226 matches
-
care l-am structurat în două părți. În primul dintre ele veți afla de ce oamenii ucid și cum ar trebui să fie tratați în societate. DC News: De ce omul comite crime? Alin Leș: Teoriile sociologice, criminologice, (neuro-)psihologice, psihiatrice, psihanalitice (psihodinamice), culturale, chiar care încearcă să explice actul criminal, sunt numeroase. Fiecare aduce o plusvaloare perspectivei asupra crimei/actului criminal. Unele pun accent pe reacția socială, altele pe mediul indus de politicieni în rândul populației, altele pe deficitele afective/de atașament
Interviu cu un expert în criminologie. De ce oamenii ucid. "Răspunsul vă va frapa" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34702_a_36027]
-
și emoțională). DC News: Cum poate fi explicat actul criminal? Alin Leș: Pentru un model explicativ general valabil, afirmațiile sale îmbrățișează teoriile atașamentului. Vedeți dumneavoastră, există două puncte de vedere principale în explicarea actului criminal: cele bazate pe teorii psihanalitice (psihodinamice), care au incluse sau nu în explicare teorii neuropsihologice (pentru a ridica statutul psihanalizei la nivel de știință), și cele bazate pe teoriile cognitive, unde actul criminal/infracțional este explicat printr-o analiză cognitivă a acestuia (antecedentele comportamentale, comportamentul în
Interviu cu un expert în criminologie. De ce oamenii ucid. "Răspunsul vă va frapa" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34702_a_36027]
-
ipoteză ,,eului adimensional'', de ipoteze ‘'fizice'' sau ,,energetice'',de ipoteze privind ,,radiația nervoasă'',privind ,,iradiația fiziologica'',de bazele ,,biochimice ale telepatiei'', de ipoteze asociative și antimaterialism, de polipsihism, de inteligență și finalitatea naturii, de ,,așa -zisele ipoteze oculte'', de cele psihodinamice, despre ,,câmpul psi'', iar ca apendice oferind instrucțiuni de telepatie practică, de telepatie și yoga, precizând și perspectivele acestor cercetări. Astfel se amintește de clinici specializate în sugestie mentală împotriva suicidului și a tulburărilor cauzate de depresii psihice,în URSS
TELEPATIA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383756_a_385085]
-
familiei), Liana Don (psihoterapie pozitivă), Dora Chelemen (psihoterapie pozitivă), Adriana Oachiș (psihodramă), Bruno van Den Bosch (psihoterapie integrativă - Belgia), Gregor Zvelc (psihoterapie integrativă- Slovenia), Maria Gilbert (psihoterapie integrativă - Marea Britanie), Richard Page (psihoterapie de grup - Statele Unite ale Americii), Shameel Khan (psihoterapie psihodinamică - Marea Britanie). “Este o ocazie minunată, mai ales pentru studenții din anul final și pentru absolvenții de facultate, pentru a parcurge acest curs de formare, în urma căruia pot obține avizul de liberă practică în domeniul psihoterapiei integrative și certificatul european și
Studenții și absolvenții din România pot obține mai ușor Certificatul Internațional de Psihoterapeut [Corola-blog/BlogPost/92915_a_94207]
-
educație fizică și sport. ... 2. Funcțiile educației fizice și sportului. ... 3. Calitățile motrice, deprinderile și priceperile motrice. ... 4. Exercițiul fizic - mijlocul specific de bază în educație fizică și sport. ... 5. Motricitatea la diferite vârste; stadiile dezvoltării motrice; aspecte psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării motrice. ... 6. Efortul în lecția de educație fizică și sport. ... 7. Sistemul de educație fizică și sport din România. ... 8. Acțiunile profesorului în lecția de educație fizică și sport. ... 9. Lecția de educație fizică și sport. ... 10. Principiile
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
pe gemeni au oferit informații esențiale asupra rolului pe care îl joacă ereditatea, iar metodele neurologice, cum ar fi rezonanța magnetică (RMI) au contribuit la rândul lor la identificarea unor modificări cerebrale structurale relevante la pacienții cu anumite tulburări. Teoriile psihodinamice Inițial, Freud a considerat comportamentul anormal ca fiind rezultatul fixațiilor sau regreselor datorate etapelor de conflict anterioare nedepășite. Stadiile dezvoltării psihosexuale pe care le indentifică el pun în lumină porniri și conflicte inconștiente care pot influența dinamica anumitor patologii. Rolul
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
social, cum ar fi umorul. De reținut În trecut, aplicațiile psihanalitice erau foarte greu de validate empiric, însă teoriile autodezvoltării și atașamentului elaborate de Bowlby, precum și cercetările recente ale lui Fonagy și Target (1996) au oferit un fundament empiric terapiei psihodinamice infantile. Prin intermediul jocului, terapeutul îi ajută pe copii să își dezvolte abilități de autoreglare a impulsurilor și să devină mai conștienți de prezența celor din jur. Erik Erikson (1902-1994) susține și el ideea de stadii de dezvoltare, însă etapele pihosociale
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
nu acordă factorilor situaționali întreaga atenție pe care o merită (Mash & Terdel, 1997). INTERVENȚIILE TERAPEUTICE LA COPII Intervenție și profilaxie Multe dintre tratamentele folosite pentru adulți sunt aplicabile și copiilor. Tehnicile terapeutice cel mai frecvent utilizate la aceștia sunt sisteme psihodinamice (terapia prin joc), de încurajarea Eu-lui, comportamentale și cognitiv-comportamentale, interpersonale (abilități sociale) și familiale. În prezent, există peste 400 de forme diferite de terapie psihosocială (Comer, 2001). În condițiile în care tratamentul copiilor ridică probleme complexe inerente, nu este surprinzătoare
