52 matches
-
cu un monolog. Dar, deși culpabil, nu s-a abținut de la un comentariu răutăcios: "întotdeauna la petreceri există un prost care strică cheful". Ca să vezi! La talentul dlui Mălăele, puțină cultură n-ar fi stricat: ilegalitatea comisă ține de acea pseudocultură care ne-a făcut, în toți anii Cîntării României, să ignorăm drepturile de autor, că amestecăm operele și genurile. Semnificativ este și faptul că presa, care a primit scrisoarea (adresată cîtorva zeci de ziare), n-a reacționat. Ce subiect o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
la capăt. Toată lumea venea cu idei în domenii despre care, era limpede, nu știa mare lucru. Datul cu părerea era general. Lipsa de profesionalism, șocantă. Ascultai și te întrebai pînă unde pot merge incompetența, vorba goală, incultura. (Mai bine zis, pseudocultura: inculții sînt niște bătuți de soartă, fără pretenții; pseudoculții sînt dominatori și plini de morgă). E absolut regretabil că niște oameni despre care telespectatorul își făcuse, din alte ocazii, o părere bună au găsit de cuviință să se compromită luînd
Deliruri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15231_a_16556]
-
chiar dacă nu existau televiziuni, opinia publică informată și care decidea de valoarea mesajelor culturale era incomparabil mai mică decît aceea care respira aerul epocii. Ideea unor tineri scriitori și critici de astăzi că ratingul face cultura e greștiă. Ratingul face pseudocultura. Fenomen contra căruia nu putem lupta dezarmîndu-ne sceptic și comod. * În Observator cultural nr. 203 (13-19 ianuare 2004), dl I. B. Lefter face un minuțios și util bilanț literar la răscrucea anilor. Nu lipsesc referiri la doctoratul lui Adrian Păunescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
care-l înfuria pe dictator a fost aceea a lui Artur Silvestri din "Luceafărul" condus de Nicolae-Dan Fruntelată și Mihai Ungheanu - alți doi oameni de încredere ai Partidului unic ajunși, firește, și ei politicieni cu funcții după 1989. Sub genericul Pseudocultura pe unde scurte, colaboratorul securiștilor (care îi puneau la dispoziție înregistrările emisiunilor) a publicat pe parcursul anului 1983 aproape săptămînal texte în care "înfiera", cu limbaj din Cursul scurt de istorie a PCUS, postul "antiromânesc, finanțat de capitaliști" și îi ataca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
Privind totul de foarte sus, de acolo de unde nu se mai sesizează nuanțele, înțelegem că în această dispută sunt angajate singurele forțe pe care le mai ia în considerare societatea românească de azi ca utilizatoare de cultură (de fapt, de pseudocultură). Intelectualii de elită nu mai contează ca un for de arbitraj, nu se mai fac auziți, nu mai sunt nici măcar dați deoparte de către beligeranți. Războiul se duce ca și cum ei nu ar exista. Din acest punct de vedere, cartea este instructivă
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
schematizat și încărcat de clișee". Majoritatea celor care sar ca arși cînd le sînt contrariate tiparele mentale, resimțind ca o blasfemie tot ce e în afara "dogmei", au rămas doar la lecturile școlare - vreo 5-6 poezii + romanțele cîntate la chefuri. Această pseudocultură devenită cult eminescian se reduce la cîteva stereotipii, pe care Gelu Ionescu le ia pe rînd, demonstrîndu-le inadecvarea, azi. Între ele, și formula poetul național, cu care G. Călinescu își intitulează capitolul Eminescu din Istoria... sa. Conceptul ține de secolul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
totul se leagă, aculturalismul taliban ne privește și pe noi, care nu interzicem cultura și sîntem toleranți cu diversitatea ei. Dar chiar n-o interzicem? Să fie toleranța cu adevărat profundă și meditată? Nu ne scăldăm noi înșine, civilizații, în pseudocultură? Nu se întinde și sub noi pînza freatică a unui aculturalism de masă? Avem educația care ne trebuie? De răspunsul onest la aceste întrebări depind multe. Căci talibanismul nu e numai problema afganilor, așa cum comunismul și nazismul n-au fost
Caliban și Taliban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15836_a_17161]
-
și profesioniști pe care i-a ales, ar fi scos la iveală substanța conflictului care macină practic societatea: alunecarea spre derizoriu, consumul pînă la dependență de telenovele nesfîrșite, proaste, lacrimogene, ignorarea culturii, amenințarea teatrului prin forme facile și superficiale de pseudocultură. Accentele S.F., pe care dramaturgul le aduce și în alte piese, absurdul, grotescul, hilarul, nespeculate în reala dimensiune pe care o au, rămîn mofturi, aiureli, zgomote, agitații zadarnice și conduc spectacolul spre un registru minor. Nu mai vorbesc de lipsa
