16 matches
-
intermediar�� eritematoasa sau/și purpurică; leziunile sunt numeroase și localizate de asemenea pe extremități. - Formă majoră (Sindrom Stevens-Johnson): erupție buloasă generalizată asociată cu papule eritematoase "în cocarda" sau grupate în plăci policiclice și întotdeauna eroziuni sângerânde ce se acoperă cu pseudomembrane pe mucoase fiind afectare în ordinea frecventei mucoasa bucala, buzele, genitală, nazala, oculara, perianală, rar faringiana, laringiana, esofagiană.Bolnavii sunt febrili cu stare generală alterată. 2.2. Explorări diagnostice: sunt în funcție de etiologia probabilă, care poate fi: - virală (herpes simplex - pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
intermediară eritematoasă sau/și purpurică; leziunile sunt numeroase și localizate de asemenea pe extremități. - Forma majoră (Sindrom Stevens-Johnson): erupție buloasă generalizată asociată cu papule eritematoase "în cocardă" sau grupate în plăci policiclice și întotdeauna eroziuni sângerânde ce se acoperă cu pseudomembrane pe mucoase fiind afectare în ordinea frecvenței mucoasa bucală, buzele, genitală, nazală, oculară, perianală, rar faringiană, laringiană, esofagiană.Bolnavii sunt febrili cu stare generală alterată. 2.2. Explorări diagnostice: sunt în funcție de etiologia probabilă, care poate fi: - virală (herpes simplex - pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227147_a_228476]
-
de imobilitatea bolnavului și de faciesul suferind. Există și cardiopatii cronice ischemice asociate cu spondiloza cervico-dorsală, infecții dentare multiple, periartrita scapulo-humerală stângă, afecțiuni ale stomacului sau veziculei biliare etc. În perioada acută a infarctului, peste 2/3 dintre bolnavi au pseudomembrane pe limbă; alții prezintă fisuri (fig. 4.6), amprente dentare pe fețele laterale ale limbii, ceea ce indică prezența edemului. Pe limbă, unii prezentau papile netede și hipertrofice de culoare roșie, sau chiar hemoragii. Medicamentele utilizate în tratamentul anginei pectorale poate
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
gelatinos; c)-prin nefrotomie se extrage masă calcaroasă friabilă, care mulează cavitățile renale dilatate; bazinetul și ureterul proximal sunt sub tensiune, pline cu o masă moale; -pielotomie: cavitățile renale dilatate sunt pline cu material amorf, albicios, fibrinos, cu aspect de pseudomembrană, înglobând calculi friabili, albicioși, neregulați, cu aspect neobișnuit, uneori având aspect de impregnare (calcară) a materialului amintit; -prin nefrotomie la polul superior, se extrage un calcul cât o măslină mare, amorf, moale din bazinet; prin nefrotomie la polul inferior se
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
moale uniformă sau cu zonă centrală sau mai multe zone cu consistență mai mult sau mai puțin dură în raport cu gradul de calcificare al acestei zone. b) Forma acestor calculi este uneori nedefinită și numită material amorf, fibrinos, având aspect de pseudomembrane; alteori forma este numită neregulată. Rareori - în trei observații - se semnalează existența unor calculi mici, aderenți sau a unei plase de calcificare aderentă. Când calculii nu sunt foarte moi, sunt mulaje ale cavităților renale. c) Sediul acestor calculi moi este
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale de tipul febrei au debut, intensitate și durată diferite în funcție de etiologia anginelor. Manifestările locale subiective sunt dominate de disfagie. Obiectiv, la examenul faringelui se pot identifica următoarele aspecte: eritem, depozite pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau necroze. Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile și etiologia diferitelor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și moartea celulei afectate de toxină. Tablou clinic Incubația este de 2-10 zile. Debutul este insidios, cu manifestări generale: febră moderată, progresivă, astenie, greață, vărsături. Alte manifestări de debut sunt specifice porții de intrare: faringiană, nazală, laringiană, conjunctivală, cutanată, ano-genitală. Pseudomembranele sunt caracteristice difteriei, indiferent de localizare. Acestea conțin fibrină, leucocite și celule epiteliale, sunt aderente, sângerează la tentativa de desprindere și au rezistență la disociere în apă. Angina difterică Reprezintă cea mai frecventă formă de boală și apare inițial ca
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și au rezistență la disociere în apă. Angina difterică Reprezintă cea mai frecventă formă de boală și apare inițial ca hiperemie faringiană, apoi ca angină exudativă, cu exudat opalin, care se organizează sub forma falselor membrane. În perioada de stare, pseudomembranele se extind pe luetă și peretele posterior al faringelui, pe fondul edemului faringian. Ganglioni regionali sunt măriți de volum, luând aspectul de “gât proconsular”. Starea toxemică se manifestă prin febră, vărsături, tahicardie, hipotensiune arterială, oligurie, alterare senzorială. Difteria laringiană (crupul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