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
dintre cele mai comune tulburări, cum ar fi anxietatea și depresia, le lipsește o bază empirică validată. În plus, metodele cognitiv-comportamentale sau comportamentale de tratament au fost verificate foarte amănunțit, în vreme ce tratamentele cu fundamente teoretice diferite, cum ar fi sistemele psihodinamice sau familiale, au avut mai puține ocazii de a fi testate. În sfârșit, autorii identifică trei subiecte care, ca și în trecut, stârnesc controverse între clinicieni și cercetători: Unele tratamente sunt mai eficiente decât altele. Sunt necesare manuale de terapie
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
adolescenți bărbați, bărbați Cognitiviștii atribuie depresia triadei cognitive. Care dintre următoarele elemente nu face parte din aceasta? deznădejdea neajutorarea inutilitatea subaprecierea Cicchetti și Toth au conceput un model teoretic de depresie bazat pe modelul atribuirilor cognitive. modelul tranzacțional ecologic. modelul psihodinamic. modelul de introversiune-extroversiune. În comparație cu adulții, copiii cu tulburare bipolară tind să aibă cicluri mai lungi și mai puțin intense. mai scurte și mai puțin intense. scurte, intense și în succesiune rapidă. similare celor întâlnite la adulții cu tulburare bipolară. Răspunsuri
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
copiii inhibați (timizi sau neîncrezători) fac uneori mai puțin bine față cerințelor mediului. Aceștia sunt uneori mai sensibili din punct de vedere emoțional și predispuși la tulburări de introversiune din cauză că sunt foarte nesiguri și au mecanisme de coping precare. Perspectiva psihodinamică Teoreticienii modelului psihodinamic vorbesc despre isterie în termeni de beneficii primare și secundare. Privite din această perspectivă, acuzele somatice pot reprezenta conflicte inconștiente, durerea fizică ascunzând de fapt o suferință psihică. Dificultățile pe care le pune relația cu o persoană
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
sau neîncrezători) fac uneori mai puțin bine față cerințelor mediului. Aceștia sunt uneori mai sensibili din punct de vedere emoțional și predispuși la tulburări de introversiune din cauză că sunt foarte nesiguri și au mecanisme de coping precare. Perspectiva psihodinamică Teoreticienii modelului psihodinamic vorbesc despre isterie în termeni de beneficii primare și secundare. Privite din această perspectivă, acuzele somatice pot reprezenta conflicte inconștiente, durerea fizică ascunzând de fapt o suferință psihică. Dificultățile pe care le pune relația cu o persoană care dă senzația
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ridicarea unor jucării de pe jos sau curățenia în cameră). Conform teoriei coerciției, în aceste situații, părinții vor reacționa adesea înfuriindu-se și aplicând sancțiuni (vor striga și vor lovi copilul), metode favorizate probabil de faptul că uneori dau rezultate. Teoriile psihodinamice Un terapeut cu o abordare psihodinamică ar putea interpreta comportamentele agresive și de sfidare ca pe o manifestare a unor sentimente profund înrădăcinate de lipsă a iubirii părintești, a lipsei empatiei și a incapacității de a avea încredere în cineva
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
curățenia în cameră). Conform teoriei coerciției, în aceste situații, părinții vor reacționa adesea înfuriindu-se și aplicând sancțiuni (vor striga și vor lovi copilul), metode favorizate probabil de faptul că uneori dau rezultate. Teoriile psihodinamice Un terapeut cu o abordare psihodinamică ar putea interpreta comportamentele agresive și de sfidare ca pe o manifestare a unor sentimente profund înrădăcinate de lipsă a iubirii părintești, a lipsei empatiei și a incapacității de a avea încredere în cineva (Gabbard, 1990). Teoriile comportamentale Din perspectivă
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
apoi: “Dacă ceva poate să ajute terapia psihică, acel lucru este nominalizarea unei situații pentru care pacientul nu are cuvinte să o descrie! Dacă termenul «stres» nu exista, el ar fi trebuit inventat din motive terapeutice”. 2.4.3. Concepte psihodinamice Conflicte specifice în boală-conversiune Medicul și psihanalistul Franz Alexander (1891-1964) a prezentat o teorie independentă pentru explicarea relațiilor psihosomatice. Prin abordarea psihosomatică el înțelegea utilizarea simultană a metodelor și noțiunilor fiziologice și psihologice. Premisa de bază era că examenele psihosomatice
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
o atenție deosebită identificării unor tipuri conflictuale bine definite cu anumite moduri fiziologice de reacție. Linia sa principală de cercetare este că specificitatea trebuie căutată în situația conflictuală. De aceea, modelul său este adeseori descris ca o “teorie a conflictelor psihodinamice specifice bolii”. S-a făcut o clasificare inițială conform funcțiilor diferite ale sistemului nervos autonom. Alexander a făcut o distincție între stările simpatice și parasimpatice ale pregătirii (Bereitstellungen). Acele stări produse de sistemul simpatic sunt într-o oarecare măsură zadarnice
