43 matches
-
alți exegeți. A doua jumătate a cărții, puțin mai extinsă decât prima, este consacrată posterității psalmilor în literatura română modernă, după ce în prima parte fusese relevat rolul lor în literatura noastră veche. Heliade face prima tentativă de modernizare a limbajului psalmic, însă vizionarismul său biblic se pierde în proiectul unei societăți utopice și se dizolvă într-o fantasmagorie năucitoare (p. 143-155). Extrem de interesantă este lectura Doinei lui Eminescu după modelul psalmic (p. 156-178). Imprecația eminesciană împotriva străinilor mobilizează o strategie psalmică
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
noastră veche. Heliade face prima tentativă de modernizare a limbajului psalmic, însă vizionarismul său biblic se pierde în proiectul unei societăți utopice și se dizolvă într-o fantasmagorie năucitoare (p. 143-155). Extrem de interesantă este lectura Doinei lui Eminescu după modelul psalmic (p. 156-178). Imprecația eminesciană împotriva străinilor mobilizează o strategie psalmică despre amenințarea pe care o aduce dușmanul ,țării sfinte", invocarea divinității pentru pedepsirea vrăjmașilor și așezarea celor amenințați sub ocrotirea unui spirit protector, care este aici Ștefan cel Mare, ca
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
psalmic, însă vizionarismul său biblic se pierde în proiectul unei societăți utopice și se dizolvă într-o fantasmagorie năucitoare (p. 143-155). Extrem de interesantă este lectura Doinei lui Eminescu după modelul psalmic (p. 156-178). Imprecația eminesciană împotriva străinilor mobilizează o strategie psalmică despre amenințarea pe care o aduce dușmanul ,țării sfinte", invocarea divinității pentru pedepsirea vrăjmașilor și așezarea celor amenințați sub ocrotirea unui spirit protector, care este aici Ștefan cel Mare, ca voievod sacralizat (p. 161). Sentimentul catastrofei, motivul înstrăinării și speranța
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
de a înțelege, sortit nimicniciei. Transcendența argheziană nu este goală, ci inaccesibilă poetului - ceea ce face inutilă opoziția tradițională în critica românească dintre religiozitatea și nereligiozitatea psalmilor arghezieni. Acest ,maniheism este vetust" (p. 201). Principala schimbare adusă de Arghezi în imaginarul psalmic constă în umanizarea dialogului cu Dumnezeu, dialog pus într-un cadru mai familiar (p. 213). E omenească și regăsibilă în Psaltire plângerea poetului că este abandonat sau uitat de Dumnezeu. Modernistul Arghezi își găsește explicații, atât în sentimente, cât și
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
biblică (p. 273). Ca și Arghezi, V. Voiculescu este scos de sub incidența unor erezii de interpretare (p. 276-320), asupra cărora nu mai am cum să insist în acest conspect. Excursul istoric al lui Al. Andriescu se încheie cu analiza stilului psalmic al lui Blaga (p. 321-334) și cu evidențierea notelor postmoderne (ironice și autoironice) din psalmii lui Ștefan Aug. Doinaș (p. 335-343). E o călătorie savantă prin istoria literaturii române, pe filiera psalmilor, pornind de la Psaltirea în versuri a lui Dosoftei
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
pierdut În societatea noastră orizontală. Paradoxal, la Cezar Ivănescu poemul ascensional, rîvnind descătușarea, devine posibil prin imersiunea În adîncul Istoriei; doar așa, știind că drumul „e de făcut Înapoi”, bardul din BÎrlad, Întregind strălucită falanga moldava află, prin stihurile sale psalmice, puterea genezica a cuvîntului. Încît, scăpînd din strînsoarea trupului, mîngîiat de gîndul morții (curățat Însă de „otravă”) va zări - eliberat - izbăvitoarele „lumine”. N.B.: Mulțumim scriitorului Adrian Dinu RACHIERU și redacției revistei Convorbiri Literare, pentru permisiunea de a publica acest articol
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
