3,260 matches
-
dintre cei uitați, Ion Prale, N. M. revizuiește opinia ce i se pare excesiv critică din cunoscutul articol Observări polemice, unde Titu Maiorescu ridiculiza citatele din Lepturariul românesc al lui Aron Pumnul, vizând printre altele prozodia și limba greoaie a Psalmilor traduși de Ion Prale. Autorul volumului Centru și periferia constată că acesta ,conservă sensul originalului, trece peste dificultățile limbii apelând la regionalisme și formațiuni lexicale proprii". Deși greoaie, continuă el, traducerea lui Prale ,supune limba și prozodia la încercări, care
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
ale musulmanilor găsiți de cîntarea muezzinului care la o casă de schimb, care în stația de autobuz, care făcîndu-și cumpărăturile în Amzei. Tabloul ar fi complet dacă adăugăm în Pasajul de la Universitate o jumatate de duzină de măicuțe anabaptise intonînd psalmii lui David, doi iluminați ai buddhismului tantric împreunîndu-se pe scara rulantă și un adept rătăcit al școlii Zen executînd -ul pe una dintre mesele de la McDonalds. Într-un astfel de scenariu, Bucureștiul ar căpăta, de bună seama, un aer pitoresc
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
oriental în care cromatică e puternică și sclipitoare, iar personajul, mereu același, vine de data asta din Halima: "Veneam de departe, albastru derviș/ și ostenit după șirul de ani,/ purtăm pe vesmânt și pe frunte înscriși/ versete din Pali și psalmi din Coran." Persistă obsesia "Odei" eminesciene, din care apar în diverse poeme frînturi rescrise sau idei reluate. Așa se întîmplă în "Oda crepusculara" din volumul Diotima din 1975. Obsesia reapare într-un poem inedit, "Oda" și într-un fel cu
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
place gravura, e atât de adevărat că sirenele au corp de păsări și nu de pești: dorințele sunt aeriene, zburând cu subtilitate de la un lucru la altul, aiurind cu iluziile aerului la care omul e puțin adaptat. Omul, ca în Psalmii lui David, un vierme care se poate răsuci în apă și chiar în foc, dar căruia îi e refuzată sfera aerului, asta înainte de a se metamorfoza în fluture sau spirit eteric. în orașul acesta superb, dorințele sunt excitate la culme
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
puls. Doar eu grăiam. Și iată că, treptat, Discursul În tăcere s-a mutat, Tăcerea s-a umplut de sens și țel, Tăcerea era drumul către El. Așa-I vorbeam. Spunându-I tot, deschis, Așa-I vorbeam : Abis lângă abis. Psalmi 1 1. Preafericit barbatu-ntelept ce nu se duce La sfatul celor care fac râul. Nu se-opreste Pe calea celui care păcatul făptuiește Și nici nu clevetește batjocuri la răscruce. 2. Ci-si află desfătarea doar În divină Lege
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
-le că nu-s decât pământ În timpul care crește și descrește. 9. Domnu-i scăparea celui asuprit E adăpost la vreme de durere. 10.Cel ce-Ți cunoaște numele nu piere, Cel ce Te strigă nu e părăsit. 11.Cântați, deci, psalmi puterii demiurge Din Muntele Sion. Și, printre nații, Mirabilele-I fapte laudati-I. 12.Căci El răzbuna sângele ce curge Și nu abandonează Întristații. 13.De mine, Doamne, bietul, fie-Ti milă ! Mă sting de ură celor plini de ură
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
speriat: n-o fi fost și Arghezi denunțător ca atîția alți confrați. Din fericire, nu dl Grossu a făcut închisoare pentru un pamflet anti-Arghezi scris în 1959 ca urmare a supărării pe care i-a pricinuit-o republicarea a doi psalmi arghezieni în revista Luceafărul. Lasă că nu înțeleg prea bine "scîrba și revolta" de care dl Grossu s-a lăsat cuprins (în definitiv, republicarea lui Arghezi cu poezie religioasă era un fapt pozitiv), dar înțeleg și mai puțin de ce ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
valoare, iar exegetul chiar asta face, fără însă a se putea ascunde cu adevărat. Nu au cum să nu se observe aplombul, ideile, judecățile și prejudecățile, ironia, umorul. Prețuiește - și nu ezită s-o spună - valorile consacrate. În afară de cronicile la Psalmii lui Doinaș și la Ochii tăcerii, antologia de autor a lui Cezar Baltag, care nu sunt foarte reușite, toate celelalte, dedicate fie lui Marin Preda, fie lui I. D. Sârbu, lui Ilie Constantin sau lui Leonid Dimov conțin suficiente argumente pentru
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
bizuit pe temele unei "romanțe" ("temele acestei romanțe de peste Biblie și Apocalips"), ajungînd la concluzii ce n-au nimic comun cu sacrul, de ordin apăsat teluric: Singurul lucru ce se poate vedea într-un individ: scheletul impersonal, uniforma esențială". În Psalmi, Atotputernicul este maltratat prin abordarea sa astuțioasă, în termeni nu numai neprotocolari, ci și adesea triviali, făcut răspunzător pentru inaccesibilitatea în care se înfășoară, ținut în șah printr-un raționalism de tarabă, oltenesc. Pentru Arghezi, Domnul e un fel de
