58 matches
-
se întâmplă în condițiile în care respectivii comentatori elimină din vederile lor subiectivitatea - și implicit subiectul, cu iluzia vană și stranie că acest lucru ar fi posibil. în anii din urmă, stindardul unui atare raționalism aberant este preluat de adepții psihofarmacologiei. Se revine, în fapt, la teze ante-freudiene, prin care ideea de inconștient este fie neutralizată ca inconștient cerebral (sau al automatismelor) - precum la Marcel Gauchet, fie totalmente - chiar dacă cel mai adesea nedeclarat - abolită. Asemenea fenomene iau naștere într-o societate
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]
-
al Secției de Științe Medicale din Academia Română. Victor Voicu a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în 1962, și și-a luat doctoratul în farmacologie în 1971. A fost șeful Catedrei de Farmacologie Clinică, Toxicologie și Psihofarmacologie, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, directorul Centrului de Cercetări Științifice Medico-Militare, președintele Consiliului Științific al Agenției Naționale a Medicamentului. Președintele Societății Române de Farmacologie, Terapeutică și Toxicologie Clinică și profesor invitat la Universitatea Harvard în 1992. A
Un matematician, un medic şi un inginer electronist candidează marţi la şefia Academiei Române [Corola-blog/BlogPost/92572_a_93864]
-
clinică. Șeful disciplinei de Farmacologie, doamna prof. univ. dr. Rodica Cinca, ne-a informat că lucrările, care se desfășoară sub egida Secției de Științe Medicale a Academiei Române, vor aborda probleme de actualitate din domeniile l farmacologie și toxicologie experimentală l psihofarmacologie clinică (droguri de abuz, dependența) l farmacologie pediatrică (copilul „orfan terapeutic”) l toxicologie clinică - intoxicații medicamentoase și nemedicamentoase l farmacoeconomia medicamentelor (interacțiuni medicamentoase-alimentare). Lucrările vor fi precedate de organizarea unui curs de perfecționare profesională pe teme privind tratamentul cu antibiotice
Agenda2006-20-06-general 4 () [Corola-journal/Journalistic/284952_a_286281]
-
al Secției de Științe Medicale din Academia Română. Victor Voicu a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, în 1962, și și-a luat doctoratul în farmacologie în 1971. A fost șeful Catedrei de Farmacologie Clinică, Toxicologie și Psihofarmacologie, la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila", directorul Centrului de Cercetări Științifice Medico-Militare, președintele Consiliului Științific al Agenției Naționale a Medicamentului. Președintele Societății Române de Farmacologie, Terapeutică și Toxicologie Clinică și profesor invitat la Universitatea Harvard în 1992. A
Academia Română, în fierbere. Vezi cine sunt candidații pentru șefia forului științific by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37685_a_39010]
-
moleculară și în special biochimia furnizează informații privind substratul chimic al memoriei, emoțiilor, stărilor psihice patologice (de exemplu: depresie), iar în ultimul timp cunoașterea unor variate game de receptori pentru hormoni, neuromodulari și chiar pentru medicamente (de exemplu receptori benzodiazepinele). Psihofarmacologia studiază efectele anumitor medicamente (mai ales psihotrope) asupra comportamentului bolnavului, și reevaluează date despre substanțele utilizate tradițional de către om (de exemplu cafeaua, alcoolul, unele stupefiante). 1.4.4. Relațiile cu alte științe umaniste Sociologia furnizează date referitoare la premizele socio-culturale
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
în perspectiva psihiatriei transculturale; f) studiile de epidemiologia bolilor psihice, cu instituirea unor programe adecvate de psihoprofilaxie, conform necesităților; g) studiile privind clasificarea internațională a bolilor psihice; h) studiile de psihiatrie socială; i) studiile de psihiatrie biologică (genetică, biochimie, neuropsihologie, psihofarmacologie etc.). În scopul realizării acestor obiective pe care și le propune, igiena mintală utilizează o gamă complexă și variată de metode. Metodele de apreciere a stării de sănătate mintală au caracterul unor investigații ce urmăresc precizarea stării de sănătate mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a suicidului și homicidului. Un loc aparte în această direcție este reprezentat de R. Bastide care studiază „sociologia bolilor psihice”, precum și studiile ulterioare ale lui Hollinshead și Redlich, referitoare la epidemiologia bolilor psihice. 