164 matches
-
merită a fi menționate. In ajun, la Liveni, satul naștererii lui George Enescu, oamenii locului au orgnizat ca în toți anii, o comemorare restrânsă susținută în chiar casa memorială; ...preotul conf.dr.Florin Bucescu din Iași a făcut public un manuscris psaltic găsit în arhiva familiei tatălui marelui muzician. In aceleași zile ale sfârșitului de săptămână și culminând cu data de 19 august, la Sinaia, la Vila �Luminiș" - casa de creație, casa de odihnă a maestrului, o suită de concerte a comemorat
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
BIZANTINOLOGIE Două manuscrise psaltice din Muzeul Mănăstirii Țigănești Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru Mănăstirea Țigănești este situată la jumătatea distanței dintre București și Ploiești, în comuna Ciolpani, la 3 km vest de Drumul Național 1. Inițial un schit de călugări, înființat la o dată necunoscută și
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
din lemn sculptat. Singurul studiu publicat până în prezent despre Mănăstirea Țigănești și comorile sale artistice este cel al Prof. Victor Simion în Glasul Bisericii, nr. 4-6 din 1991, pp. 84-95. După ce am descoperit în biblioteca mănăstirii Sinaia 20 de manuscrise psaltice inedite, prezentate în cartea Manuscrisele psaltice de la Mănăstirea Sinaia, Editura Cuvântul Vieții, 2012, am început să caut alte astfel de manuscrise prin mănăstirile țării. De aceea, nu mică mi-a fost bucuria când am găsit, răsfoind frumosul album ,,Candela Codrilor
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
până în prezent despre Mănăstirea Țigănești și comorile sale artistice este cel al Prof. Victor Simion în Glasul Bisericii, nr. 4-6 din 1991, pp. 84-95. După ce am descoperit în biblioteca mănăstirii Sinaia 20 de manuscrise psaltice inedite, prezentate în cartea Manuscrisele psaltice de la Mănăstirea Sinaia, Editura Cuvântul Vieții, 2012, am început să caut alte astfel de manuscrise prin mănăstirile țării. De aceea, nu mică mi-a fost bucuria când am găsit, răsfoind frumosul album ,,Candela Codrilor Vlăsiei - Mănăstirea Țigănești”, apărut în 2010
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
astfel de manuscrise prin mănăstirile țării. De aceea, nu mică mi-a fost bucuria când am găsit, răsfoind frumosul album ,,Candela Codrilor Vlăsiei - Mănăstirea Țigănești”, apărut în 2010, la pagina 138, două facsimile după un frumos manuscris muzical în notație psaltică hrisantică, din secolul al XIX-lea, nesemnalat în cataloagele manuscriselor psaltice din țara noastră<footnote Alexie Al. Buzera, Cultura muzicală românească de tradiție bizantină din sec. al XIX-lea, Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 1999; Marcel-Ionel Spinei, ,,Manuscrisele muzicale psaltice bizantine
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
a fost bucuria când am găsit, răsfoind frumosul album ,,Candela Codrilor Vlăsiei - Mănăstirea Țigănești”, apărut în 2010, la pagina 138, două facsimile după un frumos manuscris muzical în notație psaltică hrisantică, din secolul al XIX-lea, nesemnalat în cataloagele manuscriselor psaltice din țara noastră<footnote Alexie Al. Buzera, Cultura muzicală românească de tradiție bizantină din sec. al XIX-lea, Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 1999; Marcel-Ionel Spinei, ,,Manuscrisele muzicale psaltice bizantine și de tradiție bizantină din România (partea I)”, în: Biserica Ortodoxă
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
notație psaltică hrisantică, din secolul al XIX-lea, nesemnalat în cataloagele manuscriselor psaltice din țara noastră<footnote Alexie Al. Buzera, Cultura muzicală românească de tradiție bizantină din sec. al XIX-lea, Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 1999; Marcel-Ionel Spinei, ,,Manuscrisele muzicale psaltice bizantine și de tradiție bizantină din România (partea I)”, în: Biserica Ortodoxă Română, CXXIII (2005), 4-6, pp. 264-394; Idem, ,,Manuscrisele muzicale psaltice bizantine și de tradiție bizantină din România (partea a II-a)”, în: Biserica Ortodoxă Română, CXXIII (2005), 7-12
