118 matches
-
simte atrasă Chasseguet-Smirgel i se revelează prin prisma câtorva teme importante: înțelegerea psihanalitică a operei de artă (și ambiția elaborării unei metodologii în sprijinul acestei înțelegeri), aplicarea experienței terapeutice la diferite domenii culturale, rolul sublimării în munca analistului - precum și prin psihobiografiile unor autori ca August Strindberg și Patrick Modiano, ori prin analiza unor domenii foarte ofertante (dar, din acest motiv al unei relative facilități simbolice, și periculoase) cum este filmul. Chasseguet-Smirgel argumentează pentru unitatea naturală dintre terapie și aplicațiile culturale. Autoarea
De ce psihanaliza aplicată? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15150_a_16475]
-
Românească Emilian Galaicu - Păun, Țesut viu, 10 x 10, Cartier Marta Petreu, Acasă, pe Câmpia Armaghedonului, Polirom Octavian Soviany, Viața lui Kostas Venetis, Cartea Românească Lucian Dan Teodorovici, Matei Brunul, Polirom Alexandru Vlad, Ploile amare, Charmides III. CRITICĂ Corin Braga, Psihobiografii, Polirom Constantina Raveca Buleu, Paradigma puterii în secolul al XIX-lea, Ideea Europeană Nicolae Mecu, George Călinescu față cu totalitarismul, Dacia XXI Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism, Curtea Veche Mihai Zamfir, Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, Cartea Românească
Nominalizări la Premiile USR pe anul 2011 () [Corola-journal/Journalistic/4662_a_5987]
-
prima dată când primește un premiu USR, „deci poate fi considerat un premiu de debut. Nu trebuie să ne pierdem speranța. Dacă mîncați ce trebuie, trăiți bine, atingeți o anumită vîrstă, premiile vor veni singure”. Celelalte nominaliză ri: Corin Braga, Psihobiografii, Polirom, Constantina Raveca Buleu, Paradigma puterii în secolul al XIXlea, Ideea Europeană, Nicolae Mecu, George Călinescu față cu totalitarismul, Dacia XXI, Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism, Curtea Veche. La categoria „Premii speciale”, nominalizările au fost una și una: Mircea Cărtărescu
Premiile USR pentru anul 2011 by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/4560_a_5885]
-
Les antiutopies classiques, Edit. Garnier, Paris, 2012. Corin Braga este cunoscut în mediul universitar și intelectual românesc ca decan al Facultății de Litere clujene, director al Centrului Phantasma de Cercetare a Imaginarului, autor al unor volume cu titluri hibride, precum Psihobiografii sau De la arhetip la anarhetip ș.a. și al câtorva romane (cel mai recent, Luiza Textoris, 2011). Puțini știu însă că este autorul a patru cărți scrise în limba franceză și publicate, într-un interval de opt ani, la edituri pariziene
O utopie atinsă: un cercetător român, acasă, în Europa by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3005_a_4330]
-
drumul dinspre prezent către viitor. Istorie, teorii și metode Pentru a localiza abordarea nostră metodologică în cadrul spectrului larg de abordări posibile, este necesară o scurtă trecere în revistă. Trebuie să menționăm omisiunea deliberată a studiilor ce aparțin unui domeniu numit psihobiografie. Excludem acest domeniu pentru că se ocupă, în principal, cu personalitatea și relaționarea socială - fără să aducem acuze, ci drept o consecință logică a loialității față de cercetarea procesului creativ și a persoanei creative în timpul creației. În unele dintre însemnările noastre am
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
schimbarea subiectului de analiză de la individ la produsul creativ (compozițiile, piesele de teatru, poeziile etc.). Definiția prezentată mai sus face posibilă diferențierea istoriometriei de alte metode cu care este uneori confundată. Înainte de toate, investigația istoriometrică trebuie distinsă de psihoistorie și psihobiografie. Deși aceste demersuri de cercetare pornesc tot de la informații istorice, psihoistoricii și psihobiografii apelează la analize cantitative pentru confirmarea aspectelor simptomatice ale unor indivizi sau situații (Elms, 1994). Din multe puncte de vedere, acești cercetători acordă mai multă atenție tehnicilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
poeziile etc.). Definiția prezentată mai sus face posibilă diferențierea istoriometriei de alte metode cu care este uneori confundată. Înainte de toate, investigația istoriometrică trebuie distinsă de psihoistorie și psihobiografie. Deși aceste demersuri de cercetare pornesc tot de la informații istorice, psihoistoricii și psihobiografii apelează la analize cantitative pentru confirmarea aspectelor simptomatice ale unor indivizi sau situații (Elms, 1994). Din multe puncte de vedere, acești cercetători acordă mai multă atenție tehnicilor și situațiilor istorice decât problematicii și metodologiei științifice (Simonton, 1983b). Contrastul evident dintre
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
simptomatice ale unor indivizi sau situații (Elms, 1994). Din multe puncte de vedere, acești cercetători acordă mai multă atenție tehnicilor și situațiilor istorice decât problematicii și metodologiei științifice (Simonton, 1983b). Contrastul evident dintre focarele atenției este redat clar de clasica psihobiografie a lui Leonardo da Vinci realizată de Freud (1910, 1964), care a încercat să pună pe seama experiențelor din prima copilărie atât orientarea sexuală a artistului, cât și stilul său de lucru. Abordarea cliometrică se află într-o legătură mai strânsă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
