43 matches
-
a Duhului Sfânt. Varietatea temelor aduceau în lumină diversitatea lor teologică: - Întruparea Domnului, Parusia, dogma Sfintei Treimi, Evanghelia Mântuitorului, lumina creată și necreată, idolatria, profețiile Vechiului Testament, proorociile Sibilelor, etc. În mod expres amintește de sibila tracă Eritreea, care prezice psalmic viitorul lumii legat de Dumnezeul creștinilor, numindu-L în limba arimică-aramaică-protodacă: Iisus Hristos Mântuitorul, Fiul lui Dumnezeu. ( consemnarea a fost făcută de Cicero). Aceeși Sibilă, relatează poetul Virgiliu, proorocește nașterea Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria (citați de Eusebiu), iar
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
din 05 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului În adorarea nevăzutului Timpul parcă se rupe în două ... La ușa cui bate La fereastra cui colindă Domnului Doamne Cu crivățul, cu înfrigurarea Cu neîmplinirile, cu împlinirile Cu irosirile cu risipirile Cu căutarea psalmică, imnică În trup, în ochi, în urechi , în oase Domnului Doamne Flori de măr! Cine sunt și cui rămân? Pământ, ape cer, lumini Nepieritoare Domnului Doamne! Cine străbate nepierdut, neînvins Vremea Cine-o răsucește? Cu mâinile împreunate Cine se apleaă
CINE SUNT ŞI CUI RĂMÂN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_cine_sunt_si_cui_raman_elena_armenescu_1388913659.html [Corola-blog/BlogPost/347503_a_348832]
-
altor popoare, care aveau de mai înainte în cult astfel de texte religioase. Se aduc ca exemple imnele liturgice egiptene, mesopotamiene, feniciene, hitite, asemănătoare ca structură cu Psalmii biblici. Cartea Psalmilor, susțin acești critici, nu poate fi separată de tradiția psalmică orientală. Ea s-a născut în această tradiție fiindu-i tributară. Este mai presus de orice îndoială că Psaltirea aparține într-adevăr, unei tradiții psalmice orientale, dar anularea valorii și originalității Psalmilor biblici pornind de la considerente îndeosebi de ordin formal
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
structură cu Psalmii biblici. Cartea Psalmilor, susțin acești critici, nu poate fi separată de tradiția psalmică orientală. Ea s-a născut în această tradiție fiindu-i tributară. Este mai presus de orice îndoială că Psaltirea aparține într-adevăr, unei tradiții psalmice orientale, dar anularea valorii și originalității Psalmilor biblici pornind de la considerente îndeosebi de ordin formal, reprezintă o atitudine exagerată și abuzivă, izvorâtă din rea credință. Oricine, imparțial și nepărtinitor fiind, va citi cu atenție Psaltirea, va constata că atât ca
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
creionate, tensiunea stărilor deseori explozivă. Catarsic, dar și inițiatic, acest prim român al ei a fost excelent salutat de cititorii din țară și străinătate. Modernitatea travaliului epic se întrepătrunde cu apelurile (recursurile) la Noul Testament. Capitolele sunt întrepătrunse, modulare, cu inserții psalmice, cronologic, amintind tehnică cinematografică (montajul eseistic); memoria este ceea ce psihanaliștii numesc „ regresiune în memorie”, telepatie auto- indusă, uneori voalata de „ falsă memorie”, datorată frustrărilor, este zguduită de traumă psihică a Sistemului activistic- securistic, vizând individul și masificarea lui în societatea
UN ITINERAR AL VIETII SI CARTII CRESTINE de EUGEN EVU, ACADEMICIAN, MEMBRU AL USR DIN ROMANIA în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Marturii_si_marturisiri_ligia_seman_un_itinerar_al_vietii_si_cartii_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/344928_a_346257]
-
aceste rânduri țin să-l felicit pe poetul Miron Țic, locuitor al comunei Ilia, pentru împlinirea lui sufletească și să-i aduc un cuvânt de mulțumire pentru poezia pe care o scrie în [...] „Cuvântul în Sfânta Lumină“»). Textele poematice „dimensionate psalmic / liturgic“, din volumul Cuvântul în Sfânta Lumină, de Miron Țic, relevă o structurare triadică: (I) Rostiri din Crez (28 de texte, pp. 9 - 38), unde semnificanții se lasă locuiți cu grație divină de „rugăciune“ («Fie-ne acum și-n vecie
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