5) Etapa studiilor de genetică și de psihofarmacologie a bolilor psihice a dus la noi rezultate interesante și de o mare importanță științifică în elucidarea cauzelor și a mecanismelor de producere și evoluție clinică a bolilor psihice. În această direcție se înscriu următoarele orientări de cunoaștere științifică: a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În spiritul acestei concepții, boala psihică este înțeleasă ca o tulburare cu substrat organic cerebral sau de ordin genetic și biochimic. Acest punct de vedere într-o marcată dezvoltare este susținut în egală măsură de progresele și succesele înregistrate de psihofarmacologie, care a schimbat complet, fundamental aspectul clinicii psihiatrice, formele clinice și evoluția bolilor psihice. Dincolo însă de aceste aspecte incontestabil valoroase, latura umană a suferinței psihice continuă să rămână o problemă fundamentală pe care progresul psihiatriei biologice nu-l poate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rând „îngrijirea bolnavului” (Gosset). Această atitudine se reflectă adesea în examenele suplimentare abuzive și în prelungirea și schimbarea tratamentelor aplicate. Faptul de a prelungi și intensifica „îngrijirea medicală” accentuează impresia de gravitate a bolii pentru bolnav. În cazul bolilor psihice, psihofarmacologia modernă duce la rezultate spectaculare, rapide, creând iluzia vindecării. Dar ea poate da, în mod egal și efecte negative (dependență de medicamentele psihotrope, forme de intoleranță, sindromul parkinsonian neuroleptic, depresii secundare etc.). Toate acestea ajung, în final, să înlocuiască „boala
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
culturale, fără o intenție de cercetare psihopatologică directă; administrarea unui lot experimental de animale de laborator, sau pe subiecți umani voluntari, a unor substanțe psihotrope cu acțiune selectivă, controlabile, în scopul reproducerii și studierii unor manifestări psihopatologice. Substanțele psihotrope În psihofarmacologie, prin substanțe psihotrope se înțelege acel grup de substanțe chimice, naturale sau de sinteză, care, administrate unor subiecți normali, pot induce modificări variate ale funcțiilor psihice (euforizante, tranchilizante, sedative, anxiolitice, hipnotice) sau care la bolnavii psihici pot determina efecte terapeutice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și ele se bazează pe mecanismele neuropsihologice care stau la baza organizării proceselor psihice. Acestea privesc însă numai o latură a problemei experimentului în psihopatologie. Cele mai frecvent utilizate metode sunt metodele psihofarmacologice, de producere a psihozelor experimentale. Cercetările de psihofarmacologie care au ca scop producerea experimentală de modificări psihice, în scopul cunoașterii mecanismelor psihopatologice ale acestora, pe de o parte, iar pe de altă parte, testarea efectelor unor medicamente psihotrope noi, sunt de dată recentă, în comparație cu metodele experimentale mai sus
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Gh. Marinescu cu mescalină, asupra „audiției colorate”, precum și de cele ale lui De Jong și Baruk care au produs catatonia experimentală prin administrarea la animalele de experiență a bulbocapninei. Psihozele experimentale sunt în prezent un domeniu important al cercetărilor de psihofarmacologie și ele se desfășoară după un plan bine conceput și condus, urmărindu-se în primul rând descifrarea mecanismelor producerii biochimice a tulburărilor psihice, în scopul corectării acestora cu medicamente cu efect compensator. Primele cercetări de psihofarmacologie, vizând producerea de psihoze
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