semnele de toxemie Stadiul complicațiilor cardiovasculare și nervoase, instalate începând din a doua săptămână de boală. Difteria cu alte localizări Difteria cutanată este întâlnită mai ales în regiunile tropicale și se manifestă sub forma unor ulcerații necrotice cu acoperite de pseudomembrane, apărute după leziuni traumatice sau leziuni dermatologice preexistente: eczeme, psoriazis, ulcer varicos. Endocardita și artrita cu C. diphteriae sunt rare și se asociază cu factori de risc: boli valvulare cardiace, utilizare de droguri intravenoase, ciroză. Evoluția poate rămâne localizată la
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
paraliziile de nervi cubital și sciatic popliteu extern și nevritele senzitive. Alte complicații sunt manifestările toxice renale, hemoragiile, suprainfecțiile bacteriene (septicemii, bronhopneumonii, otite). Diagnostic Diagnosticul difteriei este susținut de criteriile: Epidemiologice: persoană neimunizată, contact cu bolnav de difterie Clinice: prezența pseudomembranelor și a stării de toxemie De laborator: Nespecifice: leucocitoza cu neutrofilie, creșterea VSH Bacteriologice: identificarea bacilului difteric. Diagnosticul de laborator începe cu recoltarea exudatului de la baza leziunilor pseudomembranoase (faringiene, laringiene, nazale, cutanate) din care se efectuează frotiuri colorate și culturi
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale principale sunt generate de febră, al cărei debut, intensitate și durată diferă în funcție de etiologia anginelor. Manifestările locale subiective sunt dominate de disfagie. Obiectiv, la examenul faringelui se pot identifica următoarele aspecte: eritem, depozite pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau necroze. Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile și etiologia diferitelor
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
afectate de toxină. 5.4.4 Tablou clinic Incubația este de 2-10 zile. Debutul este insidios, cu manifestări generale: febră moderată, progresivă, astenie, greață, vărsături. Alte manifestări de debut sunt specifice porții de intrare: faringiană, nazală, laringiană, conjunctivală, cutanată, ano-genitală. Pseudomembranele sunt caracteristice difteriei, indiferent de localizare. Acestea conțin fibrină, leucocite și celule epiteliale, sunt aderente, sângerează la tentativa de desprindere și au rezistență la disociere în apă. Angina difterică este cea mai frecventă formă de difterie, cu aspect inițial de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
extern și nevritele senzitive. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 97 Alte complicații sunt manifestările toxice renale, hemoragiile, suprainfecțiile bacteriene (septicemii, bronhopneumonii, otite). 5.4.5 Diagnostic Diagnosticul difteriei este susținut de următoarele criterii: Epidemiologic: neimunizat, contact cu bolnav de difterie Clinic: pseudomembrane și stare de toxemie Laborator: Nespecific: leucocitoză, neutrofilie, VSH crescut Bacteriologic: identificarea bacilului difteric. Diagnosticul bacteriologic rapid se bazează pe evidențierea bacililor gram pozitivi cu morfologie caracteristică pe frotiuri colorate din exudatul recoltat de la baza leziunilor pseudomembranoase (faringiene, laringiene, nazale
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
după încetarea administrării de contraceptive orale Reversibilitatea odată cu controlul statusului diabetic. Reducerea plăcii bacteriene limitează severitatea leziunii Gingivita ulcero-necrotică Debut Debutul este asociat cu creșterea stresului psihosocial, creșterea cerințelor fizice concomitent cu scăderea aportului alimentar Clinic Ulcerația papilelor acoperite de pseudomembranele cenușii, cu sângerare și dureri extreme sunt semnele caracteristice; sângerarea este aproape spontană, limfadenopatie, halena fetida, febra. Atașament Pierderea de atașament și de os nu sunt frecvente dar pot apare după multiple episoade recurente Etiologie Bacteroides melaninogenicus, B.intermedius, Prevotella
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ulcero-necrotică Debut Episoadele recurente de GUN pot duce în timp la generalizare spre PUN Prevalența nu este clară Clinic Eritem distinctiv al gingiei libere, gingiei atașate și mucoasei libere, necroza extinsă a țesuturilor moi, papile ulcerate și amputate, acoperite de pseudomembrane cenușii-gălbui, sângerare provocată și/sau spontană durere și fetiditate Atașament Pierderea clinică de atașament și de os alveolar este minimă Etiologie Deoarece se spune că PUN este urmarea unei GUN netratate, etiologia este asemănătoare. Imunosupresia afectează grav evoluția bolii Caracteristicile
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și difteroidă. Inflamațiile crupale se caracterizează prin predominantă în exsudatul inflamator a fibrinei, component final al sistemului coagulării sângelui, respectiv a polimerizării fibrinogenului în fibrina, în prezența tromboplastinei și a trombinei tisulare. Exsudatul fibrinos apare sub forma unei pelicule sau pseudomembrane cenușii gălbui de grosimi variabile, la suprafață seroaselor sau a mucoaselor afectate; este deci o inflamație superficială. Pseudo-membrana de fibrina se desprinde cu ușurință de țesuturile subiacente, fără să lase eroziuni ale suprafeței acestora. Histologic, depozitul fibrinos apare ușor oxifil
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]