44 matches
-
pentru lucrarea "Învățarea eficientă". A publicat mai multe cărți și studii: "Inspecția școlară și designul instrucțional" (2004, împreună cu I. Jinga), "Formarea personalității umane" (1980, împreună cu I. Ciocan), "Psihologie genetică și educație" (1980), "Catastrofa pedagogică" (1975), "Mitul lui Chiron" (2001), "Accelerarea psihogenezei" (2001), Știința învățării (2006, împreună cu I.O. Pânișoară), "Prelegeri pedagogice" (2002, împreună cu I. Cerghit și I. Neacșu), "Didactica Nova" (2005), Teoria generală a curriculumului educațional (2008) ș.a. Bunicul meu e Constantin Negret si s-a nascut in '13. Ca si
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
și memorarea lui. Urmează în mod firesc, reproducerea modelului în comportament. Odată transpus în comportament, va fi întărit și recompensat. 5. "Teoria acțiunii mintale" (Galperin): explică cum iau naștere acțiunile mintale. Ele se construiesc prin interiorizarea acțiunilor materiale. 6. "Teoria psihogenezei" (Piaget): se concentrează asupra genezei și dezvoltării gândirii. Motorul dezvoltării ontogenetice a gândirii umane îl reprezintă dinamica a două procese: asimilarea (recepționarea datelor realității, inițial la niște scheme ereditare, iar apoi la niște scheme dobândite) și acomodarea (restructurările ce se
Procesul de învățare în școală () [Corola-website/Science/328412_a_329741]
-
Publishing Company, New York. Myers, D.G. (2002), Intuition. Its Powers and Perils, Yale University Press, New Haven. Neacșu, I. (1999), Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București. Neculau A. (coord.) (1996), Psihologie socială, Editura Polirom, Iași. Negreț-Dobridor, I. (2001), Accelerarea psihogenezei - puterea educației asupra naturii umane, Editura Aramis, București. Negreț-Dobridor, I. (2005), Didactica Nova, Aramis, București. Newcomb, T.M.; Turner, R.H.; Converse, P.E. (1965), Social Psychology, Holt, Rinehart and Wiston, Inc., New York. Nielsen, J. (1997), The Use and Misuse of Focus Groups
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
majoritatea teoriilor care au rezultat din studiul comportamentelor animalelor; ele se caracterizează prin aceea că iau în considerare comportamentul, conduita din perspectiva generală a dezvoltării. J. Piaget consideră învățarea ca proces de achiziție realizat prin mijlocirea experienței anterioare, elaborând teoria psihogenezei cunoștințelor și operațiilor intelectuale. Acesta a demonstrat pe baza observațiilor făcute asupra intelectului copiilor de diferite vârste, că acțiunile mintale, operațiile mentale se nasc prin interiorizarea acțiunilor reale. El fundamentează învățarea pe procesele de asimilare și acomodare considerate părți ale
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în care sunt incluse toate teoriile, modelele și paradigmele privind învățarea completivă, perfectivă și de autoinstruire la tineri și adulți ; modelul operational și dinamic care poate cuprinde: teoria formării pe etape a acțiunilor mentale, a cunoștințelor și convingerilor (Galperin), teoria psihogenezei stadiale a operațiilor intelectuale (Piaget, Aebli), teoria anticipării operaționale, teoria gradient-dinamică ; modelul cognitivist în care pot fi incluse: teoria structurală, genetic-cognitivă (Bruner), teoria organizatorilor învățării verbal-cognitivă, teoria învățării cumulativ-ierarhice ; modelul intergrativist care include: teoria holodinamică asupra învățării, teoria interdependenței proceselor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
82 81 persoane cu care subiectul studiat se află în relații semnificative (rude, prieteni, colegi, șefi, subalterni etc.). Pentru a înțelege comportamentul actual al subiectului și relaționarea lui cu ceilalți, este necesar să ne concentrăm atenția asupra perioadelor modale ale psihogenezei: - vârsta de 3 ani - constituirea conștiinței de sine și a Eului; - vârsta de 6/7 ani - adaptarea și integrarea școlară; - vârsta de 12/14 ani - pubertatea și profundele sale transformări; - vârsta de 16/18 ani - adolescența, afirmarea Eului, structurarea liniei