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
spuneți, onorabilitatea. Rămâne să deduceți cum stau lucrurile. ( A. Simionescu, București) * Exercițiul intitulat Hotarul luminii m-a bucurat, ca o dovadă că sunteți temeinic aproape de textele înțelepte, în care i se recunoaște cui trebuie, și cum trebuie, puterea. David în Psalmi n-a făcut altceva, cu nădejdea că va fi iertat, și cu iubire. ( Viorel Ștefan, Galați)
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14050_a_15375]
-
am venit la tine doamne/ să mă înveți ce să fac/ în fiecare noapte dedesubturile mele/ se ceartă cu învelișurile mele/ în fiecare noapte vine porcul/ și roade codită îngerului/ am nevoie de fluierul tău/ să facă ordine în mine" (psalmul lui șam). Ori: "ai grijă cum te porți benedict/ fii că oul cleios/ nici prea tare nici prea moale/ fii că pepenele/ nici copt nici răscopt/ în societate fii cucul din ceas/ cîntă numai la ore fixe/ nu lătra nu
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
interdicții sînt foarte încîntați cînd gesturile respective sînt făcute de românii de peste hotare! Recent, PSD, avînd nevoie de sprijinul parlamentar al UDMR, a revenit asupra ilegalității intonării imnului maghiar, argumentînd, penibil, că e vorba de un cîntec care a fost psalm înainte de a fi simbol național. De parcă ar fi aflat asta abia acum și de parcă informația ar schimba cu ceva esența problemei! Așadar, nu este nejustificată teama față de riscul extinderii, ca o molimă, a Legii Pruteanu. Aceasta rimează foarte bine, de
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
și calitatea acestei intervenții când foloseau textele scrise dar și narațiunile din cultura orală. Cercetarea pe teren, la Porțile de Fier îmbogățește informația cu mărturiile folclorului contemporan. „Omul ca iarba, zilele lui...” își intitulează Adriana Mitu cercetarea apelând la un Psalm al lui David, descoperit în manuscrisul miscelaneu nr. 1667 de la B. A. R. Îl studiază și în el descoperă motto-ul. Aici l-a descoperit ca motto. Și în acest caz, identic cu celelalte cercetări, teritoriul cucerit prin bibliotecă este
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
de la început, sub semnul nevoii de claritate. Trăsătură neabătut respectată, după cum se va vedea, pe întreaga sa înaintare în aprofundarea alcătuirii operei poetice a mitropolitului Dosoftei. Întrebarea își primește răspunsul în chiar primul paragraf al vegheat alesului titlu, parte din psalmul 103, "Preste luciu de genune...", cu care se deschide cartea. Psalm ales de autor să o și sfârșească, "închizând astfel, scrie Dan Buciumeanu, cercul ei hermeneutic cu aceeași referință la poetica tăcerii cu care s-a deschis." Suplu aplicat "naturii
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
se va vedea, pe întreaga sa înaintare în aprofundarea alcătuirii operei poetice a mitropolitului Dosoftei. Întrebarea își primește răspunsul în chiar primul paragraf al vegheat alesului titlu, parte din psalmul 103, "Preste luciu de genune...", cu care se deschide cartea. Psalm ales de autor să o și sfârșească, "închizând astfel, scrie Dan Buciumeanu, cercul ei hermeneutic cu aceeași referință la poetica tăcerii cu care s-a deschis." Suplu aplicat "naturii poeticului", deprins din traducerea mitropolitului Dosoftei, datată și localizată ca tipăritură
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
deschis." Suplu aplicat "naturii poeticului", deprins din traducerea mitropolitului Dosoftei, datată și localizată ca tipăritură în anul 1673, la Uniev în Polonia, răspunsul este de o necesară concretețe. El stabilește, pe temeiul actului creator, relația dintre lirica noastră cultă și Psalmii lui David, cu textura lor densă de poezie. Ispititoare partitură pentru aspirația exprimării poetice a teologului cărturar, Dosoftei, personalitate eclesiastică în Moldova celei de-a doua jumătăți a secolului al XVII-lea. Ce "implică" actul hermeneutic pus în orizontul interpretării
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
văzut, cartea se deschide sub semnul unei esențiale întrebări, paginile care formează Introducerea se constituie într-un autentic ceremonial al întrebărilor. Este Dosoftei versificator sau poet? A avut el har sau a practicat poezia din rațiuni străine creativității? Este traducerea psalmilor lui David fidelă textului canonic? În ce constă originalitatea traducerii, dacă se poate vorbi de originalitate? Există o echivalență între opera lui Dosoftei și lucrarea înaintașilor care, în spiritul Reformei, au tradus Psaltirea în limbile naționale și în versuri? Are
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
