87 matches
-
va fi complet numai atunci când va cuprinde toate formele de informare și de formare, pentru toate nivelurile de vârstă: preșcolar, școlar, adolescent, tânăr. Altfel spus, pentru reușita orei de Religie, sunt necesare o bună cunoaștere a particularităților etapelor de dezvoltare psihogenetică și adaptarea la specificul acestora, așa cum și Sf. Ap. Pavel vorbește, în Epistola sa către Evrei, despre tratarea diferențiată a oamenilor în învățare: „(...) Pentru cei tari trebuie hrană tare, pentru cei mici, lapte. Pentru că oricine se hrănește cu lapte este
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
de a ne privi. Adesea, un bun fotograf reușește asta. Dar, în acest caz, simțim mâna (sau ochiul) artistului, talentul celui care ne revelă mai „frumoși” decât suntem, pentru că el a văzut frumosul unde noi nici măcar nu îl putem bănui. Psihogenetic, se spune că până pe la șase luni copilul nu are o imagine despre sine. El nu a atins încă, ceea ce Lacan numea, „stadiul oglinzii”. Corpul îi apare unui copil mai întâi ca fragment: mâna, degetele, ca și cum ar fi vorba de
FOTOMEMORII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361153_a_362482]
-
Bibliografie: Adorno, Theodor, Teoria estetică, Editura Paralela 45, Pitești, 2005. Bourdieu, Pierre, Regulile artei, Editura Art, București, 2007. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității, modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodenism, Editura Polirom, Iași, 2005. Elias, Norbert, Procesul civilizării: cercetări sociogenetice și psihogenetice, Editura Polirom, Iași, 2002, (2 volume). Flaubert, Gustave, Educația sentimentală, Editura Art, București, 2006. Foucault, Michel, Istoria nebuniei în epoca clasică, Editura Humanitas, București, 2005. Grant, Ruth W., Hypocrisy and Integrity: Machiavelli, Rousseau and the Ethics of Politics, University of
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
fundamentale în educație fizică și sport. ... 2. Funcțiile educației fizice și sportului. ... 3. Calitățile motrice, deprinderile și priceperile motrice. ... 4. Exercițiul fizic - mijlocul specific de bază în educație fizică și sport. ... 5. Motricitatea la diferite vârste; stadiile dezvoltării motrice; aspecte psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării motrice. ... 6. Efortul în lecția de educație fizică și sport. ... 7. Sistemul de educație fizică și sport din România. ... 8. Acțiunile profesorului în lecția de educație fizică și sport. ... 9. Lecția de educație fizică și sport
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
va fi complet numai atunci când va cuprinde toate formele de informare și de formare, pentru toate nivelurile de vârstă: preșcolar, școlar, adolescent, tânăr. Altfel spus, pentru reușita orei de Religie, sunt necesare o bună cunoaștere a particularităților etapelor de dezvoltare psihogenetică și adaptarea la specificul acestora, așa cum și Sf. Ap. Pavel vorbește, în Epistola sa către Evrei, despre tratarea diferențiată a oamenilor în învățare: „(...) Pentru cei tari trebuie hrană tare, pentru cei mici, lapte. Pentru că oricine se hrănește cu lapte este
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345345_a_346674]
-
va fi complet numai atunci când va cuprinde toate formele de informare și de formare, pentru toate nivelurile de vârstă: preșcolar, școlar, adolescent, tânăr. Altfel spus, pentru reușita orei de Religie, sunt necesare o bună cunoaștere a particularităților etapelor de dezvoltare psihogenetică și adaptarea la specificul acestora, așa cum și Sf. Ap. Pavel vorbește, în Epistola sa către Evrei, despre tratarea diferențiată a oamenilor în învățare: „(...) Pentru cei tari trebuie hrană tare, pentru cei mici, lapte. Pentru că oricine se hrănește cu lapte este
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362177_a_363506]
-
impulsionează și nu stimulează dezvoltarea intelectului, gândirea copilului nu- și dezvoltă integral posibilitățile de care dispune, nu-și atinge formele superioare de manifestare sau le atinge cu întârziere (L.S. Vâgotskiă. Inteligența școlară prezintă o structură variabilă din punct de vedere psihogenetic, în funcție de nivelul școlarizării. Inteligența școlară a elevului de clasa I este diferită de cea a elevului de clasa V sau VIII. Paralel cu îmbogățirea conținutului real și cu diversificarea activității școlare, pe măsura trecerii de la o clasă la alta
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
vreun cuvânt despre decepțiile sau deznădejdile profesorului. Chestiunea este trecută cu vederea, ca și cum n-ar exista, ca și cum În educație nu ar surveni și eșecuri, dureri, rateuri, trădări. Se merge pe o ipoteză supraoptimistă, sprijinită și pe un cortegiu de teorii psihogenetice, etice, ideologice etc., că educația nu aduce decât pozitivitate și confort, iar „binefăcătorul” (adică profesorul) este dator să afișeze numaidecât un aer tonifiant de „trezitor” al potențelor elevului, de salvator, de Învingător. Ipoteză cât se poate de falsă! Să venim
