16 matches
-
o indecizier până la apragmatism. Sfârșitul nuvelei e o exemplificare a realității luată drept închipuire, car urmare a influenței fastuasei parade a universului stelar care îi modifică percepția, melajată în straniul plasmatic al fanteziei. Nuvela Semnele lui Dănuț prezintă un bolnav psihastenic.Obsesia este fiica eroului titular, pe care o așteaptă să vină în vacanță, cu trenul, de la pensionul craiovean. O presimțire funestă îl copleșete de două-trei zile pe Grigore Dănuț, șeful gării din Băbeni, prin semne anticipatoare, asemănătoare cu cele ce
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dimensiunea_pshipatografica_al_florin_tene_1382454792.html [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
nevroze, dimpotrivă, este atins numai un singur sector al personalității: ritualism al obsedaților față de un obiect sau altul; angoase provocate de o anume situație, în nevroza fobică. Cursul gândirii, însă, rămâne intact în structura sa, chiar dacă e mai lent la psihastenici; contactul afectiv se menține, chiar dacă este exagerat, până la susceptibilitate, la isterici. În sfârșit, nevroticul, atunci când prezintă lacune de conștiință, ca istericul, sau impulsuri de nestăpânit, ca obsedatul, își păstrează luciditatea critică față de propriile fenomene morbide. Clasăm, în general, printre psihoze
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
nu are decât un scop: să le vină în ajutor celor sărmani, „fiind mai săracă decât săracii” și gustând „voluptatea lipsurilor”. În cele din urmă, va fi internată la spitalul parizian Salpêtrière, suferind, după cum ne spune Janet, de un delir psihastenic însoțit de îndoieli și obsesii. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Transformarea pulsiunii în contrariu, care apare în perioada copilăriei, ar putea fi apropiată de altruism. Este vorba de transformarea sentimentelor de gelozie în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
trăsura să treacă peste ea, iar iubita lui să se rănească”. Freud mai subliniază că „asemenea acte compulsionale, în două etape, în care prima este anulată de a doua, sunt fenomene caracteristice nevrozei obsesionale”. Janet (1903/1976), care folosește termenul „psihastenici” pentru a-i descrie pe pacienții atinși de nevroză obsesională, a pus în evidență la aceștia unele anulări retroactive caracteristice, pe care le-a numit manii de compensație. Ca exemplu, el relatează cazul unui pacient care spunea, într-un mod
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
esențială pentru a considera o propoziție ca fiind o judecată, un act de gândire. Existența convingerii ridică însă probleme. Ea presupune o sinteză mintală care uneori nu se poate realiza, cel puțin în cazul unor tulburări mentale. De exemplu, un psihastenic spunea: „știu că ce spuneți e adevărat, rațiunea îmi spune că e adevărat, dar totuși nu mă pot convinge, mă îndoiesc!” Asemenea cazuri sunt însă foarte rare. Ceea ce se întâmplă frecvent este influențarea convingerilor de către motivație, afectivitate: judecățile devin subiective
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
caracter polimorf, o etiologie și mecanisme psihopatologice complexe. Având un rol determinant în alterarea stării de sănătate mintală, măsurile de psihoigienă le pot influența favorabil evoluția. 3. Aspectele particulare ale igienei mintale la bolnavii psihic a) Psihoigiena emotivilor și a psihastenicilor Principala indicație de psihoigienă este profilaxia, evitarea situațiilor capabile să pună în joc sensibilitatea emoțională sau să trezească starea de anxietate. Două sunt scopurile acțiunii de igienă mintală în aceste cazuri: i) satisfacerea tendințelor emoționale, a sensibilității afective și a
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a) crime și delicte antisociale, împotriva statului și a instituțiilor publice: - crime contra siguranței statului; comise, de regulă, de paranoici, idealiști pasionali, revendicatori politici, anarhiști dezechilibrați; - crime contra apărării naționale, de obicei dezertarea, întâlnită mai frecvent la debili, melancolici, impulsivii psihastenici, PGP; - infracțiuni financiar-bancare, comise de falsificatorii de bani, și abuzul de autoritate, de anarhiști, revendicatori, deliranți megalomani, ASC; - rezistența generală față de autoritatea de stat, întâlnită de rebeli, alcoolici, toxicomani, epileptici, maniaci, alcoolici, PGP; - infracțiuni în raport cu legea care protejează viața socială
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și abuzul de autoritate, de anarhiști, revendicatori, deliranți megalomani, ASC; - rezistența generală față de autoritatea de stat, întâlnită de rebeli, alcoolici, toxicomani, epileptici, maniaci, alcoolici, PGP; - infracțiuni în raport cu legea care protejează viața socială: cerșitorie, debili mintal, imbecili, demențe, ASC, vagabondaj, psihopați, psihastenici, melancolici, epileptici, schizofrenici, PGP; b) crime și delicte contra persoanei: - crime capitale: homicid involuntar - alcoolici, epileptici, maniacali, schizofrenici; homicid cu premeditare - paranoici, ipohondrici, delirant-halucinatori; paricid - psihopați amorali perverși, debili mintal, PGP; otrăvitori - psihopați, isterici; infanticizi - psihopați sadici, melancolici anxioși; - lovituri