important al cercetărilor de psihofarmacologie și ele se desfășoară după un plan bine conceput și condus, urmărindu-se în primul rând descifrarea mecanismelor producerii biochimice a tulburărilor psihice, în scopul corectării acestora cu medicamente cu efect compensator. Primele cercetări de psihofarmacologie, vizând producerea de psihoze experimentale, s-au făcut utilizându-se alcaloizii deja cunoscuți și pe care i-am amintit anterior: mescalină, psilocibina, hașișul, dar mai ales LSD-25. Au fost notate și descrise tablourile psihotice experimentale, trăirile dereist-delirante, stările oniro-halucinatorii, tulburări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
corelației între simptome, în cadrul tulburărilor clinice. Simptomatologia bolii psihice poate avea multiple aspecte, spre deosebire de simptomatologia clinică din sfera medicinei somatice. În sensul acesta notăm următoarele aspecte de tip diferențiat în ceea ce privește simptomatologia în sfera vieții psihice: - simptomatologia în psihiatrie; - simptomatologia în psihofarmacologie; - simptomatologia în psihiatria copilului și adolescentului; - simptomatologia în gerontopsihiatrie; - simptomatologia în psihiatria socială; - simptomatologia în psihiatria transculturală; - simptomatologia în medicina psihosomatică; - simptomatologia în psihanaliză; - simptomatologia în psihoterapie. În cele ce urmează, ne vom centra atenția asupra simptomului în sfera clinicii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
In cazul neuroștiințelor, progresele sunt promițătoare, de exemplu în ceea ce privește aporturile combinate ale imageriei medicale și ale neuropsihologiei. Modalitățile de utilizare ale acestor noi cunoștințe fiind insuficient adaptate abordării clinice, am decis să nu tratăm acest subiect în lucrare. In schimb, psihofarmacologia face parte dintre instrumentele clinice disponibile. Trebuie oare s-o asociem sau nu terapiilor comportamentale și cognitive? Dacă da, în ce situații? Ni s-a părut esențial să abordăm această problemă. In sfârșit, ni s-a părut original, pe de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
consacrat nevrozei experimentale. Acest comportament, care trădează o dezorganizare emoțională la animal, conservă, odată ce a fost fixat, o stabilitate ce oferă persoanei care face experimentul o modalitate remarcabilă de a investiga procesele nervoase superioare. Se cunoaște întregul profit pe care psihofarmacologia l-a obținut din aceste experimente... Modelul tipologic al lui Eysenck In perioada în care problemele legate de „structurile” și procesele care le determină și le mențin suscită un interes progresiv în domeniul clinic, ar fi injust să nu evocăm
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu sistemul de căutare electronică. Dar prima oară nu căutase cu adevărat. Sora pacientului îl implorase să-i prescrie un tratament, dar Weber nu voise ca sindromul Capgras să se poată trata cu o nouă pilulă-miracol proaspăt lansată pe piață. Psihofarmacologie: dai cu banul, dificil de ajustat, dă pe-afară de efecte secundare, maschează simptomele și, odată începută, greu de supravegheat. Cu siguranță, următoarea generație de medici își va aminti de Weber cu la fel de multă milă cum își amintea și Weber de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
indivizii. Semințele acestui nou conflict sunt în joc astăzi. Oameni, fiți atenți întrucât era neurotehnologiei se apropie de noi. Actualmente sunt implicat în multe proiecte în care monitorizez evoluția amenințărilor împotriva individului, venind din partea neuromarketingului, al media interactive digitale, al psihofarmacologiei, al senzorilor și biometricii. Se semnalează deja un punct nexus care se va apropia de noi sau chiar își va face simțită prezența înainte de anul 2015. Fiți pregătiți. -------------------------------------------------------------- UN MESAJ SALVATOR: 2025 „Nu sunteți autorizat să credeți această idee. Va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
sănătății și a prevenției (stres, alcoolism, dependențe etc.). Un alt domeniu important este psihologia cognitivă, principalul obiect al acestei cărți, care se ocupă de mecanismele normale ale funcționării noastre mentale, de la memorie până la inteligență. Celelalte arii importante sunt neuroștiințele (inclusiv psihofarmacologia), psihologia socială, psihologia dezvoltării sau a copilului și psihologia educației. În fine, există numeroase studii în vastul domeniu al psihologiei aplicate: psihologia consumului 1, psihologia industrială și a organizațiilor. Sporindui varietatea, printre curiozitățile psihologiei (grupate în schemă la rubrica „Diverse
