37 matches
-
lăsa orice speculație-n șanț și azi sau mîine, vă voi trimite cartea! O țin ferită de vreo patru zile! * În psihiatrie toate chestiile astea, alambicări de rachiu chinuitor și despicări a iței subțirele, cu toporul, în patru, se numește psihastenie! * Nu mă simt cu adevărat bine decît în fața acestei foi liniate. Dar în ea, de multe ori, mă lamentez!Cum vine asta? Orice durere, atîta timp cît o poți scrie, e suportabilă? sau devine suportabilă tocmai fiindcă o scrii? Știu
Oare un fluture sau un crin nu-i tot pe viață și pe moarte? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13084_a_14409]
-
Mă aflu în preajma unei hotărîri și ca totdeauna mă cuprinde agitația, febra dilemei. Mă apropii de nodul problemei, însă numai atît. Învălui totul în probabil și posibil. Mi-e teamă să pun punctul pe i. Azi am simțit mai mult psihastenia asta generală vecină cu (șters apăsat n.n.). Îmi dau perfect seama. Lipsă de energie, lipsă de hotărîre și infantilismul... Sînt departe de a crede că aș putea fi într-o zi un martir... Cred apoi că sînt lipsit din cauza asta
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
lor rândul. Dincolo însă de această retrospecție, cu tonalitățile specifice, este ceva în poemele lui Emil Brumaru care impregnează și scrisorile de aici: un lirism elegiac, o contrapondere la jubilația infantilă și la frenezia sexualizantă adolescentină. Cu o margine în psihastenie și alta în poezie, acest lirism iese din atmosfera târgușorului provincial, cu umanitatea văzută la scară, și e "transportat" ulterior în bagajele sufletești ale poetului oriunde acesta ajunge cu pasul. Sau cu versul. Scriindu-i lui Raicu, după cum își propune
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
lor rândul. Dincolo însă de această retrospecție, cu tonalitățile specifice, este ceva în poemele lui Emil Brumaru care impregnează și scrisorile de aici: un lirism elegiac, o contrapondere la jubilația infantilă și la frenezia sexualizantă adolescentină. Cu o margine în psihastenie și alta în poezie, acest lirism iese din atmosfera târgușorului provincial, cu umanitatea văzută la scară, și e "transportat" ulterior în bagajele sufletești ale poetului oriunde acesta ajunge cu pasul. Sau cu versul. Scriindu-i lui Raicu, după cum își propune
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
prin atingeri somatogene (de exemplu boli infecțioase). C. G. Jung (un „dizident” al lui Freud) vorbește despre un elan vital, care se poate îndrepta spre eu (introversiune) sau spre exterior (extroversiune). Dezechilibrul lor poate provoca nevroza (pe de o parte - psihastenia - sau/și schizofrenia - pe de altă parte - isteria). C. G. Jung ține seama de inconștientul colectiv și ancestral (supraconștient). K. Jaspers consideră că ne sunt necesare cel puțin 3 perspective asupra omului: a)imaginea lui homo reagens ține de lumea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
lui Woodworth (cu 76 întrebări); -inventarul de personalitate Bell (16 itemi); -chestionarul de instabilitate emotivă (cu 148 întrebări); -inventarul de personalitate Multifazic Minnesota (M.M.P.I. cu 550 întrebări și cu 9 grupe clinice: Ipohondrie, Depresie, Isterie, Deviații psihopatice, Masculinitate - Feminitate, Paranoia, Psihastenie, Schizofrenie, Hipomanie). -16 P. F. Test, Chestionar care măsoară 16 trăsături de personalitate al lui Cattelll (sunt 4 forme: A-B, C-D); -chestionarul de nevrozism al lui Eysenck; -chestionarul de temperament al lui Guilford - Zimmennann (G.Z.) cu 300
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
etc.). Psihoterapia de sinteză și de reconstrucție - metoda Vittoz se bazează pe reeducarea receptivității senzoriale. Trebuie să-l ajutăm pe bolnav să „simtă” obiectele în modul cel mai elementar, evitând de a le conceptualiza. Dereglarea cerebrală-tip care beneficiază este psihastenia (pe care Vittoz o leagă de un defect de conexiune între “creierul conștient și “creierul inconștient”). Exercițiile metodei lui Vittoz pot fi descompuse în: exerciții de cunoaștere, exerciții de concentrare, exerciții de voință. Terapia comportamentală Terapia comportamentală cuprinde metodele psihoterapeutice
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
subliniind pe foaia de răspuns DA sau NU. Chestionarul de personalitate S.P.100. Este un chestionar multifazic care analizează zece dimensiuni relevante atât pentru personalitatea normală, armonioasă, echilibrată, cât și pentru cea dizarmonică. Proba cuprinde scale: V - validare/minimă, P+ - psihastenie, D - depresie, It - imaturitate/labilitate, Sch - schizolie, Pa - paranoidie, Hy - isterie, Pd - psihopatie, F2 - rezistența la frustrare, M - motivație.