Cînd ai o piesă și nu știi ce să faci cu ea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16177_a_17502]
-
internetul o manevrează din belșug, în cunoaștere. Cultura implică un filtru, o selecție, o triere în materia brută și cvasianonimă în care se îneacă orice fel de comunicare virtuală. Fără discriminare, propagarea informației pe internet creează spațiul ideal pentru o pseudocultură de masă. Galaxia Gutenberg colapsează inevitabil în nebuloasa acestei pseudoculturi ale cărei caracteristici principale sunt: imposibilitatea discernerii valorilor intelectuale și morale, mediocritatea gândirii și a expresiei, incapacitatea creatoare și neistoricitatea. Toate se află la antipodul definiției marii arte care formează
Critică și cultură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2849_a_4174]
-
filtru, o selecție, o triere în materia brută și cvasianonimă în care se îneacă orice fel de comunicare virtuală. Fără discriminare, propagarea informației pe internet creează spațiul ideal pentru o pseudocultură de masă. Galaxia Gutenberg colapsează inevitabil în nebuloasa acestei pseudoculturi ale cărei caracteristici principale sunt: imposibilitatea discernerii valorilor intelectuale și morale, mediocritatea gândirii și a expresiei, incapacitatea creatoare și neistoricitatea. Toate se află la antipodul definiției marii arte care formează de sute de ani nucleul culturii umaniste europene. Blaga considera
Critică și cultură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2849_a_4174]
-
originea în educație sau, mai bine-zis, în carențele ei. Când aceasta nu va duce la înțelegerea științei și culturii avem drept rezultantă negativă, semialfabetismul. Ceea ce dă de ani buni școala românească nu e cultură, ci o falsă învățare superficială, o pseudocultură, care nu e însoțită de un proces de înțelegere și cuprindere mentală. Pseudocultul crede că știe, și nu știe! Pseudocultura e agresivă, arogantă și fictivă, lipsită de temei. Incultura însă e liniștită, nevinovată, de obicei nepericuloasă, ca și prostia, care
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
drept rezultantă negativă, semialfabetismul. Ceea ce dă de ani buni școala românească nu e cultură, ci o falsă învățare superficială, o pseudocultură, care nu e însoțită de un proces de înțelegere și cuprindere mentală. Pseudocultul crede că știe, și nu știe! Pseudocultura e agresivă, arogantă și fictivă, lipsită de temei. Incultura însă e liniștită, nevinovată, de obicei nepericuloasă, ca și prostia, care însă nu doare. Educația familială își îndeplinește tot mai rar rolul celor șapte ani de-acasă, în timp ce mass media vede
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și profitorii de politică. [...] Se știe că PRM ul (Partidul România Mare) nu are un program precizat, «tezele» lui fiind un amalgam de idei etatist-socializante, xenofobe și naționalist șovine, și că liderul C.V. Tudor este o «ciudățenie» ce îmbină bufoneria, pseudocultura, demagogia fără limite, bădărănia. PRM-ul, un mozaic alcătuit din foști securiști și milițieni, afaceriști veroși, vedete culturale de moment etc. [...] În lipsa unei veritabile a treia căi, PRM-ul a apărut singura forță necompromisă de beneficiile puterii. Naivii au uitat
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Asumare. Atunci, nici nu mai întrebăm, nici nu mai avem de ce să așteptăm răspuns. Ne ocupăm de ce nu ne solicită mintea și sufletul, întorcînd, de regulă, fața de la valoare. E cel mai simplu așa! Cam așa intră în discuție submediocritatea, pseudocultura cu alaiul lor de neicanimeni. Așa apar erorile, mai întîi, pe urmă, confuziile și construcțiile majore pică, una cîte una, ca piesele de la jocul de domino. La fel și cu fenomenul teatral. Lucrurile consistente nu mai contează, sînt diluate de
Seducția iluziei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3816_a_5141]
-
mare luptător pentru dezarmare și pace? Șiiiii... MINIDICȚIONAR 1) Chestie, s.f. 1.Termen cu multiple semnificații, folosit de unii moderatori sau/și prezentatori tv atunci când IQ-ul acestora e gata-gata să-și arate colții bramburelii din perioada școlară. 2. Pseudonimul pseudoculturii. 3.Întunericime mentală. 4.(Adesea) Prostie.
