47 matches
-
mâinile cărora au ieșit știutori de carte românească, precum logofătul Greceanu, Văcăreștii, Anton Pann, Nănescu, Paris Mumuleanu, "viața lor era cu copiii din școală și nu știa nici șosea, nici café-șantan, nici deputăție. Dimineața buchile, Oftoicu și Psaltirea, după prânz psaltichia. Chiosea avea un pa, vu, ga, di (gama în muzica bisericească veche) care-i ieșea pe nas cale de o poștă." Iată scene care mizează pe mișcarea maselor, oameni venind de pretutindeni, în bătălia de la Plevna, alții încrâncenați în ocuparea
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
poate porni de la documentele de la Sinaia, în care se găsesc câteva dintre „facerile” sale, dar va trebui extinsă în multe alte fonduri monastice și de stat, la loc de cinste situându-se Manuscrisul românesc nr. 4266 din Biblioteca Academiei Române, o psaltichie româno - grecească caligrafiată la Sinaia, în care apare o creație importată a protosinghelului Varlaam de la Mănăstirea Sinaia, datată 1868 Fericit bărbatul...glasul VIII. Basarabean de origine, Varlaam Barancescu a fost implicat direct și puternic în revoluția de la 1848 și a
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
la 20 mai 1824, de însuși Ieromonahul Macarie ca ,,fiind îndestul a paradosi orice mathimi a(le) acestei sistimi, ca un desăvârșit dascăl”, după ce absolvise școala de grămătici de la biserica Domnița Bălașa din București (1808-1811) și fusese ucenic întru ale psaltichiei la școala dascălului Costache Chiosea, de la Podul lui Șerban Vodă, Ioniță Stoicescu a devenit logofețel la Ministerul Justiției - de unde și adaosul numelui și a fost și este cunoscut în primul rând în calitate de copist al celor trei manuscrise psaltice aflate în
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
muzicii românești a realizat o prezentare cronologică a înfăptuirilor reprezentative din trecutul nostru spiritual, urmărind rosturile culturale și estetice ale creației populare, cu valoarea ei intrinsecă, dar și ca sursă de inspirație pentru creația de factură occidentală, de la școlile de psaltichie din îndepărtatele veacuri medievale, până la marile personalități ale secolelor al XIX-lea și al XX-lea: Anton Pann, Ciprian Porumbescu, Gavriil Musicescu, Iacob Mureșianu, Eusebie Mandicevschi, D. G. Kiriac Ion Vidu etc și la contemporanii săi, Sabin Drăgoi, Tiberiu Brediceanu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
marcante din istoria vieții muzicale a urbei din care descinde Paul Constantinescu, deoarece înclin să cred că autorul celor două celebre oratorii - de Crăciun - Nașterea Domnului - și de Paști - Patimile și Învierea Domnului - deprinsese la Ploiești, încă în timpul studiilor, buchiile psaltichiei și sonoritățile muzicii de strană, pe care le va considera printre elementele definitorii ale spiritualității românești. Numai un climat viu al sonorităților bizantine au putut avea o influență așa de puternică asupra tânărului, care depășește faza intuirii expresivității acestora, întâlnită
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
studenției sale. în aceste rânduri telegrafice descoperim și câte o succintă și semnificativă autoportretizare: , Păstrează chipul acestui meșteșugar (Hans Sachs, n.m.) ce aș fi vrut să fiu, dacă n-ar fi existat celălalt țârcovnic, Anton Pann, imobil între strană și psaltichie". Simona Cioculescu avansează în timp, făcând cunoscute scrisori și documente aparținând "tinerei generații" de la 1927. Substanțial mi s-a părut grupajul Emil Cioran, cu epistolarul său din 1933-1947 (adresant, Petru Comarnescu) și din 1968, dialogând cu prietenul din copilărie Bucur
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
Patriarhiei Române și mereu rămânem mișcați de solemnitatea sacerdotală, de blândețea și căldura acestui suflet ales, ce a gustat din harul Duhului Sfânt. Ambasador al concordiei, Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei, rămâne pentru mulți un talentat cunoscător și fin interpret de psaltichie, un prolific autor de cărți și un talentat zugrav de chipuri și fapte duhovnicești, o pildă vie de trăire în Iisus Hristos, un orator de excepție, dimpreună cu alte multe daruri. Haina vieții sale este bogat împodobită cu nestemate și
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
Patriarhiei Române și mereu rămânem mișcați de solemnitatea sacerdotală, de blândețea și căldura acestui suflet ales, ce a gustat din harul Duhului Sfânt. Ambasador al concordiei, Părintele Episcop Timotei Aioanei, rămâne pentru mulți un talentat cunoscător și fin interpret de psaltichie, un prolific autor de cărți și un talentat zugrav de chipuri și fapte duhovnicești, o pildă vie de trăire în Iisus Hristos, un orator de excepție, dimpreună cu alte multe daruri. Haina vieții sale este bogat împodobită cu nestemate și