a cercetării pentru lucrarea de față, recunoscută de autorul ei, voința lui de totalitate în cuprindere, se substituie emoției întâmpinărilor posibile și îi dau lui Dan Buciumeanu siguranța angajării în neacceptare: Șt. Bazilescu citește "eronat" anume vers dintr-un anume psalm, Dan Zamfirescu "exagerează" în atribuitrea unui oarecare sens al mișcării unor dușmani, unele afirmații ale lui V. Kernbach "păcătuiesc" prin "coeficientul lor de arbitrar și impresionism". Contestările se înscriu pe aceeași linie în regimul confruntărilor, atunci când vizează chiar pe N. A
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
și sentimente a lui David, atât de puțin respect pentru adevărul ebraic ca în «Psaltirea pre verșuri tocmită» a lui Dosoftei." Dan Buciumeanu recurge, la câte exemple descoperă, pentru a pune în valoare măsura lui Dosoftei de a stăpâni sensul psalmilor lui David și "ingenuitatea lui lirică" de a-i atribui lui Hristos aura voievodală a descinzătorului din "țara dorită" a moșilor săi. "Nenumită", precizează Dan Buciumeanu, dar "o realitate vie" în mintea și sufletul poetului. Pentru ca, în Notă, Dan Buciumeanu
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
aplică citirii literaturii române vechi criteriul estetic și, deschizând prin el șirul renunțărilor la criteriul cultural, îi numește pe Ion Pillat, Paul Zarifopol, I. Negoițescu, după ce remarcase la N. Iorga interesul arătat de Dosoftei libertatății lui de inspirație față de originalul psalmilor davidici. Concludentă pentru dialectica interpretării, consideră Dan Buciumeanu aprecierea lui N. Manolescu din Istoria critică a literaturii române, și anume că nu traducerea psalmilor lui David de către Dosoftei contează, ci efortul lui de a-și crea limba poetică, "necesară uriașei
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
Negoițescu, după ce remarcase la N. Iorga interesul arătat de Dosoftei libertatății lui de inspirație față de originalul psalmilor davidici. Concludentă pentru dialectica interpretării, consideră Dan Buciumeanu aprecierea lui N. Manolescu din Istoria critică a literaturii române, și anume că nu traducerea psalmilor lui David de către Dosoftei contează, ci efortul lui de a-și crea limba poetică, "necesară uriașei întreprinderi." «Psaltirea în versuri» ca operă simbolică, Geneza stilului poetic, Imaginarul «Psaltirii în versuri» sunt cele trei mari departamente ale cărții, în care autorul
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
importantă: "Să nesocotesc, să surprind și să râd./ Este felul în care vă mai pot vorbi". Pe muchie de cuțit acest distih: "Să rupi o pagină din așternut,/ Să pui pe buze o culoare stinsă". Doar în aparență sună frumos: psalmi neolitici, sentimente timbrate; în schimb, "Și bate la ușă o flacără, un ochi de igoană", sau "Sudoare prelinsă pe glonț", sau "Un gând ca un lup, ca o pajiște arsă.../ te strigă o rană din cer", sau "ca o frumoasă
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
confirmat o impresie accentuată pe parcursul prezentului an universitar: există o clară orientare spre subiecte mistice. Din ce în ce mai multe studente ale secției de muzicologie comentează în eseuri sau studii bunăoară aspecte ale recviemului, iar titlurile compozițiilor tinerilor evocă programatic ritualuri folclorice, descântece, psalmi sau anumite simboluri creștine. Ascultând cele cinci cantate pentru soprană și șapte instrumente, înscrise în concursul de compoziție "Paul Constantinescu", mă gândesc cum s-ar putea defini acest episod de muzică românească, semnificativ probabil pentru viitorul nostru componistic. Din fericire
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
III-lea), în Prea-Sfântă Fecioară Maria. Tot raportarea la tradiție, cu mai mare atenție pentru densitatea substanței muzicale armonice, caracterizează cantata Adinei Sibianu (anul III, Universitatea Națională de Muzică din București UNMB, premiul al II-lea), Metanoia (după versete din Psalmi). Diana Danciu (studii aprofundate, UNMB, premiul al II-lea) preferă timbralitatea, explorarea culorii, într-o muzică scrisă cu mijloace minimale, semnificând ritualul în Descântecul apelor. Eficiență, umor, claritate a construcției muzicale deloc simple, relația complice poate postmodernă cu citatul muzical
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
înainte Dumnezeu, el caută ce echivalent ar putea aduce Domnului pentru toate câte le-a primit de la El. Și nu găsește nimic pe potriva binefacerilor, care să poată fi dăruit lui Dumnezeu drept recunoștință, decât moartea de martir. Căci și în Psalmul 115 stă scris despre această întrebare fără răspuns: Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie? (Ps. 115, 3). Și răspunsul, dat celui care se întreabă ce va da Domnului pentru toate pe care le-a primit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]