pentru copii, antologii de texte, caiete complementare manualelor școlare. În anul 2008 debutează cu poezie. Cărți publicate: „Prietenul meu vântul”, (versuri), Editura Nico, Târgu Mureș, 2008; „Liniștea din fereastră”, (versuri), Editura Nico, Târgu Mureș, 2009; „De la Dumnezeu pentru Dumnezeu. Broderii psalmice”, Editura Nico, Târgu Mureș, 2009; „Liniștea în rochie de seară”, (versuri), Editura Nico, Târgu Mureș, 2011; „Creanga de cuvinte”, (versuri), Editura Nico, Târgu Mureș, 2013. Este distinsă cu nenumărate premii și diplome pentru creație literară. :Membră a Asociației Artiștilor Plastici
CREANGA DE CUVINTE (POEME) 1 de CORNELIA JINGA HETREA în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Cornelia_jinga_hetrea_creang_cornelia_jinga_hetrea_1383294695.html [Corola-blog/BlogPost/363195_a_364524]
-
o prăpastie!” Poeta care mi-a oferit prilejul acestei coparticipări spirituale, cu diferențele de rigoare, este profund interesată de tainele trecerii prin viață, cercetându-le cu mijloacele intuiției poetice. Poezia ei se apropie de extazul mistic, are melos și substanță psalmică. Iată cum interpretează poeta condiția umană, în poemul “Iubind acum vei Înțelege Cerul și Infernul”: “Prin naștere suntem torțe ce ard, sortite morții,/ un interval de timp în unități de viață,/ finite pulsații în algoritmul cosmic./ Tapiserii de gânduri, convulsii
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1490094939.html [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
favorizează autorului autoreflexivitatea, meditația, rememorarea: „Fulger în beznă - / hieroglifa/ singurătății tale...” (Hieroglifa) sau: „Umbră-n lumină omul este.../ aceasta e demult poveste;/ tu, poete, caută în lume/ să-nflorești luminii nume. (Menirea poetului). Ciclul al treilea încheie în variații (sonuri) psalmice căutarea înfrigurata de sens, de culoare, de lumină. Se păstrează rimă, se accentuează sentimental singurătății și al percepției religioase: „ Te caut de-o viață în tăcere-adâncă/ și-n ritm de fulgere-ți citesc abisul;/ din fașa fostu-mi-ai lumină
„PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE) de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1424807920.html [Corola-blog/BlogPost/376029_a_377358]
-
și lui rândul? Niciodată! În sfârșit! Bravo! Am încheiat ”predica”... Aș mai vrea să-ți spun acuma alta, și mai bună, Roberth: Întrebându-mă cum aș putea eu oare lăuda pe Creator, tocmai aici în Israel, am primit un cântec psalmic... Ai vrea să-l auzi? ─Cum să nu? I-am deschis atunci Biblia în limba engleză ce o aveam încă din țară cu mine − era o Versiune Internațională − la Psalmul 24 și am început să-i cânt ”Who is the
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_la_stanci_.html [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
va fi despuiată de toate veșmintele inutiule!...Urlă lupoaica și cositoarea cea strălucitoare și întruna flămândămerge înainte, mereu înainte ... ), ca un paroxism sensorial. Ecroșeul e o imagine a exploziei numenale. E multă imaginație în aceste proze, îndulcită adesea prin inflexiuni psalmice, multă secreție patetică trasă prin filtrul romanticului. Metafora și incantația sunt procedee predilecte prin care discursul prosodic-liric se încarcă de o priză magică, de sonorități oraculare. Acest volum al Melaniei Cuc topește în discursul său, rafinat până la eclatanță, o imaginație
METAFORA CA MOD DE EXPRIMARE A VIBRAŢIILOR EULUI LA MELANIA CUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Metafora_ca_mod_de_exprimare_a_vibratiilor_eului_la_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/366886_a_368215]
-
exorcism, ca un paroxysm sensorial, printr-un ecroșeu al imaginii explosive numenale. E mult ceremonial ritmic în poemoziile lui Stan V. Cristea, e multă aventură a eului la care participă pensonajele lumina, cuvântul, noaptea, ploaia, fluturi, îndulcită adesea prin inflexiuni psalmice, multă vibrație patetică trasă prin filtrul sensibilității. Existențialismul din aceste versuri, laitmotivul, refrenul uneori, incantația sunt procedee predilecte prin care discursul lric se încarcă de o priză magică, de sonorități oraculare. Stan V. Cristea este un poet de înaltă vibrație