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
depresivă în care pacientul este dominat de complexul giving up-given up (Engel și Schmale). Depresia poate fi urmată la rândul ei de dezorganizări fizice. Folosind rezultatele lui Engel și Schmale ca punct de plecare, Freyberger (1976 b) citează următorii factori psihodinamici ca fiind caracteristici bolnavilor psihosomatici: 1.Depresie reactivă după pierderea obiectului și trauma narcisică. 2.Elemente de regresiune orală. 3.Apărare împotriva agresiunii. 4.Introspecție insuficientă. Acestea au fost rezumate sub titlul “tulburare a maturizării pregenitale” în scopul de a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
în sens restrâns (tulburări somatopsihice - psihosomatice) cu următoarele caracteristici: -debut la orice vârstă (mai întâlnite la sfârșitul adolescenței); -o dată precipitate, cursul lor poate fi cronic, simplu sau recurent; -stresul mintal este un factor determinant; în cele mai multe cazuri există tulburări psihodinamice specifice corespunzând tulburărilor organice specifice; există trăsături psihologice izbitor de constante. Afecțiuni somatopsihice: - reacții psihice la tulburări somatice. CAPITOLUL III COMPORTAMENTUL VERBAL ȘI NON-VERBAL În comunicarea interpersonală medic-pacient uneori cuvintele nu sunt de ajuns, apelul la cuvinte este chiar inutil
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Andrei Cosmovici 15 Partea I Capitolul I Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor școlare Ă Luminița Iacob 25 1. Factorii dezvoltării ontogenetice 25 1.1. Ereditate. Mediu. Educație 25 1.2. Modele și teorii ale dezvoltării psihice 30 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării 32 2.1. Stadialitatea. Considerații generale 33 2.2. Stadialitatea cognitivă (J. Piaget), morală (L. Kohlberg) și psihosocială (E. Erikson) 34 3. Vârstele școlare. Caracterizare psihologică. Recomandări pedagogice 40 3.1. Etapa de vârstă 912 ani 41 3
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a fi numai atitudini teoretice, scepticismul, realismul și optimismul pedagogic există în mentalitatea și conduita oricărui pedagog și, în mod explicit sau implicit, își fac simțită prezența în conceperea și realizarea oricărui act didactic și educativ. 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltăriitc "2. Repere psihogenetice [i psihodinamice ale dezvolt\rii" Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și optimismul pedagogic există în mentalitatea și conduita oricărui pedagog și, în mod explicit sau implicit, își fac simțită prezența în conceperea și realizarea oricărui act didactic și educativ. 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltăriitc "2. Repere psihogenetice [i psihodinamice ale dezvolt\rii" Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist (anterior prezentate). 2.1. Stadialitatea. Considerații generaletc
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
echilibru al vieții psihice, echilibru însă relativ, care conține în sine germenii trecerii la un nou stadiu; • dificultatea de a opera cu stadialitatea genetică pe parcursul întregii vieți, fapt care nu apare în cazul stadialității de vârstă Ă numită și stadialitate psihodinamică. Altfel spus, stadialitatea psihodinamică este mai operantă din perspectiva prezentării dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogentică; • între autori se constată o mare convergență în precizarea stadiilor psihodinamice ale ciclului vieții, în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
echilibru însă relativ, care conține în sine germenii trecerii la un nou stadiu; • dificultatea de a opera cu stadialitatea genetică pe parcursul întregii vieți, fapt care nu apare în cazul stadialității de vârstă Ă numită și stadialitate psihodinamică. Altfel spus, stadialitatea psihodinamică este mai operantă din perspectiva prezentării dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogentică; • între autori se constată o mare convergență în precizarea stadiilor psihodinamice ale ciclului vieții, în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu apare în cazul stadialității de vârstă Ă numită și stadialitate psihodinamică. Altfel spus, stadialitatea psihodinamică este mai operantă din perspectiva prezentării dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogentică; • între autori se constată o mare convergență în precizarea stadiilor psihodinamice ale ciclului vieții, în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor părerile sunt mult mai diverse; • de regulă, referitor la reperele cronologice, ele tind să fie diferite la autori diferiți, mai ales după depășirea stadiilor de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor părerile sunt mult mai diverse; • de regulă, referitor la reperele cronologice, ele tind să fie diferite la autori diferiți, mai ales după depășirea stadiilor de creștere (copilărie, adolescență); • ordinea stadiilor psihogenetice și psihodinamice este considerată aceeași, diferite fiind însă reperele cronologice, forma, intensitatea și durata lor; • atât stadialitatea genetică, cât și cea dinamică sunt la rândul lor subdivizate în substadii, etape etc.; • există o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice (de vârstă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]