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cele două funcții, În sensul că ele se corelează și se completează reciproc. Câteodată, școala trebuie să pună accentul pe transmisia capitalului cultural acumulat, alteori, ea trebuie să-l pună În chestiune. Depinde de circumstanțe, de interese prioritare, de etape psihogenetice ale publicului școlar. Oricum, școala trebuie să formeze imagini congruente despre realitate (chiar dacă sunt deschise), și nu păreri fulgurante, schimbătoare, excesiv de relativizante. Anumite certitudini trebuie transmise. Altfel, apare disiparea, instalarea nonsensului, abisului. „Postmodernizarea” școlii nu este de aceeași factură cu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ale valorilor morale creștine (mediul sociocultural dominant al comunității de bază) sau transferând această educație la nivelul bunicilor sau părinților copiilor? Se știe că vârsta copilăriei este cea mai permisivă și mai ușor de modelat din toate punctele de vedere psihogenetice. De pildă, potrivit pedagogului italian Maria Montessori, ființa umană se caracterizează printr-un impuls organic spre dezvoltare prin autoformare. Acest impuls se manifestă ca după un plan divin. Fiecare etapă, numită și senzitivă, presupune o nevoie vitală, iar satisfacerea acestei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
este avid de sociabilitate, Încearcă să se identifice cu cel de lângă el prin „vibrarea” În fața acelorași valori. Expansiunea afectivă, proprie acestei vârste, poate fi structurată sau directivată În raport cu valorile absolute ale religiei. Însingurarea, antrenată de o caracteristică a acestei vârste psihogenetice, dar și de unele „presiuni” socioculturale externe, poate fi diminuată prin pregătirea individului pentru a rezona cu celălalt printr-o supradeterminare presupusă de transcendență. Nu În ultimul rând, atragem atenția că școala este un cadru de alimentare nu numai cu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
PSIHOLOGIE ȘCOLAR| Tablă de materiitc "Tabl\ de materii" Prefață 13 Introducere Obiectul și importanța psihologiei școlare Ă Andrei Cosmovici 15 Partea I Capitolul I Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor școlare Ă Luminița Iacob 25 1. Factorii dezvoltării ontogenetice 25 1.1. Ereditate. Mediu. Educație 25 1.2. Modele și teorii ale dezvoltării psihice 30 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării 32 2.1. Stadialitatea. Considerații generale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlare Ă Andrei Cosmovici 15 Partea I Capitolul I Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor școlare Ă Luminița Iacob 25 1. Factorii dezvoltării ontogenetice 25 1.1. Ereditate. Mediu. Educație 25 1.2. Modele și teorii ale dezvoltării psihice 30 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării 32 2.1. Stadialitatea. Considerații generale 33 2.2. Stadialitatea cognitivă (J. Piaget), morală (L. Kohlberg) și psihosocială (E. Erikson) 34 3. Vârstele școlare. Caracterizare psihologică. Recomandări pedagogice 40 3.1. Etapa de vârstă 912 ani
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acționa în deplină cunoștință de cauză, de a dovedi înțelepciune și plasticitate în conduita noastră față de elevi este favorizată de cunoașterea aspectului psihologic al influențelor de ordin educativ. Aceasta constituie importanța practică a psihologiei școlare. Capitolul Itc "Capitolul I" Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor școlaretc "Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor [colare" Luminița Iacobtc "Luminița Iacob" Capitolul de față își propune un dublu obiectiv. Mai întâi, să ofere o imagine de ansamblu asupra dezvoltării ontogenetice, proces pe care educatorul îl poate influența direct. Discutarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cauză, de a dovedi înțelepciune și plasticitate în conduita noastră față de elevi este favorizată de cunoașterea aspectului psihologic al influențelor de ordin educativ. Aceasta constituie importanța practică a psihologiei școlare. Capitolul Itc "Capitolul I" Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor școlaretc "Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor [colare" Luminița Iacobtc "Luminița Iacob" Capitolul de față își propune un dublu obiectiv. Mai întâi, să ofere o imagine de ansamblu asupra dezvoltării ontogenetice, proces pe care educatorul îl poate influența direct. Discutarea factorilor dezvoltării (1), cât și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1). Fără a fi numai atitudini teoretice, scepticismul, realismul și optimismul pedagogic există în mentalitatea și conduita oricărui pedagog și, în mod explicit sau implicit, își fac simțită prezența în conceperea și realizarea oricărui act didactic și educativ. 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltăriitc "2. Repere psihogenetice [i psihodinamice ale dezvolt\rii" Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
