428 matches
-
ce ne face să ne gândim la maieștrii de odinioară"... - stilul comentariilor nu s-a schimbat... * Citez: Deși nu are sistem nervos, amiba acționează, se conduce, se comportă ca un metazoar superior, manifestând instincte. Concluzia ar fi că raporturile dintre psihism și viață sunt mult mai directe și că, în orice caz, "fiziologia sistemului nervos nu este cheia acestor raporturi." Sistemul nervos n-ar putea să fie un instrument și o condiție esențială a unității organice, pentru că unitatea amibei se sprijină
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
structura ei. Sistemul este un auxiliar de unitate la metazoarele dezvoltate; are o funcție integrativă, care însă e derivată - în fond dacă sistemul nervos asigură unitatea organismului, unitatea sistemului nervos este și ea asigurată la rândul ei de ceva... de psihismul primar. Deci, sistemul nervos nu poate fi o condiție esențială a acțiunii, pentru că amiba, cu toate că n-are sistem nervos, acționează ca și cum ar avea. Așadar, și în cazul acesta, sistemul nervos nu e decât un auxiliar al acțiunii. - instrument al subiectivității
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
esențială a acțiunii, pentru că amiba, cu toate că n-are sistem nervos, acționează ca și cum ar avea. Așadar, și în cazul acesta, sistemul nervos nu e decât un auxiliar al acțiunii. - instrument al subiectivității. Sistemul nervos, în acest caz, devine un organ al psihismului secundar, al conștienței mediului. Un briozaur, o amibă, un celenterat nu au nevoie să se autoperceapă, ca să fie el însuși, astfel încât comportamentul lor față de lumea exterioară va trebui, în mod necesar, să se confunde cu comportamentul organic intern. În timp ce o
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
simt, sunt pe de o parte eu însumi - potrivit potențialului meu organic - iar pe de altă parte sunt determinat de ființele și de lucrurile pe care le văd, întrucât sunt conștient de ele și mă comport după ele... (citatul continuă). Psihismul primar organic nu este inconștient decât în sensul precis de: "lipsit de o imagine intențională îndreptată spre lume". El este doar distinct, neavând nimic obscur, iar ca activitate el este pur și simplu îndreptat spre interiorul său, adică spre propriile
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
pentru faptul de a fi abandonat Proiectul de psihologie din 1895 (apărut postum în 1950) prin care dorea să transforme psihologia într-o știință naturală (intenție deloc originală în epocă) și să creeze astfel încă o "mitologie cerebrală", pozitivă. Un psihism conceput astfel ar fi avut o organizare calchiată (naiv și impropriu, spunem noi, o dată cu autoarea) după cea neurologică. Ceea ce nu-i de neglijat însă într-o asemenea situație este tocmai caracterul revoluționar al perspectivei freudiene, principiul novator după care tulburările
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]
-
ale Itinerariului spiritual sunt cele în care Eliade se ocupă de religia creștină. "Experiența religioasă a protestantismului se petrece în afara divinului teologic - accesibil numai în cadrele Bisericii. (...)protestantismul conduce la o viață spirituală asupra căreia nu se pogoară divinitatea. Ajunge psihism, vitalism, moralism, Christian science, gidism, pragmatism religios, teozofism etc." sau "Apusenii se nasc în catolicism. Răsăritenii ajung la ortodoxie" sau "...orice drum ar apuca, o conștiință contemporană ajunge la creștinismul ortodox." - nici una dintre aceste meditații inautentice nu-l recomandă pe
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
probabil încurajat să le dezvolte în climatul ideologic al epocii în care a scris Moromeții și nici mai târziu. Am mai vorbit (în volumul Prozatori de azi, din 1970, dacă mi se îngăduie autocitarea) despre acel Marin Preda preocupat de psihismele incontrolabile, obscure în motivația lor, neliniștitoare prin felul în care se exteriorizează, despre acel Marin Preda aplecat asupra laturii tenebroase a ființei umane, despre acel Marin Preda care vine, în câteva nuvele din epoca începutului, cu altă imagine asupra omenescului
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
unde-l strânge cizma. Marian Barbu poartă dimensiunea poematicului în structura făptuirilor sale, fie ale prozei, fie ale reflecției critice, în pofida despărțirilor de gen, ce par și se doresc radicale. Ea îi stă retrasă într-un orizont privilegiat, din străfundurile psihismului, de unde dă semne și participă prin determinări la conexiuni din zona intelectului și a reflexiei dintre subiect și obiect, cu instituiri și clarificări analitice și sintetice. Alături de aceste „semne”, deseori diminesiunea poematicului s-a manifestat la suprafață, dar din rigoare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