la care lunga ședere în intimitatea cărților sfinte i-a remodelat gîndirea și limbajul pînă în pragul unei metamorfoze". însă elaborarea unui atare discurs implică o dificultate solemnă precum un canon. Poetul nostru cată a se contopi cu textul său psalmic, a se preschimba, ca-n taina euharistică, în sînge și trup scriptic. Rugăciunea sa cu o valență publică posedă grație, suplețe, un avînt imaginativ discret strunit, care, fără a se revărsa peste o anume tradițională cuviință, pulsează neîncetat sub pielea
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
frumusețe am ucis"), ceea ce ni se pare o replică la celebrul vers blagian "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ și nu ucid cu mintea tainele ce le-ntâlnesc în cale". Nu lipsește totuși elanul erotic, și nici adorația psalmică, eufonică, presărată cu asonanțe de sorginte folclorică, în timp ce metaforele inedite aparțin mai degrabă de repertoriul extazului thanatic. "O armonie rece, a morții, / mă face să ascult/ ninsoarea ce cade pe gânduri,/ obsedant sângerându-le.// Stau în casa rece./ Cu pleoapele
Înger strâmtorat by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7127_a_8452]
-
Mitropolitul Dosoftei (Bine este a tot omul / Să să dea-n viață cu Domnul / Și să-i cânte svântul nume / Ce este nalt preste lume<footnote Dosoftei, Psalmul 91, Ed. Litera, Chișinău, 1998, p. 204. footnote>). Altfel spus, în textul psalmic, strategiile la care apelează autorul pentru a intra în contact cu dumnezeirea sunt încadrabile în două planuri: religios (psalmistul ca om religios) și estetic (psalmistul-estet). Ele desăvârșesc actul creației. Volumul Psalmii îngerilor de seară primește binecuvântarea Î.P.S. Nicolae Corneanu
Psalmică reverberare. In: Editura Destine Literare by DANIELA GÎFU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_270]
-
care Eugen Negrici o vede împlinindu-se „fie imitând conduita unui model, fie urmând un model de gândire, fie evitând modelele negative”<footnote Eugen Negrici, Poezia medievală în limba română, Ed.Vlad & Vlad, Craiova, 1996, p. 8. footnote>. Remarcabile influențe psalmice întâlnim în creația poeților religioși precum: Nichifor Crainic, Ion Pillat, Valeriu Anania, Magda Isanos, Radu Gyr, Vasile Voiculescu și mulți alții. O regăsim pe Luminița Niculescu mai apropiată de versetul acestuia din urmă. Nu fiindcă ambii își (re)instaurează versul
Psalmică reverberare. In: Editura Destine Literare by DANIELA GÎFU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_270]
-
împărtăși cititorilor o viersuire alinătoare. Poeta însăși afirmă: catedrala mea de gând,/ sufletul visat pridvor/ m-a învățat oarecând/ să scriu altfel/ un psalm interior,/ apoi să locuiesc în el... (p. 21). Luminița Niculescu reușește să-și facă înțeles mesajul psalmic, îmbinând inspirat atât componenta religioasă, cât și pe cea estetică, necesare încununării versului esențializat ca o punte interconfesională.
Psalmică reverberare. In: Editura Destine Literare by DANIELA GÎFU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_270]
-
pentru copii, antologii de texte, caiete complementare manualelor școlare. În anul 2008 debutează cu poezie. Cărți publicate: „Prietenul meu vântul”, (versuri), Editura Nico, Târgu Mureș, 2008; „Liniștea din fereastră”, (versuri), Editura Nico, Târgu Mureș, 2009; „De la Dumnezeu pentru Dumnezeu. Broderii psalmice”, Editura Nico, Târgu Mureș, 2009; „Liniștea în rochie de seară”, (versuri), Editura Nico, Târgu Mureș, 2011; „Creanga de cuvinte”, (versuri), Editura Nico, Târgu Mureș, 2013. Este distinsă cu nenumărate premii și diplome pentru creație literară. :Membră a Asociației Artiștilor Plastici
CREANGA DE CUVINTE (POEME) 1 de CORNELIA JINGA HETREA în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363195_a_364524]
-
va fi despuiată de toate veșmintele inutiule!...Urlă lupoaica și cositoarea cea strălucitoare și întruna flămândămerge înainte, mereu înainte ... ), ca un paroxism sensorial. Ecroșeul e o imagine a exploziei numenale. E multă imaginație în aceste proze, îndulcită adesea prin inflexiuni psalmice, multă secreție patetică trasă prin filtrul romanticului. Metafora și incantația sunt procedee predilecte prin care discursul prosodic-liric se încarcă de o priză magică, de sonorități oraculare. Acest volum al Melaniei Cuc topește în discursul său, rafinat până la eclatanță, o imaginație