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
îl caracterizează : „Cântărețul de giumbușuri, lăutarul literar al petrecerilor, ghidușul de iatacuri, amorezatul care caută la ferestruicele căsuțelor de mahala, prinzând ceasul când lipsește respectivul jupân, tovarășul ceasurilor de veselie ale preoților, dascălilor, țârcovnicilor, cărora li zice pe glas de psaltichie lucruri care fac parte din plăcuta slujbă a Satanei”. Ca profesor de muzică psaltică, compozitor, folclorist și scriitor Anton Pann contribuie prin personalitatea sa complexă la constituirea culturii noastre, rămânând atât în istoria literaturii, cât și în cea a Bisericii
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
Noul Testament”, preluat din Biblia publicată de Andrei Șaguna. Cel pe care Mihai Eminescu îl prezenta drept „unul din bărbații cei mai învățați dintre românii din Austro-Ungaria”, teologul și pedagogul Silvestru Andrievici Morariu a tipărit numeroase cărți la Viena, învățături, catehisme, psaltichia, exprimându-și, nemijlocit, convingerea cu care scria și tipărea „să luminăm poporul, să-i îndulcim viața cu sarea bunelor moravuri”. Acestea, ca și manualele destinate elevilor din clasele superioare ale gimnaziului sunt scrise cu dragostea și convingerea cultivării limbii, răspunzând
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
Acasa > Poeme > Antologie > FLORI DE MUCIGAI Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului Abia acum a recitit acest verset, Că mucegaiul este-n oricare poet, Degeaba jeluiți pe psaltichie, Poetul este unul dintr-o mie. Timpul tăiat în săbii reci, Precum iubitele haiducilor zevzeci, Degeaba-și dezveleau fetia, Haiducul are treabă cu Bănia, La fel poetul între pat și moarte , Între pocalul plin și carte, Precum copacul Iggdrasil se
FLORI DE MUCIGAI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379889_a_381218]
-
1809 în luptele de la asediul Brăilei). În Capitala Țării Românești, Antonie Pantoleon Petroveanu, sărac și singur, dar înzestrat cu o voce îngerească exersată în cântări bisericești la Chișinău, reușește să-și asigure traiul zilnic. În același timp frecventează Școala de psaltichie la Biserica Nicolaie Șelari înființată de Petru Efesiu timp de doi ani, apoi cursurile lui Gheorghe Lazăr de la Sfântul Sava. Încă din copilărie cunoștea și stăpânea cinci limbi: româna, greaca, turca, bulgara și rusa, având cunoștințe bogate de literatură balcanică
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
Patriarhiei Române și mereu rămânem mișcați de solemnitatea sacerdotală, de blândețea și căldura acestui suflet ales, ce a gustat din harul Duhului Sfânt. Ambasador al concordiei, Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei, rămâne pentru mulți un talentat cunoscător și fin interpret de psaltichie, un prolific autor de cărți și un talentat zugrav de chipuri și fapte duhovnicești, o pildă vie de trăire în Iisus Hristos, un orator de excepție, dimpreună cu alte multe daruri. Haina vieții sale este bogat împodobită cu nestemate și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
au timbre și texturi distinctive. Îmbinările lor după tiparul bizantin, în care este împletit și textul rugăciunii îl face pe credincios să urce trepte duhovnicești care îl aduc tot mai aproape de Creator. În finalul concertului clopotele își adaugă farmecul peste psaltichie, peste melodiile interpretate vocal. Concertul se încheie așa cum a și început, în sunet de toacă, parcă într-un ritm mai intens și mai susținut ca la început, ceea ce ridică sala în picioare. Remarc însă cum corul își umflă iar piepturile
CÂNT DIVIN de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375290_a_376619]
-
Ionescu, Ioan Popescu-Pasărea, aceasta își statornicește pe drept cuvânt numele de muzică religioasă românească.” Concertul începe cu intonarea lui „Aliluia” din Săptămâna patimilor, (glas VIII), melodie uniformizată, care a fost urmată de alte frumuseți. Muzica bizantină se mai numește și „psaltichie”, muzică închinată lui Dumnezeu. Cânt divin. L-am întrebat pe părintele Antonel Dumitru ce face această muzică înălțătoare. Dânsul a răspuns: „Muzica bizantină este fundamentată pe legile sonore ale antichității grecești, pornind de la Terpandru, Pitagora, Platon sau Aristoxenes (sec. VIII
CONCERTELE CORULUI DIN TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375289_a_376618]
-
colaborau profesorul junimist V. Burlă cu o cercetare etimologică din seria celor care produceau panică în ședințele Junimii, Gh. Sion Gherey, cu documente culese din presa franceză și germană, relative la anul 1821, și Gavriil Musicescu, cu un studiu despre psaltichie. R.Z.
CULTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286580_a_287909]
-
DE FINANȚE] (speriat) Cucurigu! [REGELE] Na-ți un petac! [MINISTRUL DE FINANȚE] (fericit) Cucurigu! REGELE Să-mi vie-acuma bardul, iubitul nostru bard! SERV[ITORUL] E beat Pepelea, Doamne, și doarme sub un gard. [(apart)] Citit-am [eu] odată-n psaltichie Că grea este în lume a regelui tichie. INTRIGANTUL (un iezuit palid, adâncit, sinistru) Hîrr! (Își arată dinții) Hîrr! Sunt rău... un demon. De-atîta răuție Eu m-am făcut un monstru și m-am dat la beție... Atât de infernal
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la Chișinău și, din 1812, la București. Tânărul Antonie, cu vocea lui neobișnuit de frumoasă, își începe cariera de cântăreț de biserică la Chișinău. O continuă la Biserica Sfinților și la biserica Olari din București. Câțiva ani la școala de psaltichie a lui Petru Efesiu (1816-1819), unde învață și meșteșugul tiparului, și, abia la 36 de ani, o încercare de a frecventa clasa a patra de franceză la Școala de la „Sf. Sava” - cam la atât se limitează învățătura lui sistematică. Iar
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
la Seminarul Mitropoliei. Mai mult decât atât, în 1843 ajunge proprietar de tipografie. Spirit deschis, pragmatic, energic, om sociabil și mereu dispus să îndrume pe cineva, P. face școală: adună în preajma lui numeroși elevi, pe care îi inițiază deopotrivă în psaltichie și în rosturile tiparniței. Intensifică tipărirea de cărți și, ca să-și asigure vânzarea, călătorește prin țară, pe la mănăstiri, în iarmaroace, mereu în căutare de cumpărători și subvenții. Pe când se întorcea dintr-un astfel de drum, se îmbolnăvește de tifos și
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
renumitul rector Popa Duhul, cărturar și duhovnic iscusit și cu mare dar de la Dumnezeu ș.a. În perioada aceasta de mare glorie (1803-1886), seminarul de aici a făcut să înflorească una dintre cele mai vestite școli de muzichie bisericească și de psaltichie, care a atras în sânul ei pe cei mai vestiți protopsalți ai timpului. Astfel, într-un studiu dedicat protopsaltului Visarion de la Neamț, autorul Vasile Vasile, insista asupra informației că în anul 1814 este prezent la Iași arhidiaconul Patriarhiei Antiohiei, Nechifor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
domnilor la București din neamul cantacuzinesc. Deci așezământul făcut de noi la Cotroceni va fi respectat în veac. Pe rând, pe rând, vom veni, Smărăndițo, toți lângă tine, de sub pietre de marmură de Carrara să ascultăm cum cântă frații monahi psaltichia. Iar de mă vor îngropa la Constantinopol la Sfânta Sofia... De dincolo, de pe sală se auzea acum sforăitul monoton al unui dorobanț și pasul neîntrerupt al celuilalt. Prin ferestre pătrundea vântul. S-a schimbat vremea, mai gândi vodă și adormi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
frați monahi, ducând năsălia pe umeri. În pridvorul bisericii l au așezat în coșciug și așa l-au dus înăuntru. Când a prins a se lumina, au început utrenia, apoi sfânta liturghie. La strană cântau cei mai mari maeștri ai psaltichiei, cu o intonație perfectă demnă de urechile heruvimilor. După ce s-a citit evanghelia, la ectenia pentru cei răposați, a început să bată clopotul într-o dungă, rar și prelung. Treptat s-au pornit să-i răspundă clopotele din tot Bucureștiul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
arare. Chipurile oamenilor, luminate așa de jos, galben auriu, semănau cu chipurile sfinților de pe pereți. Ți se părea că sfintele împărătese și cu sfinții oșteni și mucenici fac un fel de cerc, o horă ca să apere credincioșii pătrunși de armonia psaltichiei cântată pe românește. La un moment dat un spudeu se apropie de tronul voievodului, îngenunche și oferi domnului o carte deschisă. Vodă o luă nedumerit. Îl căută pe arhimandrit din priviri și acesta, de după marama ușilor împărătești, făcu un semn
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
scrie decât o parte din ea, frații Radu Popescu, cu o cronică privind Întreaga istorie a Țării Românesti, frații David și Teodor Corbea, fiii unui preot din Brașov, renumitul psalt „ Filotei sin agăi Jipăi”, de la care a rămas prima Psaltichie Românească cunoscută, episcopii Mitrofan și Damaschin de la Buzău, mitropoliții Teodosie și urmașul său, marele cărturar Antim, originar din Iviria, românizat și identificat Întru totul cu năzuințele credincioșilor pe care-i păstorea. La aceștia se adaugă și mulți copiști de la manuscrise
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
1556), ofereau o pregătire sumară elevilor, de aceea boierii avuți aduceau pentru fiii lor dascăli străini sau Îi trimiteau la școlile din Italia și Turcia. În școlile amintite se Învăța bucoavna, se citea din Ceaslov și Psaltire și se cânta psaltichia. Cu timpul, s-a răspândit mult folosirea limbii române În viața politică și religioasă, deci și În școli se citeau tot mai multe cărți românești. Înțelegând tot mai intens necesitatea unei pregătiri intelectuale superioare, În 1694 Constantin Brâncoveanu Înființează pe lângă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]