"Golden Blitz"! "Golden Blitz"! Nu cam sună a sughitz? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10730_a_12055]
-
una din coordonatele fundamentale ale civilizației și culturii tradiționale, acea cultură care, singura, are șanse de a trece cu bine prin vâltorile vremurilor. Din nou doamna Francisca Stoleru ne face să gândim la una din formele agresive și înșelătoare ale pseudoculturii în care este promovată imaginea (tot cinematografică!) mitizată a eroului singur și neînfricat, întotdeauna biruitor, unul din clișeele intenționat amăgitoare ale culturii de cartier. Special am lăsat la finalul discuției intervenția finală în destinul fetei a două femei: soția rabinului
FRANCISCA STOLERU, DINCOLO DE CUVINTELE SCRISE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349359_a_350688]
-
că în România legea este numai pentru proști. Asistam neputincioși la degradarea continuă a societății românești, iar formatorii de opinie și liderii nu mai fac nici ei excepție. Știm ca mass media din România promovează până la intoxicare modele umane deformate, pseudocultură, maneliști, femei fatale și șmecheri care s-au îmbogățit prin diferite furturi legale și inginerii financiare. În lipsa unei educații solide (a se vedea rezultatele dezastruoase de la Bacalaureat, de pildă), în lipsa unor valori sănătoase și a eticii profesionale - integritatea, cinstea și
CE NOTĂ MERITĂ SENATORUL IULIAN URBAN LA PURTARE? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356583_a_357912]
-
afară, pe Dan Puric îl definesc cel mai bine propriile fapte și propriile vorbe. Această formidabilă locomotivă de imagine a României n-are probleme cu atingerea performanței, ci cu obținerea diurnei. Din fericire pentru noi - și din nefericire pentru trepădușii pseudoculturii - Dan Puric este (încă) tânăr, puternic și extraordinar de motivat în ceea ce face. Luptă singur pentru promovarea “brandului România”, deși nu e luat în considerare de proiectele MCC. “Capitalismul de grotă nu are nevoie de cultură” Un interviu cu Dan
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” () [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
izbeliște, nu mai prezenta nici un interes, căci capitalismul de grotă nu are nevoie de cultură. “Haimanalele politice n-au avut nevoie de legitimarea prin artă” S-a întâmplat atunci un contrafenomen care ține de antropologia culturală: tot ce a fost pseudocultură înainte de 1989, tot ce a fost de proastă calitate (“Cântarea României” de exemplu, dar nu în totalitatea ei, căci s-au petrecut acolo și lucruri bune), a ieșit la vedere, s-a cristalizat și a creat o piață. O piață
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” () [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
piramidei poeziei, al versurilor izvorâte din vatra sufletului și a pământului, moștenire culturală prețioasă, diamant șlefuit din adâncul cel mai adânc al propriei ființe și al scoarței pământului, pentru urmașii vitregiți de adevăratele valori și comori lirice, când pericolul perpetuării pseudoculturii este din ce în ce mai pregnant. Cu emoție profundă am pătruns în trăirile și simțirile distinsului autor și deschizător de drumuri în călătoria sufletului pe aripi de poezie adevărată, ca și pământul din care s-a înfruptat cu nesaț pentru a zămisli tainele
ÎNDRUMĂTORUL ȘI MENTORUL MEU de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344135_a_345464]
-
ci și să ofere alternative. Sunt vrednice de admirație, în acest sens, editurile care s-au orientat către literatura mare, care au ales să publice operele marilor teologi ortodocși pentru a oferi pe această cale o alternativă cu adevărat viabilă pseudoculturii. Biserica, trecând și ea prin durerile tranziției, se vede constrânsă de factorul financiar la scăderea cadenței publicațiilor sale care nu mai ajung la publicul larg. Dar chiar și în această situație, prin pârghiile ce-i sunt puse totuși la dispoziție
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
omului unic. "Din această a doua categorie nu avem până astăzi decât pe Christ și cel mult pe întemeietorii de religiuni"225. Schița conceptului vocației din Puterea sufletească este aplicată la cultura română. Acceptând diferențele dintre "cultura adevărată", "semicultură" și "pseudocultură", din Cultura română și politicianismul, C. Rădulescu-Motru atribuie poporului român stadiul de "semicultură" și șanse de accedere la o cultură adevărată. Aceasta din urmă se definește prin unitatea și armonia sufletească a membrilor poporului. Semicultura scoate la iveală o anume
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cultură, "bunioară francezii, englezii, germanii etc. au trecut, înainte de a ajunge unde sunt, prin o perioadă de semicultură"226. Împrumuturile culturale care nu se acordă cu însușirile sufletești ale unui popor și care provoacă amalgamarea instituțiilor, credințelor, deprinderilor, idealurilor formează pseudocultura. Poporul român nu este, prin urmare, "pseudocult", ci "semicult" și are dispoziții suficiente pentru a se transforma într-un "popor cult"; el tocmai trăiește începuturile unei "culturi sănătoase", deși a parcurs, după realizarea actului Unirii de la 1859, o perioadă de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
valori, comportamente, practici sociale, tehnologii. C. Rădulescu a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: politicianism; pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată; falsă europenizare versus europenizare autentică; individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv; pseudocultură versus cultură; semicultură, gregarism versus solidarism; colectivism versus individualism. Politicianismul este definit de autor ca o patologie a regimului democratic prin care sunt falsificate finalitățile instituțiilor; acestea devin „mijloace pentru realizarea intereselor personale”. În această practică meșteșugită însă, nu se
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
întrucât identifică capriciul individualist cu spiritul individualist apusean; în România, după 1848, inițiativa individului era lăsată la voia temperamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 146). Atât politicianismul, cât și individualismul subiectiv sunt manifestări ale unui fenomen mai general, conceptualizat prin termenul de pseudocultură, aflată la antipodul culturii autentice. Experiența societăților dezvoltate care și-au format o cultură l-a convins pe sociologul român că fenomenul culturii moderne este un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]