METAFORA CA MOD DE EXPRIMARE A VIBRAŢIILOR EULUI LA MELANIA CUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366886_a_368215]
-
exorcism, ca un paroxysm sensorial, printr-un ecroșeu al imaginii explosive numenale. E mult ceremonial ritmic în poemoziile lui Stan V. Cristea, e multă aventură a eului la care participă pensonajele lumina, cuvântul, noaptea, ploaia, fluturi, îndulcită adesea prin inflexiuni psalmice, multă vibrație patetică trasă prin filtrul sensibilității. Existențialismul din aceste versuri, laitmotivul, refrenul uneori, incantația sunt procedee predilecte prin care discursul lric se încarcă de o priză magică, de sonorități oraculare. Stan V. Cristea este un poet de înaltă vibrație
CONSTRUCŢIA POETICĂ-MOD DE A LĂRGII ARIA EXPRIMĂRII EULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366959_a_368288]
-
voix d’une douce, un baume qu’il convient de sentir” ( D. Grama) Lucian Hetco, Germania Poetesă, prozatoare, eseistă, aceeași pe registre diverse, cu patos fosforescent, al meditației și confesiunii colocviale, elegante, metafizice, dar mai ales a smereniei și rostirii psalmice, Antonia Iliescu, rezidentă în Belgia, a rămas româncă cu toată ființa ei, așa cum se face auzită și prin cântecele nostalgic- medievale, de menestrel amintind de colindele laice, „ la curțile Dorului”. Antonia Iliescu, am spus, este un flaut care cântă ca
O CARTE DE ANTONIA ILIESCU TRADUSĂ EN FRANCAISE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348169_a_349498]
-
altor popoare, care aveau de mai înainte în cult astfel de texte religioase. Se aduc ca exemple imnele liturgice egiptene, mesopotamiene, feniciene, hitite, asemănătoare ca structură cu Psalmii biblici. Cartea Psalmilor, susțin acești critici, nu poate fi separată de tradiția psalmică orientală. Ea s-a născut în această tradiție fiindu-i tributară. Este mai presus de orice îndoială că Psaltirea aparține într-adevăr, unei tradiții psalmice orientale, dar anularea valorii și originalității Psalmilor biblici pornind de la considerente îndeosebi de ordin formal
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
structură cu Psalmii biblici. Cartea Psalmilor, susțin acești critici, nu poate fi separată de tradiția psalmică orientală. Ea s-a născut în această tradiție fiindu-i tributară. Este mai presus de orice îndoială că Psaltirea aparține într-adevăr, unei tradiții psalmice orientale, dar anularea valorii și originalității Psalmilor biblici pornind de la considerente îndeosebi de ordin formal, reprezintă o atitudine exagerată și abuzivă, izvorâtă din rea credință. Oricine, imparțial și nepărtinitor fiind, va citi cu atenție Psaltirea, va constata că atât ca
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
aceste rânduri țin să-l felicit pe poetul Miron Țic, locuitor al comunei Ilia, pentru împlinirea lui sufletească și să-i aduc un cuvânt de mulțumire pentru poezia pe care o scrie în [...] „Cuvântul în Sfânta Lumină“»). Textele poematice „dimensionate psalmic / liturgic“, din volumul Cuvântul în Sfânta Lumină, de Miron Țic, relevă o structurare triadică: (I) Rostiri din Crez (28 de texte, pp. 9 - 38), unde semnificanții se lasă locuiți cu grație divină de „rugăciune“ («Fie-ne acum și-n vecie
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
a Duhului Sfânt. Varietatea temelor aduceau în lumină diversitatea lor teologică: - Întruparea Domnului, Parusia, dogma Sfintei Treimi, Evanghelia Mântuitorului, lumina creată și necreată, idolatria, profețiile Vechiului Testament, proorociile Sibilelor, etc. În mod expres amintește de sibila tracă Eritreea, care prezice psalmic viitorul lumii legat de Dumnezeul creștinilor, numindu-L în limba arimică-aramaică-protodacă: Iisus Hristos Mântuitorul, Fiul lui Dumnezeu. ( consemnarea a fost făcută de Cicero). Aceeși Sibilă, relatează poetul Virgiliu, proorocește nașterea Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria (citați de Eusebiu), iar
