45 matches
-
întunecat din rasă pe topoganul zdrențuit și mic - zi lăbărțată-n miercuri și nimic (19 iulie 2008) Ritual (altar) m-am tupilat în altar ca o șopârlă cu ochi de șarpe și câine de târlă degerau sfinții unși cu frescele prunce din care-ncercau întunericul nesfințit să-l arunce mic altar de suspine creștine! ai plâns în subțioara mea pe ascuns tu ai pus peceți pe suflete mute pe năframa Sfintei Fecioare, cusute cu ace de smarald și porfir sub potirul
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
luni și nu e joi aici vremea dă-napoi carnea mea de-acum e-o plută și vederea mi se-astupă nu e pic de întuneric stau în Dumnezeul sferic aici nu-i nici dor nici frunce toate vorbele sunt prunce dragostea de-o zi infer-o aici numerele-s zero vorba nu-mi mai este rudă talpa mea nu mai asudă aici am iluminări un sobor de lumânări tot în totul este bine: niște carne cu suspine mă dau Doamne la
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
fost că floarea la ureche că nu e pumn să poată sta cu pumnul Tatălui pereche ! ! sărutu-ți mină, Tata bun, sărutu-ți mină și genunchii, te-ating cu palma de copil cu-nvinețitele ei unghii, mi-s mîinile tot străvezii, nevinovate, albe prunce, putea să mi se-oprească-n loc cu totul inima atunce ! ! Tu erai Tatăl meu și noi copiii îți spuneam Rusia... Tu numărai și-ți întindeam palmele-nsîngerate ția... Te-ai fi oprit de-ai fi văzut că fiul tău de-al doilea
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
a pus-o pe umărul acestuia. Era semnul mazilirii, care pe domnitor și pe o parte din dregători i-a încremenit. Rupând tăcerea, Mustafa-aga și-a exprimat regretul că tocmai lui, vechi prieten al lui Brâncoveanu, i-a fost dată prunca de a-l declara mazil și de a-l duce cu toată familia sa la Constantinopol. După citirea firmanului de mazilire, Brâncoveanu cu toată familia sa a fost dat în paza boierilor, care au fost amenințați că, în caz de
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
cântecul Sirenei/ din valuri se brodase,/ cum cântecu-i logodna/ pentru cel ales,/ cum floarea/ în miresmele sublime/ se desface.// Ca o holdă de aur/ e numele Tău,/ un Trandafir cât cerul înflorit/ e scris de-o mână albă/ ca de pruncă,/ din zare-n zare/ prins de infinit/ stă zămislit/ de-a cerului poruncă.// Fiecare literă-i/ un înger ce se-nchină/ ca-n ramuri verdele-cuminecare./ Arome și miresme/ din mugurii grăbiți/ împodobesc cohortele de Sfinți/ din sufletele dalbe:/ Floare lângă
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
pot vedea o nouă vreme,/ Dar nu mă tem și nici tu nu te teme:/ curând vom sta-ntr-o mbrătișare-adâncă!// Eden singaporean, cu noi poeme/ vom dobândi-n infern, pe-un colț de stâncă,/ împrospătați, sugari ca-n vremea pruncă,/ încoronați cu mirt și crizanteme!” Teodor Pâcă, un alt prieten al poetului, mort și el, îi inspiră două sonete, din care unul se cuvine a fi citat în întregime: Pâcă Poți să te-neci ca fraierul la mal,/ Chiar de-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
unui radical, cam infidel, ce s-a iubit, pe-ascuns, cu o tangentă, în mansarda unui isoscel ce-nchiria odăi pe cifre... Iar cînd amorul lor n-a mai știut ori n-a mai vrut a fi secret, alor mei prunca le-au lăsat-o- n poartă și-n viață, ca s-o crească, s-o iubească... La rîndul meu, eu știu de multă vreme, că nu mi-s ei, părinții naturali, că, într -o zi de toamnă, ploaia, la gust a
EU ŞI SORA MEA... de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364329_a_365658]
-
-se de buna lor așezare. A trecut cu bine la Domnul după împlinirea vârstei de optzeci de ani. Pe locul unde a fost înmormântat, a plouat colirie (apă limpede) vindecătoare bolilor de ochi, semnul distinctiv al profesiei de medic. Din prunca împăratului Constantie, fiul lui Constantin cel Mare, moaștele sale au fost aduse la Constantinopol de către Artemie, stăpânitorul Egiptului și depuse în Biserica Sfinților Apostoli. Referință Bibliografică: 18 octombrie: Sf. Apostol și Evanghelist Luca / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SF. APOSTOL ŞI EVANGHELIST LUCA de ION UNTARU în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363206_a_364535]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CUV.DOMNICA Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Când Teodosie cel Mare la Roma Împărățea, La Cartagina-n Cetate, Domnica prunca se năștea ! Părinții ei, de neam ales, (deși erau încă păgâni...) Erau de cinste-n Țara lor și socotiți ca oameni buni. Domnica a mai apucat și sub Domnia lui Leon Precum și Împărăția cunoscutului Zenon. Deși era încă păgână, ca