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
românească de tradiție bizantină din sec. al XIX-lea, Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 1999; Marcel-Ionel Spinei, ,,Manuscrisele muzicale psaltice bizantine și de tradiție bizantină din România (partea I)”, în: Biserica Ortodoxă Română, CXXIII (2005), 4-6, pp. 264-394; Idem, ,,Manuscrisele muzicale psaltice bizantine și de tradiție bizantină din România (partea a II-a)”, în: Biserica Ortodoxă Română, CXXIII (2005), 7-12, pp. 340-429. footnote>. Cu aprobarea Maicii Starețe Stavrofora Eufimia Popa și cu ajutorul maicilor ghide Hrisantia și Andreea, cărora le mulțumesc din suflet
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
footnote>. Cu aprobarea Maicii Starețe Stavrofora Eufimia Popa și cu ajutorul maicilor ghide Hrisantia și Andreea, cărora le mulțumesc din suflet, am avut imediat acces la manuscrisul dorit. Bucuria a sporit când, alături de manuscrisul vizat, am mai descoperit un alt codice psaltic, amandouă fiind expuse în muzeul mănăstirii. Maica Hrisantia mi-a spus că unul dintre manuscrise (nr. inv. 32) este expus din anii 60, dar celălalt (nr. inv. 3327) a intrat de curând în patrimoniul muzeului, fiind dăruit de două maici
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
ucenic al marelui Macarie Ieromonahul. Ca la toate mănăstirile cu viață de sine, maicuțele păstrează în casele lor cărțile rămase de la maicile pe lângă care au ucenicit, trecute la Domnul. De aceea n-ar fi de mirare ca și alte manuscrise psaltice de secol XIX să iasă la iveală în anii următori din bibliotecile personale ale maicilor de la Țigănești. Prezentarea manuscriselor I. Manuscrisul româno-grecesc cu numărul de inventar 32 din muzeul Mănăstirii Țigănești este un Antologhion nesemnalat până în prezent. Coperta este cartonată
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
pagini) prezintă un interes doesebit, fiindcă relevă - pentru prima oară - o imagine de-a dreptul fabuloasă a acestui fecund creator, pe care cenzura comunistă l-a ascuns vreme de aproape jumătate de veac (muzică religioasă - printre care și o Liturghie psaltică - 40 de versuri inedite pentru cor mixt Hristos a înviat, imnuri regale, misterul în 5 acte Minunea Sfintei Liturghii, marșuri de încoronare, 200 de Sonete literare, 333 de Povestiri, Parabole, Hiperbole, Paradoxuri și Dialoguri, fantezii teatrale în versuri ș.a.). Dimensiunea
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
a documentelor, ce se oprea la perioada aplicării reformei hrisantice, la acea vreme această reformă, care a fost una semiografică și nu de conținut, fiind considerată, în mod eronat ca hotar al muzicii bizantine<footnote Moldoveanu, Nicu Izvoare ale cântării psaltice în Biserica Ortodoxă Română - teză de doctorat în Teologie - în: Biserica Ortodoxă Română, București, An XCII, nr. 1 - 2, ianuarie - februarie 1974; Republicată de Editura Institutului biblic și de misiune ortodoxă, 1974. footnote>. Această barieră artificială a fost generată de
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cu anumite riscuri asumate de unii cercetători care depășesc, cu oarecare prudență, această graniță, dar omit cuvântul ce desemnează corect specificitatea lor, înlocuindu-l cu un altul ce are în vedere doar semiografia nu și muzica în sine, în notație psaltică fiind notate și cântece de lume și apoi și cântece populare. Primii care depășesc acest hotar artificial, păstrând denominarea la fel de artificială a fost regretatul bizantinolog Alexie Buzera<footnote Buzera, Alexie Cultura muzicală românească de tradiție bizantină din sec. al XIX