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
Canada); *** Frumoasă carte și amețitoare printre fumurile gândurilor și frământărilor tale interioare. Cursul lin al stofei mă duce cu gândul la melodia melancolică a psalmilor pe care îi auzeam în copilărie la biserica din Câmpeni-Deal. Dar, poezia ta transcede lamentația psalmică și se înalță pe coloane de curcubeu, sprijinind cerul îndoielii, pe care orice om îl are... Dincolo de aserțiunea cuvintelor, poezia ta e rugă, mulțumire, recunoștință, dragoste, izbândă, frumusețe, legământ, fereastra spre cer, acolo unde sufletul fuge prin icoana răsăritului. (NICHOLAS
RUGĂ ALE SCRIITORULUI ADJUDEAN GHEORGHE A. STROIA, TRADUSE ÎN LIMBILE FRANCEZĂ, ITALIANĂ , ENGLEZĂ ȘI ALBANEZĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352860_a_354189]
-
și lui rândul? Niciodată! În sfârșit! Bravo! Am încheiat ”predica”... Aș mai vrea să-ți spun acuma alta, și mai bună, Roberth: Întrebându-mă cum aș putea eu oare lăuda pe Creator, tocmai aici în Israel, am primit un cântec psalmic... Ai vrea să-l auzi? ─Cum să nu? I-am deschis atunci Biblia în limba engleză ce o aveam încă din țară cu mine − era o Versiune Internațională − la Psalmul 24 și am început să-i cânt ”Who is the
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
de drag și dor. Nimic nu e mai drag și tandru Decât un zâmbet inocent De înger și de copilandru Care îți este descendent! Nimic nu e mai drag și carmic Decât obrazul pe obraz Al unui sacru prunc și psalmic Ce-ți suflă viață și extaz. Nimic nu e mai drag și pudic Decât un gest de dor și drag De la copilul vesel, ludic Ce plânge când îl lași în prag... Nimic nu e mai drag și veget Decât alintul
NIMIC NU E MAI DRAG de ROMEO TARHON în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344698_a_346027]
-
o prăpastie!” Poeta care mi-a oferit prilejul acestei coparticipări spirituale, cu diferențele de rigoare, este profund interesată de tainele trecerii prin viață, cercetându-le cu mijloacele intuiției poetice. Poezia ei se apropie de extazul mistic, are melos și substanță psalmică. Iată cum interpretează poeta condiția umană, în poemul “Iubind acum vei Înțelege Cerul și Infernul”: “Prin naștere suntem torțe ce ard, sortite morții,/ un interval de timp în unități de viață,/ finite pulsații în algoritmul cosmic./ Tapiserii de gânduri, convulsii
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
creionate, tensiunea stărilor deseori explozivă. Catarsic, dar și inițiatic, acest prim român al ei a fost excelent salutat de cititorii din țară și străinătate. Modernitatea travaliului epic se întrepătrunde cu apelurile (recursurile) la Noul Testament. Capitolele sunt întrepătrunse, modulare, cu inserții psalmice, cronologic, amintind tehnică cinematografică (montajul eseistic); memoria este ceea ce psihanaliștii numesc „ regresiune în memorie”, telepatie auto- indusă, uneori voalata de „ falsă memorie”, datorată frustrărilor, este zguduită de traumă psihică a Sistemului activistic- securistic, vizând individul și masificarea lui în societatea
UN ITINERAR AL VIETII SI CARTII CRESTINE de EUGEN EVU, ACADEMICIAN, MEMBRU AL USR DIN ROMANIA în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344928_a_346257]
-
din 05 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului În adorarea nevăzutului Timpul parcă se rupe în două ... La ușa cui bate La fereastra cui colindă Domnului Doamne Cu crivățul, cu înfrigurarea Cu neîmplinirile, cu împlinirile Cu irosirile cu risipirile Cu căutarea psalmică, imnică În trup, în ochi, în urechi , în oase Domnului Doamne Flori de măr! Cine sunt și cui rămân? Pământ, ape cer, lumini Nepieritoare Domnului Doamne! Cine străbate nepierdut, neînvins Vremea Cine-o răsucește? Cu mâinile împreunate Cine se apleaă
CINE SUNT ŞI CUI RĂMÂN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347503_a_348832]