92 matches
-
serviciilor de sănătate conexe actului medical: Servicii de sănătate conexe actului medical: Tarif pe serviciu medical – puncte a) Neurologie şi neurologie pediatrică : a1) serviciile furnizate de psiholog în specialitatea psihologie clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie: a1.1) evaluare psihologică clinică şi psihodiagnostic; 30 puncte/şedinţă a1.2) consiliere psihologică clinică pentru copii/adulţi; 30 puncte/şedinţă a1.3) psihoterapie pentru copii/adult; 30 puncte/şedinţă a2) serviciile furnizate de psiholog în specialitatea psihopedagogie specială - logoped: consiliere/intervenţie de psihopedagogie specială - logoped; 15 puncte/şedinţă a3) servicii conexe furnizate de fizioterapeuți a3.1
ANEXĂ din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253536]
-
pentru atestarea la nivel de psiholog principal în specialitatea psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională candidatul trebuie să facă dovada unei competențe lărgite în această specialitate și a nivelului seniorial profesional. În general, aceasta presupune capacitatea de a răspunde scopurilor psihodiagnostice în domeniu, bazată pe competența de utilizare a unei plaje largi de instrumente de evaluare, dar, de asemenea, și de intervenție în domeniu. Documente ce vor fi prezentate în cadrul interviului: 1 (un) raport de evaluare psihologică complex în domeniul
HOTĂRÂRE nr. 4 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295703]
-
pentru specialitatea psihopedagogie specială: pentru atestarea la nivel de psiholog principal în specialitatea psihopedagogie specială, candidatul trebuie să facă dovada unei competențe lărgite în această specialitate și a nivelului seniorial profesional. În general, aceasta presupune capacitatea de a răspunde scopurilor psihodiagnostice în domeniu, bazată pe competența de utilizare a unei plaje largi de instrumente de evaluare, dar, de asemenea, și de intervenție în domeniu. Documente ce vor fi prezentate în cadrul interviului: 1 (un) raport de evaluare psihologică complex în domeniul
HOTĂRÂRE nr. 4 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295703]
-
își critică modelul structurii intelectului, precizând că lacuna cea mai importantă a teoriei sale - propusă în 1959 pentru a explica structura multifactorială a inteligenței - este tocmai lipsa referirilor la aspectul motivațional și emoțional al comportamentului uman. Din această cauză probele psihodiagnostice elaborate pe baza teoriei sale sunt adecvate predicțiilor imediate și mai puțin celor de lungă durată. Problema aptitudinilor, a inteligenței școlare nu poate fi abordată fără referiri directe și explicite la motivație, care determină atât actualizarea potențialităților, cât și activizarea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
rezultate în urma analizei muncii se poate întreprinde activitatea de psihodiagnoză pentru a vedea în ce măsură candidații la angajare corespund cel mai bine criteriilor de performanță stabilite sau pentru a aprecia performanțele profesionale ale persoanelor deja angajate. După Albu (2000), în cadrul organizațiilor, psihodiagnosticul constituie baza pentru efectuarea selecției profesionale, pentru plasarea personalului pe posturi sau pentru alegerea indivizilor în programe de perfecționare sau recalificare. De fapt, în funcție de scopul urmărit distingem cinci categorii de examene psihologice (Pitariu, 1983): de selecție și repartiție profesională, de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
între acestea apare o bună relație de asociere, cercetătorul va putea conchide că personalitatea dispune de o astfel de consistență. Așa cum se știe, această schemă logică reprezintă regula sau strategia de bază utilizată atât pentru validarea predictivă a celor mai multe instrumente psihodiagnostice destinate măsurării personalității, cât și pentru efectuarea demersurilor predictive privind evoluția personalității studiate prin prisma anumitor criterii. Cu toate acestea, unii cercetători (Lamiell, 1981; Lamiell & Trierweiler, 1986) au atras atenția asupra viciilor metodologice implicate de această schemă logică, demonstrând, că