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de bizantinologi care evită ambii termeni, Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Barbu Sebastian - Manuscrisele muzicale românești de la Muntele Athos, București, Editura muzicală, 2000. footnote> și de cei care folosesc falsa sinonimie amintită, Clement Haralam<footnote Haralam, Clement - Manuscrise de muzică psaltică în biblioteca mănăstirii „Toți Sfinții Atonului și Sfinții Români Bucium; în: Acta Musicae Byzantinae, vol. III, Centrul de Studii Bizantine Iași, aprilie 2001, pp. 77 - 79. footnote> și Florin Bucescu<footnote Bucescu, Florin - Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din sec
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Haralam, Clement - Manuscrise de muzică psaltică în biblioteca mănăstirii „Toți Sfinții Atonului și Sfinții Români Bucium; în: Acta Musicae Byzantinae, vol. III, Centrul de Studii Bizantine Iași, aprilie 2001, pp. 77 - 79. footnote> și Florin Bucescu<footnote Bucescu, Florin - Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din sec. al XIX-lea, Ghidul manuscriselor psaltice - Moldova, sec, XIX, vol. I și II, Iași, Editura Artes, 2009; footnote>, ultimii doi propunând sinonimul aproximativ - psaltic - ce nu corespunde realității muzicale propriu-zise, ci doar semiografiei. Ulterior numărul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Atonului și Sfinții Români Bucium; în: Acta Musicae Byzantinae, vol. III, Centrul de Studii Bizantine Iași, aprilie 2001, pp. 77 - 79. footnote> și Florin Bucescu<footnote Bucescu, Florin - Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din sec. al XIX-lea, Ghidul manuscriselor psaltice - Moldova, sec, XIX, vol. I și II, Iași, Editura Artes, 2009; footnote>, ultimii doi propunând sinonimul aproximativ - psaltic - ce nu corespunde realității muzicale propriu-zise, ci doar semiografiei. Ulterior numărul celor care au depășit aceste granițe ale reformei hrisantice s-a
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
pp. 77 - 79. footnote> și Florin Bucescu<footnote Bucescu, Florin - Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din sec. al XIX-lea, Ghidul manuscriselor psaltice - Moldova, sec, XIX, vol. I și II, Iași, Editura Artes, 2009; footnote>, ultimii doi propunând sinonimul aproximativ - psaltic - ce nu corespunde realității muzicale propriu-zise, ci doar semiografiei. Ulterior numărul celor care au depășit aceste granițe ale reformei hrisantice s-a înmulțit, pentru a putea susține teze de doctorat ale căror subiecte țineau seama de o anumită zonare a
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ale bibliotecii, aparținând secolelor XVI - XIX, tipărite în principalele centre românești și europene și nici printre cele 60 de manuscrise ale mănăstirii. Cea mai importantă descoperire din fondul sinait îl privește pe protopsaltul, caligraful și creatorul de cântări în notație psaltică Neofit Ivanovici - Iovanovici (1812 - 1897), fiind, deci, unul dintre contemporanii ilustrului protopsalt Dimitrie Suceveanu, a cărui personalitate am reconstituit-o în anul 1995<footnote Vasile, Vasile - Protopsaltul Dimitrie Suceveanu (1816 - 1898), în: Byzantion, vol. I, Iași, Academia de Arte “George
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
întru ale psaltichiei la școala dascălului Costache Chiosea, de la Podul lui Șerban Vodă, Ioniță Stoicescu a devenit logofețel la Ministerul Justiției - de unde și adaosul numelui și a fost și este cunoscut în primul rând în calitate de copist al celor trei manuscrise psaltice aflate în prezent în fondul Bibliotecii Academiei Române: Manuscrisul grecesc - românesc 680 un Heruvico-Chinonicar; Manuscrisul grecesc - românesc 2434 Anthologie musicească, ambele scrise pentru Mănăstirea Ghighiu și Manuscrisul grecesc - românesc 3552Tomos al Anthologhiei, scris pentru cântărețul Isaia de la Mănăstirea Căldărușani, astfel că