CONSTRUCŢIA POETICĂ-MOD DE A LĂRGII ARIA EXPRIMĂRII EULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Constructia_poetica_mod_de_a_largii_aria_exprimarii_eului.html [Corola-blog/BlogPost/366959_a_368288]
-
voix d’une douce, un baume qu’il convient de sentir” ( D. Grama) Lucian Hetco, Germania Poetesă, prozatoare, eseistă, aceeași pe registre diverse, cu patos fosforescent, al meditației și confesiunii colocviale, elegante, metafizice, dar mai ales a smereniei și rostirii psalmice, Antonia Iliescu, rezidentă în Belgia, a rămas româncă cu toată ființa ei, așa cum se face auzită și prin cântecele nostalgic- medievale, de menestrel amintind de colindele laice, „ la curțile Dorului”. Antonia Iliescu, am spus, este un flaut care cântă ca
O CARTE DE ANTONIA ILIESCU TRADUSĂ EN FRANCAISE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_de_antonia_iliescu_tradusa_en_francaise.html [Corola-blog/BlogPost/348169_a_349498]
-
de drag și dor. Nimic nu e mai drag și tandru Decât un zâmbet inocent De înger și de copilandru Care îți este descendent! Nimic nu e mai drag și carmic Decât obrazul pe obraz Al unui sacru prunc și psalmic Ce-ți suflă viață și extaz. Nimic nu e mai drag și pudic Decât un gest de dor și drag De la copilul vesel, ludic Ce plânge când îl lași în prag... Nimic nu e mai drag și veget Decât alintul
NIMIC NU E MAI DRAG de ROMEO TARHON în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Nimic_nu_e_mai_drag_romeo_tarhon_1367573968.html [Corola-blog/BlogPost/344698_a_346027]
-
Canada); *** Frumoasă carte și amețitoare printre fumurile gândurilor și frământărilor tale interioare. Cursul lin al stofei mă duce cu gândul la melodia melancolică a psalmilor pe care îi auzeam în copilărie la biserica din Câmpeni-Deal. Dar, poezia ta transcede lamentația psalmică și se înalță pe coloane de curcubeu, sprijinind cerul îndoielii, pe care orice om îl are... Dincolo de aserțiunea cuvintelor, poezia ta e rugă, mulțumire, recunoștință, dragoste, izbândă, frumusețe, legământ, fereastra spre cer, acolo unde sufletul fuge prin icoana răsăritului. (NICHOLAS
RUGĂ ALE SCRIITORULUI ADJUDEAN GHEORGHE A. STROIA, TRADUSE ÎN LIMBILE FRANCEZĂ, ITALIANĂ , ENGLEZĂ ȘI ALBANEZĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1433673893.html [Corola-blog/BlogPost/352860_a_354189]
-
pierdut În societatea noastră orizontală. Paradoxal, la Cezar Ivănescu poemul ascensional, rîvnind descătușarea, devine posibil prin imersiunea În adîncul Istoriei; doar așa, știind că drumul „e de făcut Înapoi”, bardul din BÎrlad, Întregind strălucită falanga moldava află, prin stihurile sale psalmice, puterea genezica a cuvîntului. Încît, scăpînd din strînsoarea trupului, mîngîiat de gîndul morții (curățat Însă de „otravă”) va zări - eliberat - izbăvitoarele „lumine”. N.B.: Mulțumim scriitorului Adrian Dinu RACHIERU și redacției revistei Convorbiri Literare, pentru permisiunea de a publica acest articol
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
117:24) La slujbele nocturne, troparul este cântat după fiecare odă a canonului, la sfârșitul Stihirilor Paștilor, de trei ori la sfârșitul Utreniei și la începutul și sfârșitul Orelor pascale. El este cântat din nou împreună cu aceeași selecție de versete psalmice la începutul Sfintei Liturghii, la Vohodul Mic, în timpul și după împărtășanie și la sfârșitul liturghiei. El este apoi cântat din nou împreună cu refrenele la începutul și la sfârșitul Vecerniei. Același obicei persistă în tot cursul Săptămânii luminate. După Duminica Tomii
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
În Prețul tăcerii (1986) Ț. vrea să se apropie de limbajul dramatic, evocând răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. De ținut minte. Cartea necuprinsului (1994), dedicată „copiilor de toate vârstele”, mitizează existența reală, secvențele în proză tinzând spre o curgere psalmică prelungită în meditații filosofice, pe câtă vreme versul folosește ritmurile jucăușe sau absurdul, într-o continuă tentativă de „răstălmăcire” a cuvântului și a imaginii, în maniera lui Nichita Stănescu, „un copil mai nepământesc și mai necuprins decât alții”, a cărui amintire străbate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