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
învățământ românesc (n. trad.). 66. De ce nu se împacă șofatul cu alcoolul? Efectele substanțelor psihotrope asupra vigilenței Când nu dormim, creierul este treaz, însă are nevoie de o anumită intensitate a stării de veghe pentru a fi performant. Fiziologii și psihofarmacologii utilizează termenul vigilență pentru a desemna acest grad de atenție. De exemplu, în cadrul cercetărilor de laborator, măsurăm nivelul vigilenței prin timpul de reacție. Având însă în vedere importanța șofatului, încercăm tot mai des să studiem vigilența la volan. Echipa lui
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
acest grad de atenție. De exemplu, în cadrul cercetărilor de laborator, măsurăm nivelul vigilenței prin timpul de reacție. Având însă în vedere importanța șofatului, încercăm tot mai des să studiem vigilența la volan. Echipa lui Willumeit și Ott din laboratorul de psihofarmacologie din Berlin a făcut numeroase cercetări pe simulator pentru a testa scăderea vigilenței (somnolența) cauzată de anumite produse psihotrope. GRAFIC VERT: Diminuarea (%) ORIZ: Concentrația de alcool sau medicamente alcool benzodiazepine Procentajul scăderii performanțelor pe un simulator al șofatului în raport cu un
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sunt eliminarea imediată a neajunsurilor (oboseală, insomnie, anxietate), eficacitatea cea mai rapidă posibil, dorința de a produce stări afective „la cerere”. În acest domeniu, exigența suveranității individuale se manifestă printr-un consum pasiv de molecule chimice. Dacă recursul banalizat la psihofarmacologie atestă existența dorinței de luare în posesie a trupului și a stării psihice, el ilustrează în același timp și o anumită neputință subiectivă, individul renunțând la orice efort personal și lăsându-se în seama atotputerniciei produselor chimice care acționează asupra
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
siguranței publice. La 1 septembrie 1971 lua ființă Centrul de Cercetări Psihofiziologice, serviciu independent în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ce avea în compunere două secții de Cercetare Psihofiziologică, o secție de Psihodiagnoză și Selecție profesională, precum și o secție de Fiziologie, Biochimie, Psihofarmacologie și Ergonomie. Serviciile de specialitate furnizate vizau, aproape în exclusivitate, selecționarea personalului pentru structurile de informații externe, de informații interne, contraspionaj, contrainformații economice, filaj și investigații, securitate, gardă. Ulterior, urmare a restrângerii gamei de servicii având drept criteriu specializarea lor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
normale și patologice ale îmbătrânirii cerebrale. Factori favorizanți socio-familiali, economici și biologici. 3. Semiologia psihiatrică. 4. Examenul psihiatric al vârstnicului. 5. Bolile psihice caracteristice vârstnicului. 6. Clasificarea bolilor psihice. 7. Depresia și anxietatea. 8. Psihopatiile și psihozele la vârstnici. 9. Psihofarmacologia. Baremul activităților practice Metode de investigație psihogeriatrică. 1.3.2.2.5. Pneumologie: 2 luni Tematica lecțiilor conferință (40 ore) 1. Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumopatia cronică obstructivă. 2. Pneumonii: microbiene, virale, mycoplasme, chlamidia. 3. Astmul bronșic. 4. Abcesul pulmonar
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
obligatoriu. Acesta va fi în acord cu cel existent în Uniunea Europeană. Tematica trunchiului comun va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda: ■ diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice ■ particularități ce țin de sex, etnie, dizabilități ■ psihofarmacologie, psihiatrie biologică - pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie a unui spital general: - tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului - prezentări de cazuri - training în aplicarea de scale de evaluare - investigații de laborator
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]