44 matches
-
calmează zgomotele și valurile cugetelor. Înmoaie tendința sufletului spre mânie și cumințește pornirile lui ușuratice. Psalmul strânge prietenia; unește cele despărțite; împacă pe dușmani. Fiindcă cine poate considera dușman pe cel cu care a înălțat același glas către Dumnezeu? Așa psalmodia acordă și cel mai mare bine, iubirea, pentru descoperă ca verigă de legătură pentru unirea ei de psalmodia comună și armonizează poporul într-o simfonie de ansamblu. Psalmul îi pune pe fugă pe demoni, pricinuiește ajutorul îngerilor; este armă în
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
unește cele despărțite; împacă pe dușmani. Fiindcă cine poate considera dușman pe cel cu care a înălțat același glas către Dumnezeu? Așa psalmodia acordă și cel mai mare bine, iubirea, pentru descoperă ca verigă de legătură pentru unirea ei de psalmodia comună și armonizează poporul într-o simfonie de ansamblu. Psalmul îi pune pe fugă pe demoni, pricinuiește ajutorul îngerilor; este armă în frica de noapte și odihnă în ostenelile zilei; siguranță pentru copiii mici; podoabă pentru vârsta bărbatului în plină
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Radio Renasterea. Simpozionul se va încheia în seara zilei de 5 noiembrie, când, de la ora 18, în Aula Magna a Facultății de Teologie Ortodoxă va avea loc un concert coral susținut de Corul Catedralei Mitropolitane și de corul de cameră „Psalmodia Transylvanica“. La simpozion participă Ionuț Țene, director editorial NapocaNews.ro, cu un studiu despre Valeriu Gafencu și Sfinții Închisorilor. NapocaNews Referință Bibliografică: Simpozion Internațional / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1400, Anul IV, 31 octombrie 2014. Drepturi
SIMPOZION INTERNAŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1414738813.html [Corola-blog/BlogPost/360217_a_361546]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VERDE CRUD Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului Verde crud (bacovianul) însenină blânda zare Seva scoate însetată psalmodii de clorofilă Parcă tremură o umbră în oglinzi retrovizoare Eu mănînc de raze luna în poem filă cu filă. Se desferecă o pleoapă cu un sâmbur de lumină Lăsând ochiului apusul: două emisfere-n cer Una alteie misterul îl declară
VERDE CRUD de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Verde_crud.html [Corola-blog/BlogPost/364458_a_365787]
-
Acasa > Poezie > Credinta > PSALMODIA NOETICĂ I~PSALM~ADIERE Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Psalmodia Noetică I de David Sofianis 10.06.2017 (A.D.) Psalm~Adiere Har.fa metha.noică a neîncetat să mai cânte
PSALMODIA NOETICĂ I~PSALM~ADIERE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/david_sofianis_1497190611.html [Corola-blog/BlogPost/381236_a_382565]
-
Acasa > Poezie > Credinta > PSALMODIA NOETICĂ I~PSALM~ADIERE Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Psalmodia Noetică I de David Sofianis 10.06.2017 (A.D.) Psalm~Adiere Har.fa metha.noică a neîncetat să mai cânte ultimul a.vânt al rechemării † pictura ilustrativă aparține maestrului român contemporan Ștefan Câlția Referință Bibliografică: Psalmodia Noetică I~Psalm~Adiere
PSALMODIA NOETICĂ I~PSALM~ADIERE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/david_sofianis_1497190611.html [Corola-blog/BlogPost/381236_a_382565]
-
2017 Toate Articolele Autorului Psalmodia Noetică I de David Sofianis 10.06.2017 (A.D.) Psalm~Adiere Har.fa metha.noică a neîncetat să mai cânte ultimul a.vânt al rechemării † pictura ilustrativă aparține maestrului român contemporan Ștefan Câlția Referință Bibliografică: Psalmodia Noetică I~Psalm~Adiere / David Sofianis : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2354, Anul VII, 11 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 David Sofianis : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PSALMODIA NOETICĂ I~PSALM~ADIERE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/david_sofianis_1497190611.html [Corola-blog/BlogPost/381236_a_382565]
-
dintr-o unică și firava linie melodica, adică o monodie (o singură voce, un cânt religios), destinată întonării de către un cântăreț sau un grup. Desfășurându-se pe un spațiu melodic (ambitus) restrâns, aceasta cantare putea totuși îmbracă forme diferite, de la psalmodia ce repeta un singur sunet, intercalând pe alocuri scurte formule melodice,până la cantul propriu-zis, bogat în melisme. Cântările liturgice ortodoxe au fost organizate în secolul al VIII-lea de Ioan Damaschinul într-o carte numită octoih. Cele mai vechi canturi
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
cantului pe mai multe voci, ei și-au propus să transplanteze și în domeniul liturgic procedeele observate în practică populară. Străduindu-se a depăși monotonia,ei au tins să lărgească tiparele tradiționale ale cântării pe o singură voce. Așadar, inviolabila psalmodie în unison a coralului gregorian vede la un moment dat alăturându-i-se o a doua voce care evoluează într-un strict paralelism cu ea, la interval de cvarta sau cvinta - asa zisul organum. Vocea de bază se numea cantus