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ritmul și factorii etapelor de dezvoltare, caracterul involuției; metodele epidemiologice urmăresc analiza stării de sănătate mintală a populației, morbiditatea prin bolile psihice, factorii de risc, precum și formele cele mai adecvate de corectare a acestor aspecte. c) Metodele psihologice de investigare psihodiagnostică a sănătății mintale (J. Delay și P. Pichot, A. Meili, A. Porot) sunt reprezentate prin scale de evaluare, chestionare, teste de inteligență sau de personalitate aplicate unui mare număr de subiecți, în scopul evaluării nivelului general de sănătate mintală. d
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
au un caracter mai larg. Ele privesc acțiuni de asistență și ocrotire socială, precum și măsuri de igienă mintală. Acestea constau în depistarea respectivelor persoane (fapt destul de greu de realizat, întrucât ele nu au domiciliu), efectuarea unor anchete sociale și testarea psihodiagnostică, integrarea lor în comunități protejate și supravegheate. Dificultatea cea mai mare este dată de incapacitatea acestei categorii de populație de adaptare/integrare socială. Aceste persoane nu se pot fixa într-un anumit loc. Nu pot suporta o viață ordonată care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
endogene În cazul psihozelor, evoluția procesuală și gravitatea clinică a simptomelor, precum și potențialul invalidant crescut ne fac să privim cu o deosebită seriozitate problema recuperării. Evaluarea stării de deficiență psihică va consta din următoarele: examenul clinico-psihiatric, examenul psihologic de evaluare psihodiagnostică și ancheta medico-socială a bolnavului. În cazul psihozelor endogene, deficiența psihică se traduce printr-o alterare gravă a personalității, constând din următoarele: ruperea de realitate, cu alternarea stării de conștiință; apariția unor importante modificări perceptive (iluzii, halucinații); tulburări de gândire
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolilor psihice, psihologia ca știință umană este o disciplină analitico-descriptivă a proceselor psihice, a actelor și manifestărilor exterioare ale personalității indivizilor normali psihic. Metodologic, psihiatria se bazează pe observația și anamneza clinică a bolnavilor mintali, iar psihologia pe observația și psihodiagnosticul subiecților normali. În cazul acesta ne punem întrebarea „ce este psihopatologia?” și, în al doilea rând, „ce loc ocupă ea în raport cu psihiatria și psihologia?”. Psihopatologia studiază fenomenul psihic morbid, separându-se în felul acesta atât de psihiatrie, cât și de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
felul acesta, ea se constituie ca o „atitudine reflexivă”, căutând să cunoască și să înțeleagă natura și semnificația „fenomenelor psihice morbide”. Din acest punct de vedere, metodologia psihopatologiei se deosebește atât de observația clinico-medicală a psihiatriei, cât și de tehnicile psihodiagnostice specifice ale psihologiei. Ea va utiliza, în explorarea anormalității psihice „metoda filozofică” adaptată la cerințele specifice ale obiectului său. Prin aceasta psihopatologia se situează net în câmpul științelor umane, devenind o psihoantropologie a vieții psihice morbide. Fenomenul psihic morbid este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cunoaștere medicală. Ca act medical, examenul clinic al bolnavului psihic, implică mai multe „etape” succesive și anume: - primul contact cu bolnavul; - explorarea bolnavului, convorbirea medicală sau interviul; - anamneza biografică sau istoricul bolii actuale; - chestionarea anturajului bolnavului; - explorarea psihologică, cu ajutorul testelor psihodiagnostice, a personalității bolnavului respectiv. Vom analiza în continuare aceste aspecte. Primul contact cu bolnavul De regulă, motivele consultației psihiatrice sunt ascunse de bolnav care se rușinează sau se simte vinovat față de acestea. Sunt însă destul de frecvente situațiile în care bolnavii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anturaj” în scopul reintegrării acestuia în familie, școală/loc de muncă, societate. Explorarea psihologică Examenul clinico-psihiatric, ca modalitate particulară de „convorbire cu bolnavul” trebuie, dincolo de aspectul său