unde-l strânge cizma. Marian Barbu poartă dimensiunea poematicului în structura făptuirilor sale, fie ale prozei, fie ale reflecției critice, în pofida despărțirilor de gen, ce par și se doresc radicale. Ea îi stă retrasă într-un orizont privilegiat, din străfundurile psihismului, de unde dă semne și participă prin determinări la conexiuni din zona intelectului și a reflexiei dintre subiect și obiect, cu instituiri și clarificări analitice și sintetice. Alături de aceste „semne”, deseori diminesiunea poematicului s-a manifestat la suprafață, dar din rigoare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lucrurilor. De asemenea, spune același autor într-un articol publicat în „Buletinul psihologiei transpersonale, jurnal on-line al Asociației Române de Psihologie Transpersonală ( A.R.P.T. ), studiază și tratează cu considerație întregul spectru al experiențelor umane, inclusiv diferitele niveluri și zone ale psihismului care devin manifeste sub forma unor stări de conștiință modificată. „Aici își au locul, de pildă, experiențele și observațiile specifice meditației și altor forme de practică spirituală sistematică, extazele mistice spontane, crizele psihospirituale, terapia psihedelică, hipnoza, psihoterapia experiențială și experiențele
Agenda2004-14-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282249_a_283578]
-
de a face psihologie: „Apropierea mea de psihologia transpersonală a germinat (așa cum se întâmplă îndeobște), în contextul iubirilor mele cu psihanaliza. Adică, acolo mi-am exersat apetitul și văzul pentru ceea ce este mai tainic, mai evanescent, mai problematic pe teritoriul psihismului uman“. În opinia sa, A.R.P.T. semnifică efortul de a instituționaliza și în România o orientare în plină ascensiune de prestanță și care va face o incontestabilă carieră în anii ce vin, deoarece, prin recuperarea dimensiunii spirituale, ea pledează pentru
Agenda2004-14-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282249_a_283578]
-
insolentei. "Paradisele de mucava", opulenta răposata a Titanicului și peliculă pe sfîrșite, imagini recurente în volumul de față, si care au constituit și criteriile implicite ale selectării poemelor mai vechi și mai noi, vorbesc de senzația unui "tîrziu" și de psihismele celui neajuns "nicăieri, niciodată". Definirile prin negație ("Șunt eu, omul fără de însușiri pe curînd/ pe ecrane...") sînt singurele potrivite pentru cel care, din festinul unei orbitoare potențialități adăpate cu dulci iluzii, a căpătat doar fărîmiturile unui prezent dezamăgitor și restrictiv
Despre o anume tristete by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17829_a_19154]
-
scandare gravă de versete, când în povestiri exemplare, scene și secvențe din Bucureștiul anilor '80, dar și din hinterlandul natal buzoian. Avem în fond o intensă biografie intelectuală, retrăită cu înfrigurare stilistică, dar și cu detașare eseistică, hiperanalitică uneori. Anamneza, psihismul copilului dar și al adultului sunt proceduri dominante într-o veritabilă vânătoare față de propriul eu, dar și față de parteneri, referenți - repere apte să marcheze pe viață gândirea și comportamentul eroinei (pianista octogenară, maestrul, bătrâna hoață etc.). Tentația escavării într-o
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
fetele și băieții chestionați în cadrul "anchetei" sus-pomenite, coabitînd în volumul apărut în seria "Biblioteca Sighet" (editor: Romulus Rusan; postfață: Ana Blandiana). Experimentul ne convinge, o dată în plus, că memoria nu-i un automatism cerebral, ci un act care ține de psihism și exprimă persoana în întregimea ei. Astfel, o tînără a zilelor noastre, Ruxy, de aproape (actualmente) 18 ani, povestește pe scurt, expresiv, din ce anume se compun amintirile ei de copilărie, materia primă a memoriei sale care, treptat, s-a
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
de idei a lui Ioan Es. Pop, de pildă, sau cu revolta outspaken a-mai-tânărului Marius Ionuș. Metafora din Călăuza e pe cât de originală, pe atât de debusolantă. Plastică și extrem de imaginativă, încearcă decuparea din contingent a unor spații viciate de psihismul abisal al contemplatorului. Poezia e act soteriologic, e o terapie pentru ființa infestată de miasmele Infernului. Și totuși, pe alocuri, imaginile sunt neașteptat de simple (fără a fi însă lipsite de încărcătură semnificantă): "Încercam să pictez ruinele/ nepăsării tale/ (...) luna
Călăuză în Infern by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16208_a_17533]
-
ajungând la tentațiile, inca puține și timide, ale unei recuperări postmoderne, poezia bacoviană nu încetează să ne provoace." Răspund provocării, cu lungi studii docte Marin Mincu ( Starea agonala sau despre tranzitivitatea discursului bacovian), Ștefania Mincu (Note la Bacovia), Gabriel Cosoveanu (Psihismul involutiv bacovian), George Popescu (Horror vacui sau Absolută Mimesis), George Constantinescu (Fragmentarismul prozastic). * Într-o frumoasă tabletă confesiva, pusă bine în valoare de limbajul "specializat" al contextului (ce face din Bacovia un actant poetic și stăruie "asupra procesului de aglutinare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