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
ce se suprapunea peste cantus firmus capătă din ce in ce mai mult independența, execută mișcări contrastante în raport cu direcția vocii fundamentale iar adesea desfășoară grațioase vocalize în jurul sunetelor tărăgănat expuse ale acesteia. Discantus se va numi această melodie înflorita pe trunchiul străvechii și severei psalmodii gregoriene care, din cantus firmus a devenit tenor (adică melodia ținută în registrul grav). „"Cântarea bisericească începe astfel să-și deschidă alte perspective, muzica începe să sune din ce in ce mai ingenios, mai bogat , făcând din ceremonia liturgica nu numai un prilej de
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
Europa era consistituit mai ales din menestreli călători și mici trupe de interpreți care cântau și făceau comedie. În secolele XII și XIII, dramele religioase, cum sunt "Piesa lui Herod" și "Piesa lui Daniel" îi învăța pe enoriași liturghia, pentru psalmodiile bisericești. Mai târziu, "piesele misterioase" erau create pentru a reda povestiri biblice într-o înșiruire de părți distractive. Mai multe caravane de actori (scene pe roți) se mișcau prin oraș, iar un grup de actori rosteau rolul lor din povestire
Teatru muzical () [Corola-website/Science/316098_a_317427]
-
la procesul de cristalizare a noii muzici bizantine, nume dat Bizantis, cel mai mare centru cultural est-european. Prin folosirea imnurilor s-a ușurat pătrunderea elementului popular în biserică, adăugând formule și formele muzicale noi. Tot pentru potențarea exprimării muzicale a psalmodiei s-au adăugat formule vocalizate la finalurile versetelor psalmilor, obicei existent în sinagogi. În biserică au fost adoptate aceste jubilații, dar și cântările melismatice. Modelul de psalmodie ebraica veche anticipă prin caracterul sau coralul gregorian. Factorii care au contribuit la
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
biserică, adăugând formule și formele muzicale noi. Tot pentru potențarea exprimării muzicale a psalmodiei s-au adăugat formule vocalizate la finalurile versetelor psalmilor, obicei existent în sinagogi. În biserică au fost adoptate aceste jubilații, dar și cântările melismatice. Modelul de psalmodie ebraica veche anticipă prin caracterul sau coralul gregorian. Factorii care au contribuit la definitivarea cântării bizantine au fost: melodiile ebraice, cultura muzicală greacă având o teorie muzicală și notație stabilită de secole și cultura populară romană. Din Orient, diferiți călugări
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
Eminescu, Luchian și Enescu, eșuează în manierism și rutină. Figură focalizantă în Imnele Țării Românești (1981) e Constantin Brâncoveanu: "Dimpreună cu pruncuții tăi / Nu-s pe lume umbre mai frumoase". Vreo douăzeci și cinci (din cele trei sute nouăsprezece imne) întemeiază o patetică psalmodie brâncovenească în care drama, memoria și scenografia în totul transgresează într-o crispantă poveste. Imnul devine suspin, elegie, jelire. De la Nicodim de la Tismana până la Tudor și Popa Șapcă, Țara e tărâm de ziditori; Brâncuși dialoghează cu frescele voronețiene iar Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Blaga, supraviețuitoare a temnițelor comuniste, deapănă acum, la 91 de ani, întâmplări despre Sâmbăta de Sus și „Sfântul Ardealului” petrecute în urmă cu peste 60 de ani. „Simțeai cum împreună cu Părintele cântă copacii, cântau păsările, trilurilelor se împletau cu cele psalmodiei părinților. Simțeai într-adevăr că toată natura este în genunchi și se roagă și că marele Preot care oficiază această slujbă nu este de fapt Părintele Arsenie, ci însuși Mântuitorul.” 5. „Părintele Arsenie Boca, omul lui Dumnezeu” Descriere: Un documentar
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Iată cine este Mesia! Aici, în bisericile noastre creștine imense și cosmopolite și nu în sinagogile împrăștiate, fără altare și fără jertfe, răsună zilnic, în măreția riturilor, glasul puternic al Vechiului Testament; aici, răsună cântul neîntrerupt al poeticei și sublimei Psalmodii ebraice; aici, se aude reevocarea continuată a vocii bătrânilor lui Israel; aici, în fiecare colț, este chipul preafrumos al unei evreice pe care lumea creștină o venerează ca pe propria Mamă; aici, este slava divină a poporului lui Israel: Isus
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de însemnări al căror singur numitor comun este că toate se referă la același fenomen: ploaia. Sub acest unghi, cartea seamănă cu o litanie monocordă și monocromatică: o singură inimă vorbește pînă la epuizare de aceeași culoare. E ca o psalmodie care, sub efectul netezitor al repetării unui leit-motiv, devine monodie. Numai că, dacă ar fi doar atît, am închide cartea după primele pagini, căci am ști deja, pe baza eșantionului căpătat, ce urmează să citim în continuare. Și totuși, ca
