7 matches
-
la instrumente cu coarde din familia viorii (vioară, violă, violoncel și contrabas) și a violei (viola da braccio, viola d'amore, viola da gamba, violone ș.a.). Între alte instrumente cu coarde acționate cu arcușul se numără: chemanul, cobuzul, crota, gadulka, psalterionul, rebecul - instrumente de muzică veche sau instrumente populare. Uneori, acestora li se alătură și chitara, în cazul căreia accesul separat la corzile interioare (altele decât cele două din extremă) este imposibil din pricina dispunerii coplanare a corzilor. Folosirea arcușului la chitara
Arcuș () [Corola-website/Science/313462_a_314791]
-
odată cu formarea statului Israel. Aceasta a fost susținută și de doi regi, David si Solomon, care au compus și psalmi, creații muzicale care sunt sunt printre cele mai vechi prezentări de cântări lirice. Acești psalmi erau cântari acompaniate de instrumente(psalterion). Imnurile au pătruns în muzica de cult așa cum mai târziu melodiile populare au pătruns în muzica creștină. Se cânta la unison în trei moduri: solo susținut de cantor, cor la unison dublat de instrumente ce răspundea la frazele cântate de
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
o oarecare celebritate; ele trec drept păstrătoare a cântecelor vechi celor mai iubite din țară. Au fost cunoscuți dintotdeauna sub numele de lăutari, cuvânt care vine de la lăută72, un fel de instrument cu coarde, a cărui origine este anterioară psalterionului lui David, dacă boemienii-țigani se trag din primele emigrări din India. Etimologii atribuie acestui nume de lăutari o origine latină, aceea de laudator. Într-adevăr, lăutarii cântă faptele strălucite ale oamenilor iluștri și, în sărbătorile familiale, virtuțile și nurii logodnicei
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
aici, o paranteză: este posibil ca aceasta să fie doar o anecdotă, - nu fără, totuși, un temei real: anume faptul că, în matematici, se folosește semnul/operatorul nabla, de forma unui mic triunghi întors, care provine din ebraicul nabal, i.e. "psalterion" sau "lira"; de unde și prezenta-i însăși în poezia dedicată, în ^47, "palei Nine": "Tu, salt, tu, creșteri ștăngi, urzică-nalbă!/ Acestui scris valah, că din Sion/ Ridici o nevăzut de scumpă nablă/Și - adiata - boarea altui svon.") Altminteri, tot că
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
care cei compuși de Asaf (12 psalmi), fiii lui Core (10 psalmi), Solomon (2 psalmi), Heman (un psalm), Etan (un psalm), Moise (un psalm), formează cartea Psalmilor (Laude) ce conțin 150 psalmi. Psalmii erau cântări acompaniate de instrumente cu coarde (psalterion), de aici și titlul de Psalmoi. Majoritatea psalmilor au fost scriși, în secolul al X-lea î.Hr., în decursul epocii de aur a poeziei israelite. Psalmii reprezintă una din cele mai vechi prezentări de cântări lirice. În totalitatea ei, muzica
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
muzica de cult, așa cum mai târziu melodiile populare au pătruns în muzica creștină. Modelul de psalmodie ebraică veche anticipă prin caracterul său coralul gregorian. Tot Biblia ne furnizează informații cu privire la muzica instrumentală și instrumentele folosite. Existau instrumente cu coarde (Lire, Psalterion, Kinnor, Trombon, Timpanon), instrumente de suflat (Cavalul, Flautul, Orga, Cornul, Trompeta, Cornet), și instrumente de percuție (Clopote, Clopoței, Chimvale, Tamburină)<footnote J. Stainer, The Music of the Bible (1914); C.H. Cornill, Music in the Old Testament (1909); S.B. Finesinger, Musical
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
demonstrații de virtuozitate, toți și toate ne asigură că suntem în plină babilonie sonoră, unde cândva se vor decanta poate graiurile unei arte pusă mereu pe șagă. 6) Orchestre nu, dar instrumentiști, da. Și încă din belșug. Piane și clavecine, psalterioane și contrabași, tamboa și orgi portabile, viori, bandoneoane și câte și mai câte, sunt ca niște răsaduri în așteptarea replantării în ogrăzi unde să rodească torențial. 7) Rar mi-a fost dat să mă conving că scopul nu acționează mai
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]