10 matches
-
estetic, de la poezia psaltică la cea ludică, de la invocarea divinității din Cap. I. Doar cu tine..., la jocul inocent din Cap. XII. Puțin umor... nu strică. Rugile din "Te chem, Doamne!", "Rugă către Tine", ori "Iartă!" se acoperă cu sonuri psalmodiate, inducând stări de pioșenie și sinceritate. În fapt, eul liric își caută calea spre Dumnezeu: „Învrednicește-mă, Doamne”, „Să te aflu pe tine, să știu”, „Să-ți caut, să-ți aflu iubirea”, „să rezist”, „să pot”, „să citesc”... După zbaterile
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
estetic, de la poezia psaltică la cea ludică, de la invocarea divinității din Cap. I. Doar cu tine..., la jocul inocent din Cap. XII. Puțin umor... nu strică. Rugile din Te chem, Doamne!, Rugă către Tine, ori Iartă! se acoperă cu sonuri psalmodiate, inducând stări de pioșenie și sinceritate. În fapt, eul liric își caută calea spre Dumnezeu: „Învrednicește-mă, Doamne”, „Să te aflu pe tine, să știu”, „Să-ți caut, să-ți aflu iubirea”, „să rezist”, „să pot”, „să citesc”... După zbaterile
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Olgu%C5%A3a_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
ce-i ? Un zumzet de de albine asasine, Un sens obscur uitat într-un știubei Cu semne vagi, imbolduri infantile. Și adevărul ce-i, daca nu are Un sens în sensul unei rugăciuni- Și care a crescut dintr-o eroare, Psalmodiata-n franjuri de minciuni. Dar adevărul, iată, a strigat Că e deasupra, pește, indesine - Un adevăr real, adevărat, De care mai mereu ne e rușine! NOCTAMBULE Și doar dincolo de soare Roua nopților răsare Ca un semn din infinit Fără sens
SINTEZE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sinteze.html [Corola-blog/BlogPost/355608_a_356937]
-
asta nu era drept. „Nu cutezăm să ne apropiem de masa ta, preamilostive, care te-ai încrezut în virtutea noastră. Nu suntem vrednici să culegem nici firimiturile de sub masa ta...“ Continuitatea vrăjii mărețelor cuvinte era asigurată de glasul sonor, frumos, ușor psalmodiat al părintelui Bernard. Diane păstrase un simț al misterului acestui ritual încă din copilărie, înainte de confirmarea ei la biserica St. Olaf, unde slujba comuniunii i se păruse o taină la fel de cumplită ca și cea sexuală, și oarecum legată de aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
chiar lângă geam, așa cum se mai aflase la începutul acelei seri, avu senzația că îi plesnește capul. Zbieră cât îl ținu gura: — George, pleacă... o, George, pleacă! În secunda următoare, Emma preluă strigătul lui Tom, intonându-l cu glas scăzut, psalmodiat, pe melodia „înainte soldați!“. Acest cântec (după cum știu toți cei care au frecventat colegiile englezești) este irezistibil pentru bețivi și, în mod garantat, poate îmblânzi inimile studenților celor mai scandalagii. Într-un moment, toți chefliii se adunară în fața Papucului, cântând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
trec peste anul zero al nostru, ca și peste "Evul Mediu" (termen recuzat, de altfel, de istorici eminenți, Le Goff, de exemplu, sau, în Italia, Armando Sapori). Știm că, după succesul considerabil al codexului asupra volumenului, practicile de lectură (acustică, psalmodiată, semi-publică) și cultura textuală nu cunosc nici ele o schimbare semnificativă între Antichitatea târzie și începutul Renașterii. Putem să spunem același lucru despre cultura vizuală și să alăturăm imaginea păgână și imaginea creștină, care s-a pretins adversara și chiar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
homo christianus genuin, organic. Acordul dintre Hristos și popor, asemenea aceluia dintre sămânță și arătură, cum zicea Nichifor Crainic, este intuit și exprimat ca marea temă, ca toposul fundamental al poeziei sale mesianice. Poetul, ca preot, o înalță în tonuri psalmodiate, de rugăciune pământească spre cerurile pline de taină ale lui Dumnezeu. El se închide în cercul credinței ca un nou Ioan Damaschin, spre a se lepăda de lumeasca deșertăciune și a se pătrunde de duhul Mântuirii: „Chemarea mea-i Ființa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
în viață și celor următoare 29? Revolta cazacă și repercusiunile ei dau naștere, de altfel, începând din 1650, conform unei hotărâri a Consiliului celor Patru Țărimmm, unei zile de post fixate în a douăzecea zi a lunii sivan. Erau atunci psalmodiate rugăciunile de penitență compuse pentru a povesti masacrele, precum și altele mai vechi, în special cele compuse după martiriul de la Blois din secolul al XII-lea. Acest post era încă ținut în Europa de Est înainte de al Doilea Război Mondial în amintirea întâmplărilor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a fost exclusă constrîngerea fizică). A fi ascultător și a auzi sînt în greaca veche termeni înrudiți. Dar nu toată lumea ascultă în același fel, și comunicarea nu produce aceleași efecte dacă are drept instrument vocea unui orator în agora, lectura psalmodiată a unui text sacru în biserică sau lectura silențioasă, la domiciliu, a unei biblii în limba maternă. Articulînd modalitățile credinței la diferitele mijloace de difuzare, periodizarea mediologică poate ajuta la întocmirea istoriei liantului colectiv, a religiilor civice succesive. Servitutea voluntară
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
apoi dădu ochii peste cap și se liniști. Chiar în clipa aceea controlorul deschise ușa compartimentului, cu un entuziasm pițigăiat: „Biletele la control!“ Popa Băncilă, urcat pe banchetă, făcea întruna cruci și mătăni, aproape țopăind într-un înfocat joc după psalmodiata bucurie a crucii biruitoare. Acela, cu ochii larg deschiși, cu gura căscată, părea că-l ascultă bucuros nevoie mare. Mâine, cu concluzile Iachimovici nu venise. A doua zi a simpozionului era pe sfârșite și el nu numai că nu venise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]