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Asemenea „valorizări” nu sunt însă aplicații ale unor principii axiologice ferme, ci imitații și identificări cu cei din jur. Considerând sistemul de valori într-un sens mai propriu, perioada dinaintea preadolescenței ar putea fi numită doar una preaxiologică. Oricum, stadiile psihogenezei moralei pot oferi sugestii fertile pentru înțelegerea formării și dezvoltării întregului sistem axiologic personal. 1.4. Portretul bio(psiho)constitutiv și sistemul propriu de valoritc "1.4. Portretul bio(psiho)constitutiv și sistemul propriu de valori" Între biologic și axiologic
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
diviziunea neîncetată a atomului, nici în roirea fără margini a stelelor. Antropologia și psihanaliza sunt considerate adevărate "flageluri intelectuale" ce sugrumă, cu ajutorul mașinilor dorinței psihosomatice, cultura modernă. "Pentru a pune lucrurile la locul lor, orice metamorfoză trebuie interpretată ca o psihogeneză",, (Raymond Ruyer). Noua gnoză, la ispita atmosferei sacristiilor, încearcă restaurarea unei gîndiri teolo-gico-metafizice, fără distorsionările abuzive in-duse de metoda fenomenologică clasică, fără distrugerea mitului, o gîndire onto-teologică, potrivit căreia ființele sunt întemeiate din ființa comună, la rîndul ei întemeiată de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Social Learning and Imitation, Yale University Press, New Haven, Connecticut. Moss, P.A. (ed.) (1934), Comparative Psychology, Prentice Hall, New York. Moustakas, C. (1966), The Authentic Teacher, Harvard Doyle, Cambridge. Negreț-Dobridor, I. (2000), Mitul lui Chiron, Aramis, București. Negreț-Dobridor, I. (2000), Accelerarea psihogenezei, Aramis, București. Negreț-Dobridor, I. (2005), Didactica Nova, Aramis, București. Nuttin, J. (1953), Tâche, réussite et êchec: Théorie de la conduite humaine, Éditions Universitaire de Louvain, Louvain. Patterson, G.R.; Littman, R.A.; Bricker, W. (1967), „Assertive behavior in children. A step toward a
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Brown; A. Collins; S. Duguid); Teoria învățării socioemoționale (D. Goleman; S. Stein; H. Book; A. McKee; R. Boyatzis). • Paradigma cognitivă, operațional-genetică și dinamică: Teoria formării pe etape a acțiunilor mentale, a cunoștințelor și convingerilor (P. Galperin; A.R. Luria) ; Teoria psihogenezei stadiale a operațiilor intelectuale (J. Piaget; B. Inhelder; H. Aebli); Teoria structural-operatorie neoconstructivistă (neopiagetiană) (J. Bideaut ; R. Case; S. Griffin); Teoria învățării accelerate (M. Lawlor; P. Handley); Teoria cognitiv operațională (M. Minder); Teoria anticipării operaționale (P. Popescu-Neveanu); Teoria gradient dinamică
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
explorare, de o manieră nouă, a unui fenomen de identificare pe care psihiatria îl numise "delir în doi" (folie à deux). Pentru a stabili o legătură nemijlocită între dereglarea psihotică și experiența de viață a pacientei, studiul se concentrează asupra psihogenezei paranoiei, pe care, urmând mai ales teoriile școlii psihiatrice germane - Kraepelin, Bleuler și Kretschmer -, o înțelege ca fiind o modalitate de reacție, iar nu o anomalie evolutivă ori un proces organic. Conceptul de psihogeneză se leagă, de asemenea, de noțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
a pacientei, studiul se concentrează asupra psihogenezei paranoiei, pe care, urmând mai ales teoriile școlii psihiatrice germane - Kraepelin, Bleuler și Kretschmer -, o înțelege ca fiind o modalitate de reacție, iar nu o anomalie evolutivă ori un proces organic. Conceptul de psihogeneză se leagă, de asemenea, de noțiunea de proces psihic elaborată de Karl Jaspers, de la care Lacan preia și abordarea monografică, ca modalitate de acces la procesele mintale. Psihiatrul francez interpretează psihozele ca dereglare a ceea ce el numește "sinteză psihică", prin
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