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de la Mogoșoaia până în jurul orelor 15.00, când va fi readusă la biserica Sfântul Gheorghe Nou din București. Duminică seara, de la orele 19.00, la Ateneul Român va avea loc concertul vocal simfonic „Cinstire Sfinților Martiri Brâncoveni", susținut de grupul psaltic Tronos al Patriarhiei Române, dirijor părintele Arhidiacon Mihai Bucă, corul Accoustic și Orchestra Metropolitană București, dirijate de domnul Daniel Jinga. Epitaful Adormirii Maicii Domnului va fi scos la Catedrala Patriarhală Joi, în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, începând cu ora
Sfinții Brâncoveni. Manifestările Patriarhiei dedicate împlinirii a 300 de ani de la moartea martirică (1714-2014) by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21624_a_22949]
-
licențios prisosește. Urmarea este o încolăcire de sunete plăcute, o luxurianță de nuanțe lascive, întrun cuvînt o ostentație de ingeniozitate fără finalitate în gînd. Melodicilor le place jazzul, bluesul, lamentația orientală sau ritmurile latinoamericane. Canonicilor, orga, corul de catedrală sau psaltica aspră. La Vulcănescu, vibrația e înaltă, aerată sub influența privirii îndreptată în sus, de aceea tonul nu-i cade în frivolități crase. Naturile melodice sînt obsedate de originalitate, din carența unei vederi coerente. Ele vor stil, deși le-ar trebui
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
adaug faptul că în adolescență și în anii de studenție, dar și mai târziu, până azi, eu am citit cu cea mai mare atenție, cu un interes mereu sporit, revistele teologice ale tatei, respectiv studiile de dogmatică, liturgică, patrologie, muzicologie psaltică, apologetică, eclesiologie, morală creștină, bizantinologie și hermeneutică biblică, pe care acestea le conțineau. Datorită ținutei lor speculative, aceste studii m-au ajutat să mă apropii de lucrările lui Hegel. F. P.: Ce sentimente v-au trezit scrierile lui Hegel? M.
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
apă vie a iubirii lui Hristos.Prin martiriul închisorilor cei aflați în suferință transformă pușcăria în Via Dolorosa ”hristică eliberându-se de sub teroarea istoriei”(pg.90 ). Autenticitatea, lirismul profund tonalitatea imnică a poemelor lui Valeriu Gafencu împrumută ceva din încărcătura psaltică iar sensibilitatea sa poetică îl înscrie în generația sacrificată a poeților damnați “ieșiți prin ispășire la lumină. “ Această marcantă prezență a lui Valeriu Gafencu inclusiv sub însemnele poeziei în spațiul carceral contribuie la miraculosul proces de transformare a închisorii comuniste
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
am reușit să mă cert cu diferite soiuri de profesori cu pretenții de a scoate din mine un demn cirac al domeniilor lor de compoziție”. Într-un interviu din anul 1943 autorul Oratoriului bizantin de Crăciun declara: „Am căutat muzica psaltică, la început muzica bisericească a secolelor XVIII și XIX. După aceea am trecut înapoi la muzica bizantină lucrată după documente din secolul XIII”. Într-un interviu ulterior se va referi la notația bizantină despre care spune că „este extrem de interesantă
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
guvernează creația: Două studii în stil bizantin (1929 - Ploiești, când nu era încă student la Conservator), urmate de canonul Aliluia, de fuga la 2 voci Bogații au sărăcit..., de un heruvic și un chinonic (toate datate 1930), urmate de Liturghia psaltică (1935), de Variațiunile libere asupra unei melodii bizantine din sec. XIII (1939), de Sonata bizantină (1940) și apoi depășirea momentului ce a urmat presupusei distrugeri a primei versiuni a celui dintâi dintre oratorii și înlocuirea, într-un timp record, a
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]