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
gîndurilor lui Martin Page, cititorul nu poate anticipa partea necitită a cărții, și asta fiindcă fragmentele nu se leagă într-o scară ascultînd de regula coerenței narative. De aceea, surpriza lecturii se păstrează, gîndurile autorului nu se repetă, iar libretul psalmodiei nu conține aceleași refrene. Cu alte cuvinte, monodia nu e monotonă, iar monocromia devine policromă. Mai mult, litania e mai degrabă un cîntec de strană pe mai multe voci. Cauza e de căutat nu atît în monofagia autorului - incorigibilă și
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
ta, să fii încredințat că nu te-ai mințit singur. Cel mai ușor lucru în exegeza lui Heidegger este să trișezi. Stratagema la care recurg majoritatea autorilor este unul al psitacizării terminologice: îi repetă cu sfințenie sintagmele și desfășoară o psalmodie interpretativă ce se înlănțuie de la sine grație simplei derulări a unor noțiuni legate ca mărgelele pe fir. Sau ca boabele pe abac. Se obține astfel un dicteu papagalicesc, săvîrșit de un pilot automat care este suficient de deștept ca să poată
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
mizeria pozitivistă. Crede că, vorbind despre metanoia, despre gîndirea apofatică și despre deosebirea dintre diastema (distanță) și diafora (deosebire), poate să-i aducă pe rătăciți pe calea cea dreaptă. Numai că ceea ce el numește cale dreaptă pentru fizicieni e o psalmodie absurdă pe temei visător, de aceea efortul doctrinar al lui Nesteruk poate fi gustat în latura lui filosofică, nu în cea misionară. Altfel spus, autorul nu reușește să găsească puntea de legătură între religie și fizică, o punte care să
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
e și ea antologică; Rânzei, de altfel, copiind-o cuvânt cu cuvânt, după cum urmează: "în momentul când esecutorul rădicase pe patient și se pregătea să-l țintuiască (cu urechea de stâlp), clopotele de la câteva biserici începură a suna, și o psalmodie ajunse până la auzul mulțimii... Aceste cântări ieșeau din gurile câtorva preoți ce petreceau la mormânt un cadaver așezat într-un cosciug modest... în fine, bașbululbașa, însărcinat cu esecutarea hotărârii, făcu un semn... }intuirea se făcu. Alaiul era de trei morți
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
și face să se liniștească înfrânarea trupului<footnote Evagrie Ponticul, Cuvânt despre rugăciune, cap. 83, în Filocaliaă, vol. I, p. 97. footnote>. Totuși, aceste ajutoare duhovnicești nu trebuie folosite abuziv, ci cu măsură, de aceea este nevoie de cumpătare în psalmodie, pentru că în situație de asimetrie se ațâță senzualitatea<footnote Mitropolitul Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă continuare și dezbateri -, Traducere din limba greacă: prof. Ion Diaconescu și prof. Nicolae Ionescu, Edit. Sofia, București, 2001, p. 83. footnote> și se cere să se
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cântări lirice. În totalitatea ei, muzica evreiască, alcătuită din imnuri și psalmi, este destinată marilor solemnități ce se desfășurau la Templu. Imnurile au pătruns în muzica de cult, așa cum mai târziu melodiile populare au pătruns în muzica creștină. Modelul de psalmodie ebraică veche anticipă prin caracterul său coralul gregorian. Tot Biblia ne furnizează informații cu privire la muzica instrumentală și instrumentele folosite. Existau instrumente cu coarde (Lire, Psalterion, Kinnor, Trombon, Timpanon), instrumente de suflat (Cavalul, Flautul, Orga, Cornul, Trompeta, Cornet), și instrumente de
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Testament (1909); S.B. Finesinger, Musical instruments in the Old Testament (1926); K. Sachs, History of Musical Instruments (1940); Dicționar Biblic (Oradea: Cartea creștină, 1995). footnote>. 3. Monodia sacră Departe de a mai reprezenta structura originală, dar conservându-se până azi, psalmodia ebraică trecută prin filtrul creștinătății romane și rămânând apanajul bisericii bizantine a căpătat o formă evoluată și stabilă cunoscută sub numele de coral gregorian, Papa Grigore cel Mare (590-604) fiind cel care va reforma și oficializa cântul liturgic. Legătura muzicii
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Astfel, tropul va deveni cu timpul, datorită inventării textului (trop logogeu) și a muzicii (trop melogen), primul gen autonom din istoria muzicii ce evadează din cadrul tradiției rigide. În timp ce în liturghia romană pivotul principal era psalmodia, în liturghia orientală era imnul. Psalmodia bizantină se distinge de cea apuseană printro melismatică mai ornamentală, mai bogată. În muzica religioasă bizantină au pătruns elementele creației siriene de imnuri, care aveau în introduceri și între cântările oficiale texte populare noi. Mai târziu, au fost aplicate melodii
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]