529 matches
-
e distanța dintre ironie și amărăciune. În Madrigal răsturnat răsună muzica din Domnișoară, fată de pension: "Ai să te faci urâtă, fată tristă, fată de piatră...", altoită însă cu o luciditate și o gravitate blagiană. Cu diferența că nu "sfiit pruncia ei trecea", ci dureros în văzul lumii și în ochii lucid deschiși ai îndrăgostitului. Dacă ar fi să extragem din poeziile antologate în volumul Biliard o imagine obsedantă aceasta ar fi aceea a lunii. În nenumărate ipostaze apare astrul romantic
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
motive precise, de cel care a fost ciuruit rapid, pentru a nu face dezvăluiri incomode. Destinele unei națiuni aflată În derivă au Încăput pe mâinile unor foști comuniști de frunte, care s-au recomandat disidenți din naștere, antisocialiști din fragedă pruncie. Recent, comunismul a fost declarat sistem politic nelegitim și criminal. O condamnare târzie, limitată numai la nivel declarativ, teoretic, demagogic și electoral. Singura condamnare a comunismului se poate face numai prin ridicarea nivelului de trai, superior celui oferit de dictatura
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
dintr-un bărbat din Cummington, nu din femeie!/ În casele de toleranță/ i-am dibuit pe comersanți la ospățul de fudulii. Deliciile/ acestor papile mi-au făcut milă. Mila pierde spiritul critic,/ mamele milei alăptează puii șacalilor (orice fiară/ în pruncie întinde botul cu inocență)./ În menajeria urbei dl. Darwin asistă la împerecherea/ neînruditelor fiare” (Maratonul - cartea întîi). Simptomatic, năzuințele, fie și vag sublimate, ale acestei creații cu program sfidător materialist sînt foamea și setea: „Organele nu mai sînt la locul
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
o lume ce furnizase o faimoasă replică personajului caragialian Tipătescu. Necruțătoare cu adversarii, pe care, după poftele diriguitorilor, aci îi extermina, aci îi marginaliza, de o manieră lucie, Securitatea era, în schimb, o mamă exemplară pentru cei care, încă din pruncie, îi supseseră cu lăcomie mamelele, precum și o gazdă înțelegătoare cu mai târzii sosiți în primitoarele ei saloane cu pereți vătuiți. A fi semnat, încă de pe băncile școlii, un angajament - de preferință nu dincolo de anii studenției - era semnul unei bune orientări
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
a trecut deja într-o nouă eră, catalogată de tot mai mulți drept postcreștină. Cei șapte ani de acasă își găsesc astfel o aplicație importantă în transmiterea credinței. Calitatea spirituală și duhovnicească a vieții în sânul familiei, încă din fragedă pruncie, influențează în mod substanțial direcția ulterioară a drumului spre Iisus Hristos. O familie care își ia în serios rolul de „biserică mică”, așa cum o numește Sfântul Ioan Gură de Aur, va facilita integrarea și creșterea copiilor, a elevilor, în Biserica
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
amintesc cum ne veghea pe amândoi împrumutându-ne picături mici de otravă pe post de întăritor o singură dată ai uitat cheia în ușă pe dinafară și de-atunci ți-a fost frică de depărtările indefinite de ucigașii profesioniști de pruncii nenăscuți de călătorul zidit într-o odaie tu însuți printre cărțile rămase aiurea pe rafturi împrăfoșate erai ca acel miop care nu poate silabisi literele dar citește stelele noaptea vino adu universul aici în odaia mea dacă se mai poate
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
scenă de provincie. Sărac cât o odaie, bogat cât o masă de scris, lăudându-mă cu moartea ta din care nu pot să te scot, am pierdut cheia, am uitat-o pe dinafară mi-e frică de ucigașii profesioniști de pruncii nenăscuți de călătorul zidit într-o odaie. 2 Cenușie zăpadă pe case încerc să-ți spun unde duc azi străzile de altădată meteahnă a cerului fără voie strecurat în viețile noastre oare ce metehne au spațiile pe unde peregrinezi dacă
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
noapte mai puțin întunecată (dar și gluma neinspirată că - pe cerul negru al gurii - stelele se văd mai luminos...). Temperarea lăcomiei - anihilarea excesului de senzitivitate și gust renunțarea la vinuri înspumate și dulcețuri provocatoare care probabil însoțesc omul încă din pruncie. Vorbire directă. Spinii se împuținează - gâtlejul e tot mai liber ceea ce nu se poate spune și despre inimă - sclava propriei tiranii despre care - indirect este și această vorbire directă.