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
psihice, s-a sinucis. Poezia lui R., inclusă în volumele Neutral și Blocat, ambele apărute în 1934, e puternic influențată de varii postulate științifice, care îi erau familiare, o dovadă concludentă în acest sens fiind titlurile poemelor: Lume în disoluție, Psihastenie, Transgresiune, Alchimie erotică, Panaceu ș.a. Diverse influențe moderniste, de la Mallarmé la Ion Barbu, obsesia pentru neologisme și un limbaj voit dificil, împrumutat din sfera științelor exacte, conturează o arhitectură lirică adesea complicată, de multe ori artificioasă: „Multiplicitate fără importanță,/ inventariată
ROSCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289371_a_290700]
-
psihică), ce se poate manifesta prin următoarele aspecte sau poate fi legată de circumstanțe variate, cum ar fi: suprasolicitarea nevrotică; epuizarea emoțională (J. Dejerine); conflicte sau traume nevrotice; epuizarea datorată refulărilor instinctuale (S. Freud); frustrări repetate (Fenichel); epuizarea psihică din psihastenia (P. Janet); în stările de debut al unor boli psihice (demență senilă, neurosifilis, schizofrenie, melancolie, stări ipohondriace etc.); inactivitatea socială, care este inactivitatea impusă în cursul unor situații de tipul: pensionare; șomaj; activități parțiale sau temporare; activități sezoniere; inactivitatea socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Aceste structuri lingvistice și discursul psihiatric, formulat în secolul al XIX-lea este continuat în secolul XX, prin perfecționarea, diversificarea nuanțată și lărgirea terminologiei. Apar concepte noi în limbajul psihiatric care completează sau le înlocuiesc pe cele vechi: schizofrenie, discordanță, psihastenie, nevroze, isterie, stări reactive, afecțiuni psihosomatice, stări limită (borderline) etc. În prezent terminologia psihopatologică și clinico-psihiatrică se structurează prin compararea fenomenelor psihice morbide cu fenomenele psihice normale. Între ele se stabilește o relație de complementaritate, pe care o vedem exprimată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
activitatea, motorie și psihică fiind suspendată. 11) Derealizarea este tulburarea de conștiință în cursul căreia bolnavul are impresia că totul este schimbat în jurul său, diferit de cum era înainte și înstrăinat. Acest tip de tulburare apare în cursul schizofreniei, melancoliei, în psihastenie și se poate asocia uneori cu depersonalizarea. 12) Stările comatoase sunt tulburări cantitative și calitative ale stării de conștiință de diferite grade de intensitate sau profunzime, precum și de durată. Ele se datorează fie unor stări toxiinfecțioase sau post-epileptice, fie, în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și incertitudine. 4) abulii sistematizate, constând în imposibilitatea realizării voluntare a unor anumite acțiuni, cu caracter particular, datorită unor inhibiții obsesive sau fobice. Tulburările de tip abulic pot fi întâlnite la melancolici sau schizofrenici, în tabloul clinic al unor nevroze, psihastenie, la alcoolici și toxicomani, precum și în unele cazuri de sindroame psiho-organice cerebrale. Tulburările de caracter Cadrul general Caracterul reprezintă totalitatea trăsăturilor esențiale și calitativ specifice ale persoanei și care se manifestă în acțiunile acesteia. În sfera caracterului sunt cuprinse următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
interpretare a propriei scheme corporale, apar fie în asomatognozia totală, fie în cursul sindromului Cottard, de negare corporală și imortalitate, din melancolia delirantă. Tulburările de schemă corporală din nevroze și psihoze sunt reprezentate prin următoarele: - depersonalizarea din cursul neurastemei și psihastenie, - alochiria din isterie, - halucinațiile somato-corporale și viscerale, fenomenele de derealizare-depersonalizare, heautoscopia din cursul schizofreniei, - dismorfofobia din cursul stărilor obsesivo-fobice, - stările ipohondrice asociate cu falsa impresie a unor afecțiuni ale organelor interne. Tulburările de personalitate Cadrul psihologic general Personalitatea este sinteza