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
PGP, al demenței senile, al maniacilor; - violul - la: epileptici, schizofrenici, psihopați impulsivi sadici; - necrofilia - la oligofreni, masochiști. Crimele sunt caracteristice pentru alcoolici, schizofrenici, epileptici, maniacali, paranoici, deliranții halucinatori, isterici, melancolici, psihopați, sadici, stările anxioase. Vagabondajul este întâlnit la psihopați, sociopați, psihastenici, epileptici, PGP, schizofreni, alcoolici. Cerșetoria apare la maniaci, oligofreni, psihopați, deliranți. Actele antisociale sunt specifice paranoicilor. În această categorie sunt incluse (Genil-Perin, Régis, H. Verger, H. Damaye) următoarele tipuri: idealiștii pasionali, revendicatorii politici, anarhiștii deliranți, reformatorii morali, religioși sau politici
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau sentimente de inferioritate, care pot dezvolta, cu timpul, idei cu caracter de autoacuzare, vinovăție sau inutilitate socială (fapt care determină abandonul familial sau profesional, fuga de realitate a celui în cauză, sau încercarea de a realiza suicidul). La psihopații psihastenici, deficitul structural este atât de gândire, cât și de ordin afectiv, ei realizând frecvent stări depresive și anxioase, la care se adaugă „dubitația” excesivă, adică îndoiala și obsesiile ideative. Poate că mai mult decât la oricare alți bolnavi psihic, autofrustrația
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ordin afectiv, ei realizând frecvent stări depresive și anxioase, la care se adaugă „dubitația” excesivă, adică îndoiala și obsesiile ideative. Poate că mai mult decât la oricare alți bolnavi psihic, autofrustrația este cea mai intensă, deoarece „astenia” care este caracteristică psihastenicilor îi face să aibă mereu o impresie de viață psihică incompletă, de totală nepregătire pentru viață, de neîncredere în ei înșiși; de asemeni, faptul că se supun frecvent unor acțiuni de introspectare și de analiză supercritică a vieții și a
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
unei forme atenuate de nevroză a fricii (nevroze d'angoisse) și care invadând tot individul până la obnubilarea înțelegerii îl poate conduce la acte din cele mai stupide (ca, de pildă, fuga automobilistului de la locul accidentului, legitima apărare imaginară etc.). Printre psihastenici indolenți și inactivi se găsesc mulți vagabonzi, prostituate, homosexuali utilitari etc. Aceștia furnizează un important contingent de delicvenți, fără o personalitate solidă, pe care unele doctrine criminologice îi declară atinși de labilitate. Trebuie menționată aici și importanța mitomanilor mici isterici
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
traumatizante. 5) Nevroza obsesivă Nevroza obsesivă se definește prin prezența simptomelor obsesionale sau compulsive adesea multiple și cu tendință extensivă, constituind o piedică în viața relațională și adaptarea socio-profesională a bolnavului, survenind de regulă la o personalitate patologică de tip psihastenic sau obsesiv. Boala a fost descrisă de J.P. Falret (1866), care a denumit-o la folie raisonnante sau folie morale. Contribuții în acest domeniu au adus A. Morel (1866) care vorbea despre „delirul emotiv”, Legrand du Saulle (1875) care a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intelectuală, - obsesii religioase, - obsesii cu conținut agresiv cu autoacuzare sau conduite reparatorii, - onomatomanie și aritmomanie. e) Personalitatea obsesională În general, autorii sunt de acord în a accepta existența a trei tipuri de personalitate obsesională. Acestea sunt următoarele: - personalitatea de tip psihastenic, caracterizată prin introspecție, scrupulozitate, sentiment de neîndeplinire, - personalitatea de tip obsesiv-compulsiv caracterizată prin îndoială, reținere emoțională, perfecționism, reificări repetate, - personalitatea de tip anal caracterizată prin ordine, parcimonie, încăpățânare. 6) Nevroza ipohondriacă Termenul a fost creat de Hipocrate. Boissier de Sauvage
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Existența dubitativă Acest mod de viață este caracteristic persoanelor hiperexacte, care sunt frământate și dominate de îndoială, de frica de a nu greși, de a nu strica, de a nu rata, de a nu deranja. Este modelul pato-biografic specific bolnavilor psihastenici. Elementele psihopatologice centrale care schimbă persoana și viața acestora sunt fobiile și stările obsesive. Preocupați de a nu greși, acești indivizi se „încarcă” emoțional și ideativ cu elemente parazitare. Controlează, revin asupra faptelor, gândesc în permanență la acestea. Această preocupare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale acestei mentalități se mai mențin încă, deși sub forme atenuate, acomodate timpului. Astfel, sunt încă obișnuite și numeroase reclamații de otrăvire criminală contra unor femei, care, prin tradiție, știu arta fierturilor secrete. Am amintit de obișnuita convingere a unor psihastenici, obsedați de impotență sexuală, că au fost "legați". Multe stări pasionale sunt încă atribuite unor farmece. Circulația acestor idei se face însă numai subsidiar. Numai intimilor și medicului sunt, eventual, confesate. BIBLIOGRAFIE 1. Arh. Stat. Iași, Mss. nr. 1627 2
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]