Indirect despre vorbirea directă by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/5092_a_6417]
-
Doina Uricariu Călăreț pe asină Ziua își aduna bănuți de lumină, Nu zornăiau, erau puțini, nu ajungeau să se lovească, Florile de castani, întunecate de nori și de ploaie nu aveau de gând să se ofilească. Se amestecau în ele pruncia, miezul vieții și destrămarea, le uda o aghiasmă eternă ciorchinii pe ramuri și nimeni nu mai știa să oprească, trăgând de zăbale, țintuind alergarea în hamuri. Doamne, cât de liberi și de nesmeriți se înalță pe ei, se bulucesc, se
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
ucid de seara până-n zori. Acoperind de-a valma orice gând Al zorilor trecând la rând Găsindu-ne smeriți în rugăciune Sătui de vuiete și alungați de lume. Astronauți inegali Prietenul meu Cezar atât de vehement cu nedreptatea Din fragedă pruncie și până la mormânt. Tineri eram la Baaad și-n-tot ținutul Canaan Fiecare dotat cu norocul și determinarea lui. Când am survolat primul fără antrenament spațiul Ca să ating globul de aur al lunii și-n tot acest timp Prietenul meu se antrena
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
ca un factor ostil, ca o cloacă a tuturor degradărilor firii umane, pînă la urmă ca o compromitere dacă nu ca o suspendare a vieții. Umilință între umilințe, supremă pedeapsă: "umilește-mă/ pînă la transparența oscioarelor/ aburul tău n-are pruncie/ nu ai lut nici vedere sferică/ nu ai deasupra/ nu ai dedesubt/ nu ai vecini și nimeni/ nu-ți sparge fapta de pretutindeni/ eu miros a siloz de oase/ a pești rușinoși/ a ramuri de sînge biciuit/ am acolade inverse
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
de a mă exprima pe mine și ceea ce mă înconjura, preocuparea mea de căpetenie constând în a evita rutina, repetiția, autopastișarea - sau, în altă ordine de idei, delirul grandorii sau autodenigrarea excesivă: ambele, forme de narcisism! Ca și în "fragedă pruncie", nu eman decât atunci când "îmi vine", când simt nevoia. Și, slavă Domnului, am simțit-o aproape non-stop! C. P.: Al. I. Ștefănescu a scris o frază tulburătoare despre dumneavoastră: "Tu ești ca marea (...) frumoasă și ucigător de voluptuoasă în larg
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
a mai fi povestire, narație, polemică, descriere socială sau psihologică. Ea redevine acel pariu al langajului datorită căruia ne numim oameni. Ați mai fi oare oameni dacă părinții voștri nu v-ar mai învăța să vorbițiî Copiii-lup, acei Mowgli adevărați, pruncii adoptați de diverse animale nu vor putea niciodată redeveni oameni. Cinstire omenească adusă sfântului grai! după cum se spunea încă din secolul al XVI-lea. Când lumea se va preschimba în cenușă, este de dorit ca nouă să ne rămână cel
Vocea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12893_a_14218]
-
Acum cincizeci de ani mă iveam în casa Mariei de pe strada Frumoasă. Când pot, trec prin zonă; construcția se află la numărul 14, nu la capătul ce dă pe Pod, ci la celălalt, care se afundă în mahalaua Buzeștilor. Leagănul prunciei mele s-a nimerit sub acoperișul unei înjghebări pricăjite, la care n-au tras pașii vreunei odrasle boierești, ci pașii unui deșucheat amploiat la RMS, une tique. Așa cum îmi promisesem, deși văd un început de zi cam cețos, plec în
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
de a se ridica la înălțimea vocației sale îndrăznețe, de a se bucura de o viață transcendentală<footnote J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 104-105. footnote>. Într-un pasaj paralel din lucrarea sa Despre pruncii morți prematur, către Hierios, Sfântul Grigorie se întoarce la doctrina Μίμησις<footnote Μίμησις = mimare, imitație, artă (mai precis, artele frumoase), apud Francis E. Peeters, Termenii filozofiei grecești, traducere de Dragan Stoianovici, Editura Humanitas, București, 1997, p. 170. footnote>-ului platonician
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
a și spus, că adevărata viață a sufletului se dezvoltă prin participarea la bine, pe câtă vreme piedicile aduse de necunoașterea lui Dumnezeu aduc căderea sufletească a celui ce nu stă în legătură cu El, cu lumina Lui”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre pruncii morți prematur, către Hierios, în PSB, vol. 30, p. 417; dezvoltarea acestei idei am găsit-o dezbătută pe larg și de J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 105. footnote>. Avem capacitatea de a căuta
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