CUV.DOMNICA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350106_a_351435]
-
cântecul Sirenei din valuri se brodase, cum cântecu-i logodna pentru cel ales, cum floarea în miresmele sublime se desface. Ca o holdă de aur e numele Tău, un Trandafir cât cerul înflorit e scris de-o mână albă ca de pruncă, din zare-n zare prins de infinit stă zămislit de-a cerului poruncă. Fiecare literă-i un înger ce se-nchină ca-n ramuri verdele-cuminecare. Arome și miresme din mugurii grăbiți împodobesc cohortele de Sfinți din sufletele dalbe: Floare lângă
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
tine Mamă, zmeura e coaptă, Mamă, vara e-n ruine printre crinii tăi sălbatici dintr-un târg nebun de verde Spune, mamă, cu ce nume mi te-au dus să te dezmierde? Mamă, iarbă, foșnet tandru peste fruntea mea de pruncă Mamă, lacrimă ascunsă în tăcerea de pe luncă, în oglinda din fântână, în zăvorul de la ușă, în albastrul ochi de sticlă învechit într-o păpușă. Spune, mamă, rouă câtă s-a uscat pe iarba vieții Văd lopata grea pe dealuri, spin
MAMĂ, IARBĂ MULTĂ... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369786_a_371115]
-
e folosită numai în scopul inițial... Cine repetă minciunile altora, tot mincinos se numește. Dacă nu ești prea deștept, încearcă măcar să pari. • Intri uneori în situații fără ieșire. Vreau să zic ieșire onorabilă (Vlad Nicolau). • Madona și pruncul, madonul și prunca (pro egalitatea sexelor). • Bunul simț este ca deodorantul: cei care au cea mai mare nevoie, nu apelează le el (int). • Mai ales tinerii îmbătrânesc urât. • Să te ferească Dumnezeu de memoria frizerilor (Mircea Radu Iacoban). • Să-i apreciem pe cei
BUNUL SIMŢ & O UŞĂ DESCHISĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352959_a_354288]
-
Autorului Ci te-ncurbă și te-ndoaie Și cu sărutări îndeamnă Buzele-mi să te înmoaie Când cu sărutări te-nseamnă Ca de ceară picurată Pe curburile-ți plăpânde; Tu, fecioară preacurată, Sărutări să-mi dai flămânde. Buzele-ți de dulce pruncă, Ude, moi să mă parcurgă În extazul care jur că Ți-l întorn în pori să-ți curgă... Demoniță inferrnală, Faci ce faci și-n vrajă cadu-ți, Ești pedeapsa mea carnală În plăceri de rai în iadu-ți Doar cu desfătarea
DESFĂCÂNDU-ŢI COAPSELE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352758_a_354087]
-
păzi, e haru-i ! De grija grijilor de rând Și de-a durerii dâră, De dorul dorului durând, De ură, uzurpare, pâră Și toate câte-n Decalog Drept pildă sau poruncă, Îți fi-va îngerul zălog, De fi-vei prunc sau pruncă... - Dar cum, mă-ntreb și te întreb, La tine m-oi întoarce, După ce firul ce-l înjgheb Tot ghemul și-l va toarce? - Tot îngerul, copilul meu, Îți arăta-va calea Spre mine, pururi Dumnezeu, Stâpân pe toate alea... Și
ÎNGER FĂRĂ NUME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360006_a_361335]
-
virgină cristosul feminin pe cruce-n cuie în fiecare fibră trupu-mi mi te are când mă purifici ca-n altar prin trupu-ți în lacrimi ce îți curg prin capilare în baie de umori și în sărutu-ți femeie diavol și femeie pruncă dă-mi opiumul extazului de buze în iadul de iubire mă aruncă te vreau, mă vrei, nu poți și nu ai scuze predestinata mea Anastasia. femeie care nici nu ești femeie clonă de vis ce-și caută sosia sălbatecă și
GRUPAJ LIRIC AUTUMNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344425_a_345754]
-
privește-n ochi tăcută, El, cu inima ușoară, O strânge și o sărută. Prințu-abia, abia mai poate, Bagă mâna sub tunică, Din chimir inelul scoate Și i-l pune-n palma mică. Ea în juru-i se rotește, Bucuroasă ca o pruncă, Sare-n sus, îi mulțumește, Și la piept iar i se-aruncă. Peste munți, peste cătune, Calu-i duce-n zbor spre casă, Prințul la ureche-i spune: - Mâine o să-mi fii mireasă! Și-au făcut o nuntă mare, Cum
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
-se pe ochii ei somnoroși. -Ce face Veronicuța? - o întrebă Micle care se sculase și-și aranja niște hârtii la masă. -S-a trezit, domnule! - îi răspunse ea veselă. -Înseamnă că-i priește Viena, o văd veselă! -Am dormit ca o pruncă, Ștefane! -Ai găsit pe acel student al lui Pumnul? -Da! -Ce impresie ți-a făcut? -Impresia pe care o ai când întâlnești un vis din copilărie: e tot numai poezie și naivitate! -Să ai grijă că studenții-ăștia uită adesea