subiectiv, să aibă și fundamentarea unei obiectivări a relatărilor bolnavului. Aceasta revine explorării psihodiagnostice care completează investigarea clinică a bolnavului, prin aplicarea unor probe sau teste psihologice. În cazul examenului psihologic se vor avea în vedere următoarele aspecte: nivelul de inteligență, starea de conștiință, percepția, memoria, gândirea, formele de expresie, sfera emoțional-afectivă, tipul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc. Trebuie totuși subliniat faptul că examenul psihologic completează examenul clinico-psihiatric, dar nu-l poate înlocui. Prin aplicarea testelor psihologice, nu se poate stabili un diagnostic clinico-medical, ci numai un „profil psihologic” care se adaugă la examenul clinic. În psihopatologie, psihodiagnosticul utilizează următoarele tehnici de investigare (R. Meili, J. Delay și P. Pichot): 1) Testele mintale (testele de inteligență, de percepție simplă și de memorie) urmăresc punerea în evidență a unor situații de deficiență de intelect sau a unor stări de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
act hermeneutic” de descifrare și înțelegere a semnificației stării de alteralitate psihică. Dincolo de „tabloul clinic” construit din tulburările aparente, obiective sau obiectivabile, se află persoana bolnavului psihic, iar cunoașterea acesteia este obiectivul finul al psihopatologiei, la fel cum în cazul psihodiagnosticului proceselor normale, concluzia finală va fi reprezentata prin configurarea „profilului psihologic” al personalității subiectului analizat sau cercetat. Din cele de mai sus se desprinde în mod clar diferența de atitudine, ca tactică, și de metodologie, ca strategie a cercetării științifice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ceea ce o persoană este în mod real”, indiferent de modul în care ceilalți îi percep calitățile reale și indiferent de metodele care sunt utilizate în analiza personalității. G.W. Allport accentuează, în mod deosebit, asupra aspectului metodologic în investigarea și psihodiagnosticul personalității afirmând că „trebuie să ne adaptăm cât mai mult metodele la obiect și să nu definim obiectul în funcție de metodele noastre imperfecte”. Autorul citat recunoaște în organizarea personalității două aspecte fundamentale: 1) o structură externă, vizibilă, manifestă, direct deschisă și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anomalie psihologică sau comportamentală, asociată cu o disfuncție tranzitorie sau permanentă a creierului. Tulburările mintale organice sunt diagnosticate prin recunoașterea prezenței unuia dintre sindroamele mintale organice, prin demonstrarea cu ajutorul anamnezei bolnavului, al examenului somatic, neurologic și psihiatric și a testelor psihodiagnostice, a prezenței unui factor specific organic ca fiind considerat responsabil din punct de vedere etiologic de starea mintală anormală a bolnavului. Toate aceste aspecte justifică diferențele în ceea ce privește clasificarea psihozelor organice, așa cum vom arăta mai jos. În cadrul sindroamelor mintale organice, DSM-III-R
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mod direct (exclusiv sau preponderent), precum și cu modelul de evoluție clinico-psihiatrică al acesteia (periodic, continuu, cu remisiune, acut, cronicizant etc.). Din cele de mai sus se desprind următoarele aspecte: - Structura este pusă în evidență prin examenul clinico-psihiatric sau prin investigația psihodiagnostică a bolnavului respectiv. - Procesul este evidențiat prin analiza simptomelor clinice. - Boala este recunoscută ca atare de către membrii familiei sau anturajul bolnavului care remarcă faptul că acesta își pierde autonomia, nu-și mai poate asuma responsabilitatea, nu-și mai poate îndeplini
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fi” ca ei, atitudine generală de pasivitate, regresiune, reacții paradoxale în cazurile de eșec sau de reușită, aderență la un model de gratificare infantilă. Clasificarea oligofreniilor Din punct de vedere psihopatologic, în afara observației clinico-psihiatrice, se utilizează, drept criteriu de apreciere psihodiagnostică nivelul QI. În sensul acesta se disting următoarele „forme clinice”: Debilii ușori, educabili, apți de a putea beneficia de o educație specială, o viață autonomă și o adaptare suficientă la lumea normală și la muncă. QI are valori între 0