oarecare Întărire corpului prin care a trecut, cu atât mai mare va fi participarea acelei hrane (Sfânta Euharistie - n. n.) care rămâne Și se păstrează În veci neschimbată Și care ține viu Și pe cel Împreună cu care trăiește”<footnote Idem, Despre pruncii morți prematur, către Hierios, Preliminarii, În PSB, vol. 30, p. 417. footnote>. Sfânta Euharistie, pâinea cea spre ființă, intră În toată ființa noastră - suflet și trup - și nu iese (nu este dată) afară. Iar sfințirea pâinii și a vinului În
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
l-am auzit la nunțile de acum doi ani. În fine, fata prinde curaj: ";Iu, iu, iu, iu, iu, iu, iu!" După ce schimbă danțul, ea afișează rușinea de rigoare, apoi se eclipsează în grupul de prietene. Copii mai măricei iau pruncii în brațe, ca să-i împiedice să urle. Văsîi bea și cântă fără întrerupere. Cineva aduce un pahar și îl înclină grijuliu în dreptul buzelor sale. Deodată, un om în jogging schițează un gest de nervozitate. El își croiește hotărât drum spre
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
izbucnit peste noapte, cum li se întîmplă norocoșilor. Abia pe la sfîrșitul lui '77 avea să dea primele semne că va sparge plafonul. Într-un fel, destinul nostru literar, al optzeciștilor, a semănat. Noi n-am ieșit pe piață din fragedă pruncie. Încercările și erorile se țineau lanț. Dar, pînă atunci, frecam și întristam hîrtia de o lua dracu'. Madi era curtată de mai mulți băieți pe care, dacă avea pică, dacă n-avea, îi băga sub masă la băutură. Apoi făcea
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
să îndese în burdihanul nefericitului oaspete cât mai multă haleală. Sigur, același efect l-ar avea și un pistol, combinat cu îndemnul “Mănânci sau mori!”, dar nu orice gospodină are pistol. Paște mielul fericit... După cum am învățat încă din fragedă pruncie, românul s-a mai născut și poet. Cel mai bine asta se vede în zilele de Paști, în zilele de Crăciun, de Revelion și de Anul Nou. Atunci, telefoanele ni se umplu de atâta poezie că-ți vine să lăcrimezi
Are românul talent… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21262_a_22587]
-
-n ea destulă viață! romanță desuetă vioara mea de antracit cât te-am iubit cât te-am iubit cădeau căldurile pe noi uitam ades să te despoi și te sorbeam ca pe-o cireașă înrotunjindu-te-n cămașă spărgând hotarele-n păcat pruncia ta s-a despicat că prea-nchiseseși în secundă triunghiul care te fecundă acum am morții mei în spate și mă retrag pe de-a-ndarate în veacul spelb în sporul scit - fecioara mea de antracit ritual cât de ciudat: ziua s-
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
în contra a ceea poeta numește „sfâșietoare oboseală de mine”, „Plata sau chingile timpu-lui”, „Blestem”, în contra orei fatidice, a nepăsării generalizate. Din „gânduri frământate cu lacrimi”, din silențioasa solitudine se naște acea nevoie de armonie și lumină, de regresiune spre edenul prunciei și pavăza în fața agresivității timpului, irepresibila sete de puritate ca perenă întoarcere la primordialul izvor al mitopoiezei: „pe pânzele albe ale destinului/ dăltuind flori-de-nufăr/ îngemănate cu flori-de-colț/ încrustate pe sufletul meu/ ce plânge după nostalgia fulgilor/ și a zăpezii dintâi
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
văpăi pârâșe terfeloage dureri și deznădejdi - une prin alte ne-au prăbușit din piscul dumiririi secați orbirii - sclavi suntem încalte trăsuri de chip se-nec' în lutul firii ...îndură-Te - Lumină Preacurată și ne mai umple ochii - înc-o dată ȚĂRANII PRUNCIEI MELE curații mei țărani - cei din pruncie în straie de-mpărați și de vântoase neam ce s-a pogorât nu doar să fie ci să-și lucreze duhuri și prinoase un neam de crai și mucenici se scurge prin munții
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
prin alte ne-au prăbușit din piscul dumiririi secați orbirii - sclavi suntem încalte trăsuri de chip se-nec' în lutul firii ...îndură-Te - Lumină Preacurată și ne mai umple ochii - înc-o dată ȚĂRANII PRUNCIEI MELE curații mei țărani - cei din pruncie în straie de-mpărați și de vântoase neam ce s-a pogorât nu doar să fie ci să-și lucreze duhuri și prinoase un neam de crai și mucenici se scurge prin munții mei - 'napoi la grea poveste căci iată
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Acasa > Strofe > Valori > VĂLUREAZĂ -MĂ TU VĂLURITA MEA VIAȚĂ Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1953 din 06 mai 2016 Toate Articolele Autorului și dă-mi un semn din mingea prunciei așa să nu mă doară petrecerea ei apoi fă-mă melc să mă culeg din lianele turnului meu Marea ma iubire coboară-mă apoi pe o acadea să caut o chivuță să-mi ghicească din busuioc apoi să învăț consoanele
VĂLUREAZĂ-MĂ TU VĂLURITA MEA VIAȚĂ de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380701_a_382030]