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Esquirol descrie monomaniile, iar Trélat delimitează la folie lucide. R. van Kraft-Ebbing (1867) le va numi tulburări obsesive (Zwangsvorstellungen), termen care va fi preluat de A. Wesiphal. P. Janet, carem la sfârșitul secolul al XIX-lea, descriu cadrul clinic al psihasteniei. Pentru M. Dide și P. Guiraud, obsesiile se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: a) o stare de anxietate asociată cu elemente mintale și organice; b) pătrunderea în sfera conștiinței a unui sentiment, idee sau tendință care este în dezacord cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bogăție imaginativă, exprimată prin forma și conținutul obsesiilor. Tulburările obsesive pot fi întâlnite în numeroase afecțiuni psihiatrice cum ar fi: - simpla stare de oboseală, - stările astenice febrile, post-infecțioase etc., - în cursul neurasteniei, - în nevroza obsesivo-fobică, - în mod episodic la psihopații psihasteniei, - în stadiul inițial la bolnavii cu hipertensiune arterială, - în stadiul terminal al encefalitei epidemice, - în epilepsie având un caracter paroxistic ca simptom al unei stări disforice, - în cursul fazei depresive a PMD. Din punct de vedere psihanalitic, S. Freud distinge
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Este o tulburare proiectată asupra imaginii corporale a individului. Ea are două aspecte principale: - preocupare patologică pentru exterioriul propriu; - încercarea bolnavului de a-și corecta defectul prin orice fel de mijloace posibile. P. Janet include dismorfofobia în sfera clinică a psihasteniei. Ipohondria este un sindrom psihopatologic care, în diferite forme și grade, poate fi întâlnit atât în nevroze, cât și în psihoze. În sensul acesta se descriu două grupe de ipohondrie: a) Ipohondria nevrotică este o tulburare nevrotică actuală a cărei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de dezvoltări anormale ale personalității, după B. Peuleikhoff și H. Mester, sunt următoarele: tulburările astenice, depresive, isterice, ipohondriace și paranoide. Le vom prezenta în continuare. 1) Dezvoltarea astenică Aceasta corespunde cu ceea ce P. Janet a reunit în conceptul clinico-nosologic de psihastenie. E. Bleuler insistă asupra extravaganței asociată cu o stare de epuizare cronică a individului. Se notează astenie, apatie, scăderea tenacității voliționale, evitarea răspunderilor, tulburări de ordin neurovegetativ și chiar preocupări ipohondriace. 2) Dezvoltarea depresivă Acest tip de tulburare începe prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
folie raisonnante sau folie morale. Contribuții în acest domeniu au adus A. Morel (1866) care vorbea despre „delirul emotiv”, Legrand du Saulle (1875) care a numit-o la folie du doute, iar P. Janet (1903) va crea cadrul clinic al „psihasteniei”. Din punct de vedere clinic și psihopatologic, se disting următoarele forme de tulburări psihice în cadrul nevrozei obsesive: a) Obsesiile Obsesia constă în invadarea, independentă de circumstanțe, a conștiinței și rațiunii - care rămân clari și intacți - ori rămân clare și intacte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Prodrom: grup de manifestări constante ca asociere, cu caracter bizar, vizând caracterul și comportamentul, care preced cu mai multe ore, zile sau săptămâni declanșarea atacului epileptic paroxistic. Prosopagnozia: agnozia figurilor, incapacitatea bolnavului de a recunoaște persoanele cunoscute după figura acestora. Psihastenie: nevroză caracterizată prin asocierea