scepticismul, realismul și optimismul pedagogic există în mentalitatea și conduita oricărui pedagog și, în mod explicit sau implicit, își fac simțită prezența în conceperea și realizarea oricărui act didactic și educativ. 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltăriitc "2. Repere psihogenetice [i psihodinamice ale dezvolt\rii" Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist (anterior prezentate). 2.1. Stadialitatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor părerile sunt mult mai diverse; • de regulă, referitor la reperele cronologice, ele tind să fie diferite la autori diferiți, mai ales după depășirea stadiilor de creștere (copilărie, adolescență); • ordinea stadiilor psihogenetice și psihodinamice este considerată aceeași, diferite fiind însă reperele cronologice, forma, intensitatea și durata lor; • atât stadialitatea genetică, cât și cea dinamică sunt la rândul lor subdivizate în substadii, etape etc.; • există o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice (de vârstă) între școala franceză, preocupată excesiv de această problemă și literatura anglo-saxonă, care o tratează pragmatic: delimitări convenționale! (Papalia, D., Wendkos Olds, S., 1986). Din rațiuni didactice, vom folosi pentru prezentarea dezvoltării psihogenetice mai ales conceptul de stadiu, iar pentru prezentarea dezvoltării psihodinamice, conceptul de perioadă (vârstă, etapă etc.). 2.2. Stadialitatea cognitivă (J. Piaget), morală (L. Kohlberg) și psihosocială (E. Erikson)tc "2.2. Stadialitatea cognitiv\ (J. Piaget), moral\ (L. Kohlberg) [i
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pentru dezvoltarea cognitivă, modelul piagetian rămâne de referință, cu nuanțările și completările ce i se aduc, modelul propus de L. Kohlberg este cel mai utilizat pentru urmărirea și înțelegerea dezvoltării raționamentului moral. Cu titlul de referință doar, semnalăm că stadii psihogenetice pentru dezvoltarea afectivă apar în lucrările de factură psihanalitică, stadialitate care își are punctul de plecare în concepția lui S. Freud). O prezentare explicită, bogat ilustrată cazuistic, este acum și la dispoziția cititorului român (Dolto, F., 1993). În ceea ce privește dezvoltarea psihosocială
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
întotdeauna într-un mod diferit, în dependență de antecedentele dezvoltării individuale, de evenimentele copilăriei și de mediul în care trăiește copilul (sau tânărul în cauză). Fiecare caz de inadaptare școlară are, prin urmare, o „istorie” proprie, care impune o interpretare psihogenetică, dinamică și funcțională a inadaptării școlare. Pentru a fi luate măsurile profilactice necesare scăderii numărului de conduite deviante în școală, trebuie să punem în discuție, fie și succint, rolul factorilor individuali (sau interni) și al celor sociali (sau externi) în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Între tipurile psihologic-constituționale și tipurile moral-valorice. Orice individ este un tip constituțional prin natura și structura sa genetică, dar el devine un tip moral numai prin interiorizarea valorilor moral-spiritual-culturale ale unui model. Dacă În psihologie tipurile sunt constituționale, de natură psihogenetică, În psihologia morală tipurile sunt asimilate, sau, mai exact, ele sunt grefate pe un anumit teren de dispoziții ale unui individ, motiv pentru care se consideră că ele sunt Într-o mai mică măsură constituționale, fiind În mod predominant dobândite
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
factori intervin în cazurile analizate de M.B. Clinard: a) factori sociogenetici comuni tari: modelul cultural, relațiile sociale și interesele de grup; aceștia acționează în cazul următoarelor forme de criminali: criminali profesionali, criminali organizați, criminali profesionali obișnuiți, criminali „gulere-albe”; b) factori psihogenetici individuali: tulburări de comportament, constituții psihopatice, stări reactive, perversiuni sexuale, boli psihice; aceștia acționează în cazul următoarelor forme de criminali: criminali obișnuiți neînsemnați, prostituate și homosexuali, delincvenți ocazionali, devianțe sexuale, criminali patologici. Se observă, așa cum spuneam anterior, în cazul clasificării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoanei autiste și care sunt dificultățile acestora de adaptare. Pare evident că o căutare a unei etiologii unice de dezvoltare cum o sugerează dihotomia născut/ însușit pare nerealistă și nesoluționabilă. Cu privire la aceasta, Burzstejn (2007) contestă opoziția între etiologia organică și psihogenetică. El subliniază condiționarea inevitabilă a dezvoltării prin determinismul genetic și prin interacțiunile cu mediul. El recunoaște participarea factorilor neurologici plauzibili unei organizări mentale deosebite, care nu poate exclude o reflexie psihopatologică. Noi putem spera că interacțiunile între diferite domenii de
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
francezi sau cu anetopații lui Karpman (mitomani, perverși sexuali, sadici, huligani, vagabonzi, piromani); e) oligofrenii cu tulburări de comportament de natură psihopatică, diferiți de cei „liniștiți”, educabili și adaptabili, firește, în limita gradului oferit de oligofrenie. Din punct de vedere psihogenetic, factorii psihopatologici incriminați în geneza acestor tipuri de sindroame psihopatologice sunt următorii: - constituția heredo-psihică de tip dezechilibrat, - inducția modelului parental (familie dezorganizată, răul model, frustrări, carențe educaționale), - rezonanța psihogenă (respingere, ostilitate, excludere, agresivitate în familie), - carența de autoritate (absența modelului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]