delimitat de anumite cadre fixe. Ceea ce spune un individ despre personajul care a fost este În mare măsură, o relatare, Încărcată de subiectivitate. Ori această subiectivitate deformează imaginea și semnificația valorică a personajului. Dincolo de faptul că trecutul unei persoane este psihobiografia acesteia din punctul de vedere al evenimentelor trăite, ea este și istoria vieții sale interioare, a modului În care aceste evenimente trăite au fost interiorizate și prelucrate subiectiv de către individ. Nu toate evenimentele sunt depozitate În același fel, cu aceeași
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dublul, este umbra, este acel alterego În care persoana se autoproiectează pentru a se „ilustra”. Personajul este cel care exemplifică și justifică, În mod concret atât existența trecută, cât și pe cea viitoare a persoanei. Personajul este imaginea centrală a psihobiografiei unei persoane reale, reunind trecutul cu perspectiva proiectelor viitoare. Persoana se raportează la a fi, la prezent, pe când personajul se raportează atât la a fost, la trecut, cât și la va fi la viitor. Fără personajul care a fost, persoana
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
viitor. Fără personajul care a fost, persoana actuală nu ar avea o istorie psiho-biografică. Personajul este depozitarul și martorul existenței individului. În personaj este concentrată Întreaga istorie a persoanei. Temporalitatea este fundalul pe care se derulează existența umană, viața sau psihobiografia persoanei. Trecutul, prezentul și viitorul sunt etape sau perioade ale individului și ale vieții acestuia, ale evoluției și devenirii sale. Fiecare om, În decursul vieții sale, este personaj (trecută, persoană (prezentă și un model uman ideal sau personajul viitor care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
M. Robert, C. Enăchescuă. Orice mitizare este un act de sublimare, o sublimare compensatorie sau reparatorie care Încearcă să pună În valoare sau să corecteze persoana respectivă. Orice mitizare a unei persoane și a existenței acesteia are ca rezultat o psihobiografie morală, paralelă cu cea reală, În cadrul căreia sunt reevaluate imaginea și valoarea persoanei respective. Frustrări, conflicte, carențe emoționale sau educaționale, situații castratoare, complexe ideo-afective, toate dispar sau sunt Înlocuite cu noi calități sufletești și morale de factură superioară. În felul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
reală, În cadrul căreia sunt reevaluate imaginea și valoarea persoanei respective. Frustrări, conflicte, carențe emoționale sau educaționale, situații castratoare, complexe ideo-afective, toate dispar sau sunt Înlocuite cu noi calități sufletești și morale de factură superioară. În felul acesta, treptat, o nouă psihobiografie mitizată o va Înlocui pe cea reală. Acesta este aspectul personal, individual, al problemei. Când Însă procesul de mitizare al individului depășește cadrele strict personale, problematica conflictual-sufletească a persoanei, și se transformă pe sine În model exemplar unic de referință
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
centrul lor ființa umană ca existență (Daseină. În felul acesta, orice Încercare de cunoaștere a Persoanei reprezintă o analiză a existenței, idee dezvoltată și de către alți specialiști (R. Kuhn, A. Zutt, V.E. von Gebsattel etcă. Analiza existențială are ca obiect psihobiografia Persoanei, mai exact istoria vieții interioare a acesteia. Aceasta presupune o analiza evenimențială din care se constituie, prin Înșiruirea evenimentelor, psihobiografia individului. Acest punct de vedere este extrem de interesant și are capacitatea de cuprindere lărgită, comparativ cu uzuala anamneză a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
idee dezvoltată și de către alți specialiști (R. Kuhn, A. Zutt, V.E. von Gebsattel etcă. Analiza existențială are ca obiect psihobiografia Persoanei, mai exact istoria vieții interioare a acesteia. Aceasta presupune o analiza evenimențială din care se constituie, prin Înșiruirea evenimentelor, psihobiografia individului. Acest punct de vedere este extrem de interesant și are capacitatea de cuprindere lărgită, comparativ cu uzuala anamneză a cazului. În plus sunt explicate efectele pe care evenimentele vieții trăite de individ le au asupra ființei sale morale. Interiorizarea acestor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nolente trahunt. Oricât te-ai Împotrivi, destinul tot se Împlinește. Problema este și rămâne un conflict al conștiinței. În realitate, lucrurile nu se schimbă. Cum va acționa persoana? Cum va răspunde acestui conflict al propriei sale conștiințe? Prin crearea unei psihobiografii paralele, cu caracter compensator. Psihobiografia ca mit individual Fiecare persoană are tendința, mai mult sau mai puțin inconștientă, de a se prezenta pe sine În conformitate cu pulsiunile valorice care simte că-i sunt cele mai favorabile modului de a fi În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Împotrivi, destinul tot se Împlinește. Problema este și rămâne un conflict al conștiinței. În realitate, lucrurile nu se schimbă. Cum va acționa persoana? Cum va răspunde acestui conflict al propriei sale conștiințe? Prin crearea unei psihobiografii paralele, cu caracter compensator. Psihobiografia ca mit individual Fiecare persoană are tendința, mai mult sau mai puțin inconștientă, de a se prezenta pe sine În conformitate cu pulsiunile valorice care simte că-i sunt cele mai favorabile modului de a fi În lume. Chiar când Își amintește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