s-a distins prin observațiile făcute cu precizia specialistului în științele naturii. El și-a îndreptat studiile spre evoluția embriologică a copilului și a atras atenția asupra importanței perioadei anterioare și posterioare nașterii, subliniind că după naștere are loc o psihogeneză propriu-zisă, că se nasc acte care pot fi puse în categoria celor psihice, care abia ulterior încep să se dezvolte. El a formulat în termeni cu totul noi problema interesantă a transmiterii caracterelor, a psihogenezei caracterelor comportamentale. Pe baza observațiilor
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
după naștere are loc o psihogeneză propriu-zisă, că se nasc acte care pot fi puse în categoria celor psihice, care abia ulterior încep să se dezvolte. El a formulat în termeni cu totul noi problema interesantă a transmiterii caracterelor, a psihogenezei caracterelor comportamentale. Pe baza observațiilor pe care le-a efectuat, Preyer a combătut punctul de vedere asociaționist-empiric. Psihicul copilului, spune el, nu mai poate fi considerat ca o tabula rasa, asemenea unei foi albe de hârtie care se umple cu
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
În 1920 este invitată de Abraham să practice la Berlin. O invitație similară i-a venit și de la Jones din Londra. În 1932 îi apare lucrarea Psihanaliza copiilor. Influențată de moartea fiului ei, Melanie Klein publică studiul Contribuții la studiul psihogenezei stărilor maniaco-depresive, publicat în 1935 și pe urmă Doliul și raporturile acestuia cu stările maniaco-depresive, care a apărut în anul 1940. În studiile sale Melanie Klein a deschis multe fronturi de lucru inedite și interesante. Ea formulează problema însemnătății jocului
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a încheiat abia în anii ’80 cu o „biruință americană”, pe care însă Școala de la Geneva a calificat-o ca „pragmatică și primejdioasă”24. În SUA însă, teoria cognitivă a învățării a lui Bruner și posibilitatea accelerării învățării, instruirii și psihogenezei au acaparat interesul cercetătorilor și designerilor curriculari. Bruner însuși a pledat pentru o teorie a instruirii bazată pe accelerarea învățării și aptă să fundamenteze curricula de mare eficacitate instrucțională 24. În 1963, psiholingvistul John B. Carroll a anunțat o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
istorico-evolutivă. După Doll jr., constructivismul biologic și psihologic piagetian ar fi eminamente postmodernist; nu și teoria stadială piagetiană, întrucât conceptul de stadiu de dezvoltare i se pare lui Doll jr. că derivă dintr-o viziune modernă, liniară și secvențială asupra psihogenezei umane. Interpretarea dată de Doll viziunii structuralist-genetice piagetiene este discutabilă. El ignoră determinismul evident al demersurilor lui Piaget. Consideră că teoria „patriarhului de la Geneva” are drept concepte și idei centrale „procesele dechis-închise”, „perturbarea structurală”, „structurile disruptive”, „autogenerarea”, „transformările nonliniare” și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1998/2002), Teoria curriculumului educațional, în I. Jinga, E. Istrate (coord.), Manual de pedagogie, ALL, București. Negreț-Dobridor, I. (2001a), „Teoria curriculumului educațional”, în I. Cerghit, I. Neacșu, I. Negreț-Dobridor, I.-O. Pânișoară, Prelegeri pedagogice, Polirom, Iași. Negreț-Dobridor, I. (2001b), Accelerarea psihogenezei. Cercetări experimentale și hermeneutice privind puterea educației asupra naturii umane, Aramis, București. Negreț-Dobridor, I. (2001c), Mitul lui Chiron. Explorări hermeneutice asupra destinului paideutic al omenirii, Aramis, București. Negreț-Dobridor, I., (2005), Didactica Nova sau arta de a-i învăța pe toți
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
factorii care le explică 107 3. Aspecte psiho-pedagogice privind profilaxia comportamentului deviant al elevilor 115 Partea a II-a Capitolul VI Învățarea. Teorii ale învățării Ă Andrei Cosmovici 121 1. Definiții ale învățării 121 2. Teorii asociaționiste 122 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 126 4. Teoria genetic-cognitivă a lui J. Bruner 126 5. Tipuri de învățare 127 6. Specificul învățării umane 128 Capitolul VII Procese fundamentale într-o învățare elementară Ă Andrei Cosmovici 130 1. Atenția 130 2. Percepția 132 3