a primilor creștini ("Să vă dea Dumnezeu noroc, doctore Martin... Dar degeaba încercați să mă speriați dumneavoastră cum că Dumnezeu ar trage să moară") care "rușinează" pe "ritorii cei mult grăitori" "zadarnici în cuvinte și înțelepți" despre care vorbește literatura psalmică. Dumitru pare cel ales dintre "cele neînțelepte ale lumii, ca să rușineze pe cei înțelepți", dintre "cele slabe ale lumii, ca să le rușineze pe cele tari", dintre "cele de neam de jos ale lumii", "nebăgate în seamă", dintre "cele ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
debut, The Liturgy of the Word - Liturghia Cuvântului (1989), relația cu transcendentul e literaturizată, construită livresc din paradigmele sacrului (citatul evanghelic, folosit pentru valorile lui existențiale). Ceea ce izbește în aceste versuri este atmosfera de reculeasă intimitate și de temperată fervoare psalmică. Lumea ca o rană se hrănește și se salvează nu prin îndoială, nici prin jefuirea cerului, ci prin umilința împărtășirii din aceeași suferință. Fiindcă imaginea Cuvântului rătăcitor, ostenit, ocrotitor, răstignit și înviat nu este, în cele din urmă, decât umbra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
se vadă / Cum se repetă Învierea”, spune poetul în textul semnificativ intitulat Calvaria. Nu este vorba, la G., propriu-zis de un dialog cu divinitatea (ceea ce nu vrea să afirme că autorul denunță arghezian tăcerea acesteia), ci exclusiv de o poezie psalmică întru slăvirea dumnezeirii și de cutremurare în fața puterilor și harurilor sale mântuitoare. Asemenea teme reapar în Clipa dintre hotare (2001) și în Vocale celeste (2001), acesta din urmă situându-se simetric față de volumul de debut, dar strângând în el experiența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
model cu virtuți validate. Prescurtând, el nu lasă totuși la o parte punctele forte ale celebrei vieți: viziunile stelare, multiplicate de șirul scriitorilor, miracolele active și cu capacitate de premoniție, vocea celestă auzită în vis, inscripția stelară transcriind un verset psalmic - „Invoca me in die tribulationis tuae, et liberabo te et glorificabis me” (traducerea românească din prima jumătate a secolului al XVII-lea sună fermecător: „Chiamă-mă în ziua grijii tale, și te voi izbăvi și mă vei proslăvi”), secvența găsirii relicvelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
în lirica atât de feminină, însă fără pic de dulcegărie”, un vers „sugerând mai mult decât spune în esență”. Un panteism învăluitor colorează atitudinea lirică, dând suflu ideii de continuitate, integrarea în natură până la contopire implicând o pseudoîmpăcare, de unde limbajul psalmic, adesea suprapus lacrimii: „Laudă, oricum, laudă ție, / natură și forță vie, / mamă ce ne legeni pe jumătate adormiți...” Concomitent poetă de aspect colocvial - recurgând la interogații, exclamații și imperative - și exploratoare a eului profund, contând pe forța inepuizabilă a senzației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
dintâi“; la fel, I. Negoițescu urmărește „influența“ lui Ion Barbu asupra ritmurilor baladești ale lui Coșbuc, a lui Pillat, Arghezi și Voiculescu asupra lui Dosoftei sau a „friabilității sublime“ din Câinele din Pompei al lui Blaga asupra aceleia din Sonetul psalmic al lui Cipariu etc. O viziune profund borgesiană, defrișând noi căi „retroacțiunii modernului asupra clasicului“, prin care I. Negoițescu se înrudește cu alți adepți ai lui Borges, ca Harold Bloom și David Lodge. Absorbind punctul de vedere călinescian, criticul procedează
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Cartea de iarnă (Premiul Uniunii Scriitorilor), M. nu a dezamăgit speranțele puse în poezia sa, revigorate cu fiecare dintre poemele publicate, la mari intervale de timp, în presa literară. Dicțiunea blasfemator profetică, energia distructivă, muzicalitatea gravă, aspră, deseori cu inflexiuni psalmice, imagistica de o plasticitate pregnantă, brutală pe alocuri, au fost percepute ca semne indicând „o voce distinctă și penetrantă a tinerei poezii, o voce bogată în accente contrastante, în care se repercutează atât comedia literaturii, cât și drama insolubilă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]