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
2013 Toate Articolele Autorului Această sărbătoare se mai numește și Vovidenia. Părinții Sfintei Fecioare, Ioachim și Ana, înaintați în vârstă fiind și fără prunci, rugându-se la Dumnezeu să dea rod căsniciei lor, au promis că vor aduce pruncul sau prunca la templu, cinstire Atotputernicului. Și născându-li-se Sfânta Fecioară, și-au împlinit făgăduința aducând-o la vârsta de trei ani la templu. Bunavestire este consemnată în Biblie dar evenimentul intrării Maicii Domnului în Biserică nu este, amănuntele păstrându-se
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347281_a_348610]
-
-lea în sec. XV-XVI. Sf. Iacob, arhiepiscopul Ierusalimului, dar și sfinții Gherman și Tarasie descriu ceremonia la care au luat parte fiice ale Ierusalimului purtând lumânări și făclii aprinse, preoți, diaconi, alți slujitori care aduceau Biserica vie a lui Hristos, prunca Maria, la templul construit de împăratul Solomon. Petrecută cu cântări din alăută, chimvale, organe, cu psalmii înaintevăzătorului David, părinții săi, Ioachim și Ana, o închinau nu unui împărat lumesc, ci împăratului ceresc. Sărbătoare la care va fi participat întregul Ierusalim
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347281_a_348610]
-
tainic cu fiecare om care viețuiște în biserică. În Sfânta Sfintelor se afla chivotul Legii vechi, cel ferecat peste tot cu aur, cu cei doi heruvimi iar acum se afla alături chivotul Legii celei noi, Biserica însuflețită a lui Hristos, prunca Maria. Cortegiul era însoțit și de cete nevăzute de îngeri care împlineau porunca Domnului de cinstire a Fecioarei, deși nu cunoșteau taina ce urma să se petreacă, probabil cea mai mare din întreaga istorie a omenirii. Sfânta Fecioară a fost
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347281_a_348610]
-
doină „derivând probabil tot dintr-o colindă” (22, p. 81), fata zace adormită în centrul unei zone impenetrabile, structurată în straturi vegetale concentrice (pădure, poiană, flori) : Din mijloc de păduriță Este-o mică poieniță. În cea mică poieniță... Este-o pruncă adormită Și de flori e ocolită [= împrejmuită] (22, p. 81). în basmele tip Frumoasa (din pădurea) adormită (Grimm, Perrault etc. ; cf. Aarne-Thompson, tip 410), cu unele paralele în literatura populară română (57, p. 123), somnul letargic al prin- țesei induce
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
47} FATA-N GRĂDINA DE AUR A fost odat-un împărat - el fu-ncă În vremi de aur, ce nu pot să-ntorn, Când în păduri, în lacuri, lanuri, luncă, Vorbeai cu zeii, de sunai din corn. 5Avea o fată dulce, mândră, pruncă Cu cari basme vremile ș-adorn', Când trece ea frumoase flori se pleacă-n Ușorii pași, în valea c-un mesteacăn. În van i-o cer. Bătrânul se gândește, 10Prea e frumoasă, prea nu e de lume - Mă mir cum cerul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a svîrlit, Și se plimbă pe covoare Moi cu micele-i picioare, Păru-i curge la călcîe, Iară luna zâmbitoare Poleind-o, o mîngîe. La picioare-i el s-aruncă, Lângă el să vie-o roagă, Ea s-așază dulce, pruncă, Lângă el în mândră șagă, Și el brațele și-ntinde, Rumenește și s-aprinde, Pe când ochii lui o sorb, Dar nimic în braț nu prinde - Căci frumoasa-i fără corp. Ah, gândi el cu turbare, Tremurând învăpăiet - Dulce zână, cum
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
întîmpine cu ură. MII DE STELE... DULCE SARĂ Mii de stele... dulce sară Peste codri se coboară, Peste vârfuri trece lună Iar isvoarele răsună. Cine-mi trece luncile Domnița cu pruncile; Cine-mi trece mândra luncă, Domnița mea cu o pruncă; 127 {EminescuOpVI 128} Cine-mi trece lunca mare, Fata lui Dragoș călare Pe-un cal alb ca de ninsoare, Cu rafturile de argint Și presun pân în pământ, Ea își caută de cale, Merge-n vale, merge-n vale. Îndărătu-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cunosc egalitatea, nici echitatea, femeia se simte în posesia celui care i-a oferit, prin mariaj, onoare, dar a privat-o și de orice drept la replică sau la opunere: „Stăpâne-al meu, la buna ta voință/ și eu și prunca stăm cu umilință,/ Căci amândouă suntem ale tale.../ Ci fă cu lucrul tău cum crezi cu cale.”794 Personajul feminin în epoca medievală era conștient că nu reprezintă decât un obiect, ceva insignifiant de care bărbatul, în postura de dominator
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]