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ci de o „sinteză motorie”. Deci, învățarea, chiar într-o formă simplă, antrenează întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere (sinteza aferentă), afectivitatea (acceptorul acțiunii), priceperile motorii, voința (sinteza motorie). Se infirmă acum simplismul primelor explicații de inspirație asociaționistă. 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 tc "3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 " Este o teorie pe care o datorăm remarcabilului psiholog elvețian Jean Piaget. Acesta nu s-a ocupat propriu-zis de învățare în ansamblu, ci a descris, pe baza unor îndelungi serii
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
chiar într-o formă simplă, antrenează întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere (sinteza aferentă), afectivitatea (acceptorul acțiunii), priceperile motorii, voința (sinteza motorie). Se infirmă acum simplismul primelor explicații de inspirație asociaționistă. 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 tc "3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 " Este o teorie pe care o datorăm remarcabilului psiholog elvețian Jean Piaget. Acesta nu s-a ocupat propriu-zis de învățare în ansamblu, ci a descris, pe baza unor îndelungi serii de investigații efectuate asupra intelectului copiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un taximetrist din zece etc. 2.7.2. Unele structuri partitive tind să se apropie de statutul unui clișeu sintactic, fiind preferate grupului nominal necuantificat și utilizate oarecum nejustificat (semantic). De ex.: una din[tre] cele mai importante caracteristici ale psihogenezei este caracterul său sistematic (M. Halmaghi, Psihologie: 6) [preferabil o caracteristică importantă, dat fiind că nu se face referire la alte caracteristici ale psihogenezei]. Fenomenul se manifestă în limbajele culte. 2.8. Cuantificarea redundantă Cumulul cuantificatorilor și/sau al altor
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
necuantificat și utilizate oarecum nejustificat (semantic). De ex.: una din[tre] cele mai importante caracteristici ale psihogenezei este caracterul său sistematic (M. Halmaghi, Psihologie: 6) [preferabil o caracteristică importantă, dat fiind că nu se face referire la alte caracteristici ale psihogenezei]. Fenomenul se manifestă în limbajele culte. 2.8. Cuantificarea redundantă Cumulul cuantificatorilor și/sau al altor elemente cu valoare (contextuală) cantitativă, în structuri redundante, este un fenomen frecvent, caracteristic limbii vorbite. Tendința spre subliniere a valorii cantitative afectează, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
cele mai cunoscute teorii asupra învățării abordează această dimensiune umană sub forma unui proces de elaborare a structurilor operaționale, necesar adoptării unui comportament adecvat oricărei situații concrete. Asemenea teorie a fost elaborată de Jean Piaget, ce poartă denumirea de teoria psihogenezei operațiilor intelectuale sau, într-o altă formulare, teoria echilibrării progresive a asimilării și acumulării. Jean Piaget (1896-1980) s-a impus în universul cunoașterii științifice prin fondarea psihologiei genetice, o ramură specializată a psihologiei moderne, care urmărește să explice funcțiile mentale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
protecție care se impun a fi adoptate; măsuri de instrucție și antrenament, constând în exerciții de alarmă și evacuare etc. Psihoprofilaxia în situație critică presupune: reiterarea informației; repetarea exercițiilor; sistarea cauzei declanșatoare; acordarea de măsuri terapeutice de urgență etc. 2. Psihogeneza Psihogeneza reprezintă problema cauzalității psihice a tulburărilor mintale. Ceea ce este specific psihogenezei este faptul că ea apare în cursul „situațiilor de viață” trăite de persoana respectivă. Ea corespunde unor tulburări psihice ale individului legate de o situație trăită, în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]