dar devin ‘bărbate’. În fapt, numai creierul feminin, structurat de altfel printr-un sistem de neuroni alcătuit tot dintr-o complexitate de vreo 24 miliarde de neuroni, anatomic fiind oarecum la fel, prezintă o altă fiziologie, un alt gen de psihism, iar mulți centri nervoși sunt altfel poziționați pe scoarța cerebrală feminină. Un exemplu ar fi dexteritatea verbală. Un sistem de gândire total diferit, pentru că este dat/dictat chiar de structura funcțională a creierului feminin, un psihism specific; dacă ar mai
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
un alt gen de psihism, iar mulți centri nervoși sunt altfel poziționați pe scoarța cerebrală feminină. Un exemplu ar fi dexteritatea verbală. Un sistem de gândire total diferit, pentru că este dat/dictat chiar de structura funcțională a creierului feminin, un psihism specific; dacă ar mai fi să menționăm că o femeie prin activitățile pe care le are își dezvoltă un sistem de gândire unic, iată că tot pe această funcționalitate a creierului specific feminin există posibilitatea. Prezintă o zestre ereditară de
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
a oferit un studiu de caz, cel al muzicianului Nick Cave. Într-un documentar-ficțiune, 20000 Days on Earth, în fapt, niciuna nici alta, compus în cea mai mare parte din dialoguri, Ian Forsyth și Jane Pollard au încercat să sondeze psihismul abisal, rezervorul de anxietăți și fantasme al muzicianului neezitând să-l pună puțin și sub lupa psihanalizei. Destul de static, introspectiv și analitic în prima parte, abia în a doua filmul și-a recuperat personajul într-o notă live, făcând muzica
Festivalul Internațional de Film de la Istanbul - Filmul și artele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2622_a_3947]
-
în interesul firmei la care lucrează, am mers împreună la câteva ore ale unui curs de dezvoltare Transpersonală, dar ne-am dat seama că nu era ceea ce căutam. - Mai interesantă mi s-a părut psihologia sinergetică - zice Andrei - pentru că tratează psihismul uman ca pe un complex dinamic a cărui performanță crește prin sinergizare: toate componentele cooperează sincron, adică „împreună și deodată și unele prin altele, nu unele după altele“. - Întocmai cum se întâmplă și dacă privim organismul din punct de vedere
BIOFOTONICA-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380069_a_381398]
-
încercau să fugă rafale de mitraliere, pentru calitățile excepționale pe care le-a probat eroina și, deopotrivă, pentru calitățile textului literar. Nu știu să mai fi scris cineva la noi despre un asemenea subiect, să fi analizat cu atâta acuitate psihismul disperării și al hotărârii de a redobândi libertatea, chiar cu riscul de a săvârși un act aproape sinucigaș. Pia Pillat este o scriitoare înzestrată pe care literatura română trebuie s-o recupereze, cum a făcut cu Vintilă Horia (Dumnezeu s-
Romanul unei evadări din lagărul comunist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8244_a_9569]
-
cu discernământ și spirit critic. Dacă în perioadele de relativă normalitate activitatea mitogenetică este neînsemnată, iar nevoia de "mistificare luminoasă" a memoriei colective e mai puțin presantă, în anii '50, '80, ca și în cei ai convulsiilor și războaielor mondiale, psihismul nostru colectiv se încarcă, proiectând aproape irațional, în registrul hiperbolicului și mitologicului, figuri naționale considerate indispensabile. În vremuri de restriște, odele abundă, iar critica suferă. E un Pantheon de nevoie și de sprijin moral, imposibil de contemplat în piatră și
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
intenția unui film complet, ci mai degrabă a unui experiment, scenariul fiind scris în timpul producției, de pe o zi pe alta, fără ca actorii să aibă o perspectivă a felului în care va evolua filmul. Un regizor vizionar, Lynch preferă plonjeul în psihismul abisal al personajelor, speculînd pe tema anxietății și a spaimelor care bîntuie "imperiul minții"; adevărata scenă a filmelor sale se află în culisele întîmplărilor, în spatele frunții personajelor. După ce a schițat minimal cadrul, intriga, un fir narativ, deflagrații repetate distrug reperele
Continentul Lynch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9127_a_10452]
-
și juridică nu este decât un subiect logic, Întradevăr, la rigoare, se poate afirma că un organism biologic este o persoană atât timp cât constituie o unitate materială organizată. De asemenea, s-ar putea spune că, din punct de vedere psihologic, un psihism În complexitatea sa unitară, constituie o persoană. Dar În drept și În morală, nu putem spune despre un om că este o persoană numai pentru că el este făcut din carne și oase, sau pentru că are o conștiință psihologică; În acest
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sediul Într-un al treilea creier, un fel de Învelitoare a celorlalte două, numit neomamalian, sau scoarța cerebrală, prezent numai la maimuțe și la om. — Adică, și maimuța are tot trei creieri? În acest caz, n-am făcut nimic! — Teoretic, psihismul uman se diferențiază de cel al cimpanzeului printr-un surplus de ADN de numai doi la sută. Știa o mulțime de lucruri Michel, era un om Învățat. Normal, de vreme ce studiase la cele mai bune universități americane. Probabil că ar fi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]