ți curgă... Demoniță inferrnală, Faci ce faci și-n vrajă cadu-ți, Ești pedeapsa mea carnală În plăceri de rai în iadu-ți Doar cu desfătarea
DESFĂCÂNDU-ŢI COAPSELE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Desfacandu_ti_coapsele_romeo_tarhon_1391434574.html [Corola-blog/BlogPost/352758_a_354087]
-
privește-n ochi tăcută, El, cu inima ușoară, O strânge și o sărută. Prințu-abia, abia mai poate, Bagă mâna sub tunică, Din chimir inelul scoate Și i-l pune-n palma mică. Ea în juru-i se rotește, Bucuroasă ca o pruncă, Sare-n sus, îi mulțumește, Și la piept iar i se-aruncă. Peste munți, peste cătune, Calu-i duce-n zbor spre casă, Prințul la ureche-i spune: - Mâine o să-mi fii mireasă! Și-au făcut o nuntă mare, Cum
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1416902060.html [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
păzi, e haru-i ! De grija grijilor de rând Și de-a durerii dâră, De dorul dorului durând, De ură, uzurpare, pâră Și toate câte-n Decalog Drept pildă sau poruncă, Îți fi-va îngerul zălog, De fi-vei prunc sau pruncă... - Dar cum, mă-ntreb și te întreb, La tine m-oi întoarce, După ce firul ce-l înjgheb Tot ghemul și-l va toarce? - Tot îngerul, copilul meu, Îți arăta-va calea Spre mine, pururi Dumnezeu, Stâpân pe toate alea... Și
ÎNGER FĂRĂ NUME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_1404161158.html [Corola-blog/BlogPost/360006_a_361335]
-
tine Mamă, zmeura e coaptă, Mamă, vara e-n ruine printre crinii tăi sălbatici dintr-un târg nebun de verde Spune, mamă, cu ce nume mi te-au dus să te dezmierde? Mamă, iarbă, foșnet tandru peste fruntea mea de pruncă Mamă, lacrimă ascunsă în tăcerea de pe luncă, în oglinda din fântână, în zăvorul de la ușă, în albastrul ochi de sticlă învechit într-o păpușă. Spune, mamă, rouă câtă s-a uscat pe iarba vieții Văd lopata grea pe dealuri, spin
MAMĂ, IARBĂ MULTĂ... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1435740474.html [Corola-blog/BlogPost/369786_a_371115]
-
fost că floarea la ureche că nu e pumn să poată sta cu pumnul Tatălui pereche ! ! sărutu-ți mină, Tata bun, sărutu-ți mină și genunchii, te-ating cu palma de copil cu-nvinețitele ei unghii, mi-s mîinile tot străvezii, nevinovate, albe prunce, putea să mi se-oprească-n loc cu totul inima atunce ! ! Tu erai Tatăl meu și noi copiii îți spuneam Rusia... Tu numărai și-ți întindeam palmele-nsîngerate ția... Te-ai fi oprit de-ai fi văzut că fiul tău de-al doilea
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
I., Dezbaterea “Probleme ale ortografiei, ortoepiei și punctuației în învățămînt” (Pitești, 23-24 septembrie 1978), BulSȘF, 1979, p. 77-79. [117] MOLDOVAN, VICTORIA, Sintagme verbale uzuale - modalități de predare la studenții străini, PredLRSS, 2, 54-65. [118] MOLDOVAN, VICTORIA; MUREȘANU, ILEANA; NEGRUȚIU, LIANA; PRUNCA, DOINA, Curs intensiv de limba română. Cartea A - B, [Cluj Napoca], [TUCN], 1979, A: 206 p., B: 121 p. (Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de filologie, Catedra de limba română pentru studenții străini). [119] MUNTEANU ȘTEFAN, Limba populară și unitatea românei literare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cunosc egalitatea, nici echitatea, femeia se simte în posesia celui care i-a oferit, prin mariaj, onoare, dar a privat-o și de orice drept la replică sau la opunere: „Stăpâne-al meu, la buna ta voință/ și eu și prunca stăm cu umilință,/ Căci amândouă suntem ale tale.../ Ci fă cu lucrul tău cum crezi cu cale.”794 Personajul feminin în epoca medievală era conștient că nu reprezintă decât un obiect, ceva insignifiant de care bărbatul, în postura de dominator
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Atitudinea femeii este de o stăpânire perfectă, păstrând față de cei din jur, dar mai ales față de soț, imaginea soției ideale: „Era la trebi la fel de săritoare/ și de smerită, și-l iubea pe cneaz/ Cu dragoste la fel de arzătoare./ Nu pomenea de pruncă, și n obraz/ Nici umbră de restriște sau necaz/ Nu arăta; și nu vorbea de fată/ Nici jalnic, nici în șagă, niciodată.”797 Aceeași obediență nefirească, dar perfect acceptabilă în contextul medieval al povestirii, o manifestă Grizilda și când este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lagărul de prizonieri. După terminarea războiului a fost „lăsat la vatră” și s-a căsătorit cu o fată din Racovița, care se numea Stanca. La naștere, Stanca a făcut o infecție și a murit, iar odată cu ea a murit și prunca ei care era botezată Victoria. Era, în cimitirul din Boarca, atunci când am fost eu ultima dată, o cruce mare de piatră pe care erau dăltuite cuvintele Stanca Moise și fiica ei Victoria. După ce și-a făcut datoria față de cei repauzați
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
murdare că vaca rămâne gravidă. În pofida avertismentului, vaca, după ce a fost Înjurată, părăsește satul și merge În munți unde naște un fecior Înzestrat cu puterea cumpăna pământului. Blestemul mamei are repercusiuni asupra traiectoriei vieții copilului. Astfel, se pomeni Împărăteasa că prunca-i plânge În pântece, iar Împăratul se Înghesui cu urări care mai de care, Însă copilul tot nu tăcea. Și nu știu cum se făcu că, ieșindu-și din minți, Împărăteasa zise: -Taci cu maica, năștear-ai de fată mare. Și minune! Copila
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
la facere pe femeie o pălește de ursită și nu se află nimine să-i desfacă, atunci moare. Dacă mor întruna copiii într-o familie, la cea mai apropiată naștere se prinde un cucoș, de este prunc, iar de este pruncă, o găină, și se îmbracă în îmbrăcămîntul cu care a venit cel nou-născut pe lume, și se zice: „Dau cap pentru cap, ochi pentru ochi, nas pentru nas, gură pentru gură“, înșirînd toate ce se află la om. Se face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așa să nu poată sta băiatul sau fata“. Apoi bea de trei ori din apă. Se duce la o punte peste o apă și sloboade o frînghie de breciri*, zicînd: „Cît pestește apa sub punte, atîta să pestească pruncul sau prunca.“ Legătura cu broaște pisate pusă la pîntece e bună de facere ușoară. Femeia care nu mănîncă carne de porc în zilele Crăciunului, nici în ale Paștelui naște ușor. Limbă afumată e bună de facere ușoară. Femeia îngreunată se pune cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]