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medico-legale. În evoluția lor, stările demențiale înregistrează mai multe faze și grade. Când demența este incipientă și mai puțin profundă, se vorbește de o slăbire de tip demențial a intelectului. Când aceasta are un aspect sub-clinic, decelabil numai la testele psihodiagnostice, se vorbește despre o stare de deteriorare mintală. În ceea ce privește potențialul evolutiv al demenței, acesta depinde în principal de procesele cerebrale care-l condiționează. Inițial s-a considerat că demențele reprezintă un grup nosologic caracterizat printr-o degradare ireversibilă, cronică și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
model clinico-psihiatric demența post-traumatică. Din punct de vedere psihopatologic, slăbirea intelectuală este mult mai discretă, fapt care face adesea ca aceasta să scape observației clinico-psihiatrice sau să fie greu și imprecis de diagnosticat. Din acest motiv se impune o investigare-evaluare psihodiagnostică a stării mintale a acestei categorii de bolnavi. În acest caz, dat fiind gradul clinico-psihiatric redus al tulburării, se vorbește despre o stare de deteriorare mintală. Întrucât gradele de deteriorare mintală sunt foarte greu de apreciat din punct de vedere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pus în evidență și măsurat, este stare de deteriorare mintală, de care depinde, în final, prognosticul bolnavului respectiv. P. Pichot (1949) definește starea de deteriorare mintală în felul următor: „diferența dintre eficiența anterioară și eficiența actuală”. Trebuie notat faptul că psihodiagnosticul pune în evidență acest aspect, dar cu rezerva că la data examinării este evaluată „eficiența actuală”, pe când „eficiența anterioară” nu o putem cunoaște și nici aprecia. În acest caz suntem obligați ca să ținem seama și de gradul de „deteriorare fiziologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evidență Treponima palidum în leziunile cerebrale de natură sifilitică K. Jaspers (1883-1969) Germania Psihopatologia generală (1913) J. Wagner von Jauregg (1875-1940) Austria Malariaterapie(1917) A. Adler (18701937) Austria Psihanaliza C.G. Jung (1875-1961) Elveția Psihanaliza. Psihologia abisală H. Rorschach (1884-1922) Elveția Psihodiagnosticul E. Kretschmer (1888-1964) Germania Constituția și caracterul. Psihologia medicală (1924) C. von Monakow (1853-1930) Elveția Introducere biologică în studiul neurologiei și al psihopatologiei (1928) J.B. Watson (1878-1958) S.U.A Psihologia comportamentului (Behaviorismul) H. Wallon (1879-1962) Franța Psihologia patologică (1920
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
muncă auxiliară este un potențial energetic de rezervă sau secundar și necesar elevului pentru desfășurarea cu succes a altor sarcini decât cele școlare (sarcini extrașcolare). Modul de determinare al capacității de muncă a elevilor se realizează fie cu ajutorul unor instrumente psihodiagnostice, fie prin comparație cu tabloul indicatorilor dezvoltării psiho-fizice a elevilor. De asemenea, „simptomatica labilă”, „simptomatica stabilă”, observarea comportamentelor școlare zilnice și analiza produselor activității copiilor reprezintă un corpus metodologic la dispoziția cadrului didactic. Modul de concretizare structural-integrativă a capacității de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
singur test, oricât de bine alcătuit ar fi acesta, ci este necesară utilizarea mai multor teste selecționate cu atenție în funcție de scopul urmărit și de strategia adoptată. Interpretarea rezultatelor se face doar de persoane cu o pregătire specială în domeniul psihologiei. Psihodiagnosticul clinic reprezintă aplicarea metodelor psihodiagnostice în clinică și adaptarea acestora la problemele specifice domeniului. M. Harrower, (apud Ionescu, 1985)42, stabilește o listă cu zece cerințe cărora trebuie să le răspundă psihodiagnosticul clinic: depistarea factorilor etiologici; diferențierea tulburărilor organice de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]