angoasei cu fobii și obsesii, la care se adaugă inhibiție intelectuală, timiditate, manii mintale (precauție, îndoială, perfecțiune, control, rezervă, ruminație). Psihobiografie: istoria vieții individuale, ca imagine sintetică de factură ontologică, a formării și evoluției personalității bolnavului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Descrie prima dată hebefrenia (1871) A. Sutzu (1837-1919) România Alienatulu în faça societății și Sciinței, 1877 R. von Kraft-Ebbing (1840-1902) Austria Psychopathia sexualis H. Emminghaus (1845-1904) Germania Descrie tulburările psihice la copii P. Janet (1859-1947) Franța L’automatisme psychologique (1889). Psihastenia (1903) S.S. Korsakov (1854-1900) Rusia Psihoza alcoolică cu neuropatie E. Kraepelin (1855-1926) Germania Tratat de psihiatrie. Clasificarea clinico-nosologică a bolilor psihice. Descrie demența precoce, PMD, paranoia, parafrenia J.H. Jackson (1835-1911) Anglia Ierarhizarea funcțiilor, a simptomelor clinice și organizarea sistemului nervos
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Mitomania Mongolism Monomanie Moria Mutism Narcisism Narcolepsie Narcomanie Negativism Neologism Nevroză Nimfomania Normalitate Nozofobie Obsesie Obtuzie Oligofrenie Onirism Oniroidie Onomatomanie Opoziție Palilalie Panică Pantofobie Paralizie Pasivitate Pederastie Pedofilie Persecuție Perseverare Perversitate Perversiuni sexuale Piromanie Pitiatism Posesiune Potomanie Predispoziție Prodrom Prosopagnozia Psihastenie Psihobiografie Psihochirurgie Psihogenie Psihopatie Psihoplasticitate Psihotraumatism Psihoză Puerilism mintal Raptus Reacție Refugiu Refuz Retard Sadism Satiriazis Sănătate mintală Senilitate Sevraj Simptom Simulare Sindrom Sitiofobia Sociogeneza Status Stereotipii Stigmate Stupoare Sugestibilitate Suicid Surmenaj Tensiune psihică Ticul Timiditate Tip Torpoare Toxicomanie Travestismul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
autotopoagnozia, sindromul Pick, asomatognozia totală și sindroamele vecine cu asomatotopognozite, sindromul Gerstmann, constituit dintr-o constelație de agnozii în care elementul esențial îl constituie agnozia digitală); c) tulburările schemei corporale, specifice stărilor de nevroze și psihoze (în cazurile de neurastenie, psihastenie, paralizie isterică, psihoze, schizofrenie); d) fenomenele heautoscopice, de imagine dublă; e) tulburările minore caracterizate prin simpla întârziere în apariția structurilor de schemă corporală, prin ritmul lent de formare și evoluție, prin existența lor, dar de o calitate inferioară, care sunt
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
interesată atât în studiul nevrozelor cât și a psihopatiilor care gravitează la limita dintre licitul și ilicitul penal, psihozele rămânând în domeniul specific de interes al psihiatriei. Nevrozele. Problema relațiilor dintre nevropați suferinzi conștienți a unor conflicte intrapsihice (nevroza astenică, psihastenia, isteria și altele mixte, având la bază tulburări funcționale psihogene relativ ușoare și reversibile) și delicvență este discutabilă. În general, se admite că nevrozele având un caracter inhibitor marcat împiedică, iar nu stimulează trecerea la actul criminal. Ceea ce nu împiedică
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
său, Pierre Janet, un mare psihiatru, care a avut ghinionul să-i fie contemporan copleșitorului Freud, spunea că la originea tuturor conduitelor anormale se află o ruptură a legăturilor ce armonizează diferitele module mentale, ruptură pe care a numit-o psihastenie. 3 Există apoi o inteligență triumfătoare și o inteligență eșuată. Este de ajuns ca inteligența să Își atingă scopurile pentru a putea spune că a avut succes? Așa susțin mulți teoreticieni. Cu ani În urmă m-a surprins o afirmație
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]