romanul apoteotic, având În centrul său eroul, și romanul victimizant, având În centrul său victima. Ambele persoane se consideră legate de destin. Prima de un destin fericit, cea de-a doua de un destin nefericit. Ce se află dincolo de aceste „psihobiografii mitizate”? În spatele lor se află Eul personal. Mai exact forța sufletească și morală a Eului. El este tipul de Eu dominant. Victima se menține retrasă. Ea are un Eu rezervat, Împăcat cu soarta, care nu mai luptă. Prima se caracterizează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
transpersonalului. Nu este vorba propriu-zis de un refuz a ceea ce sunt, ci mai mult dorința de a depăși ceea ce sunt. Este tendința care exprimă aspirația mea de a fi Într-un anumit fel. Aceasta este explicată și de dualitatea dintre psihobiografia reală a individului și biografia mitografică a persoanei, așa cum am arătat deja mai Înainte. Caracteristicile sentimentelor morale Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că În sfera Psihologiei Morale sentimentele morale au o altă semnificație, mult mai lărgită
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sfântul luptă pentru impunerea valorilor morale și spirituale și pentru triumful lor apoteotic, ceea ce reprezintă, de fapt, tot o formă sublimată a unor creații și aspirații utopice. 21 MODELELE PSIHOBIOGRAFICE ȘI SEMNIFICAȚIA LOR MORALĂ Biografie și existență Psihologia generală Înregistrează psihobiografia persoanei ca succesiune de „etape de dezvoltare” sau ca „etape de viață”, raportate atât la profilul psihologic al vârstei respective, cât și la evenimentele exterioare care-l determină. Prin aceasta, ea are, În primul rând, un caracter descriptiv extern. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
succesiune de „etape de dezvoltare” sau ca „etape de viață”, raportate atât la profilul psihologic al vârstei respective, cât și la evenimentele exterioare care-l determină. Prin aceasta, ea are, În primul rând, un caracter descriptiv extern. În psihologia morală, psihobiografia individului capătă semnificații noi, extinse. Ceea ce interesează În cazul acesta din biografia unei persoane este nu numai aspectul său psihologic, ci și cel moral, cu accent pe valoarea vieții și a persoanei. Dacă biografia este descrierea vieții individului, cu caracter
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
capătă semnificații noi, extinse. Ceea ce interesează În cazul acesta din biografia unei persoane este nu numai aspectul său psihologic, ci și cel moral, cu accent pe valoarea vieții și a persoanei. Dacă biografia este descrierea vieții individului, cu caracter curricular, psihobiografia morală este o analiză și un comentariu al existenței acestuia, În care sunt reunite mai multe aspecte. Trebuie să facem de la Început diferența Între biografie și existență. Biografia este un „inventar” al vieții individuale, prezentat În ordinea cronologică a desfășurării
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
alții, este egală sau inegală etc. Toate aceste aspecte pledează pentru faptul că În organizarea și dinamica vieții individuale se discută intervenția unor „factori” de modelare psihobiografică. Cunoașterea lor este esențială În Înțelegerea naturii și a dinamicii existenței și a psihobiografiei individului. Înțelegem prin factorii modelatori ai existenței acele influențe care, exercitându-se asupra persoanei, fac ca viața sa să se desfășoare după un anumit plan, Într-o anumită direcție, să aibă o anumită configurație și, În final, un anumit destin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
are În primul rând un caracter interior, reprezentând „viața trăită de individ” În planul conștiinței sale, cu succesele și eșecurile sale. Cele mai complete studii În această direcție au fost Întreprinse de Ludwig Binswanger și de K. Leonhardt. Binswanger consideră psihobiografia unei persoane ca o „istorie a vieții interioare” a acesteia, strict personală și individuală. Este viața trăită de persoana respectivă. În acest sens, autorul citat distinge următoarele patru modele de existență: modul de a fi prin iubire, modul de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tipul pragmatic este extravertit. Primul este meditativ, intelectualist, al doilea este realist, Înclinat spre acțiuni practice, lucrative, mai puțin reflexiv-meditative. Acest tip este dominat de pulsiunile și nevoile imediate ale inconștientului; că tipul nostalgic este specific modelului de persoană și psihobiografiei acesteia caracterizate prin tendința de „Întoarcere către trecut”. Este tipul nostalgic care cultivă valorile tradiționale, dar și regretul. Acest tip, cu o tentă de „reverie melancolică”, are tendința de a se refugia și de a trăi În trecut, refuzând realitatea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]