44 matches
-
alegerii nevrozei (1913), Paralelă mitologică la o reprezentare obsesională plastică (1914), Despre transformări pulsionale, mai ales în erotica anală (1917), Un caz de paranoia care contrazice teoria psihanalitică (1915), Despre câteva mecanisme nevrotice în gelozie, paranoia și homosexualitate (1922), Despre psihogeneza unui caz de homosexualitate feminină (1920), Un caz de nevroză demoniacă în secolul al XVII-lea (1923). Cele mai multe dintre titlurile de mai sus apar pentru prima oară în românește abia o dată cu acest volum. Ele ocupă un loc deosebit în bibliografii
Despre nevroze, paranoia și perversiuni by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14969_a_16294]
-
155 000 lei); Peter Burke - Renașterea europeană. Centre și periferii (Ed. Polirom, 198 000 lei); Rudolf Kassner - Zeul și Himera (Ed. Humanitas, 390 000 lei); Alphonse Daudet - Nababul (Ed. Aldo Press, 200 000 lei); C.G. Jung - Opere complete, vol. III - Psihogeneza bolilor spiritului (Ed. Trei, 351 000 lei); Cezar Petrescu - Baletul mecanic, vol. I-II (Ed. Minerva, 120 000 lei); Sigmund Freud - Opere 12, Studii despre isterie (Ed. Trei, 351 000 lei); Pascal Bruckner - Hoții de frumusețe (Ed. Trei, 199 000
Agenda2005-08-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283418_a_284747]
-
Modalitatea principală prin care se formează reglarea psihică este învățarea. Firește, controlul și reglarea psihică se centrează în jurul conștiinței de sine, care se dezvoltă paralel cu dezvoltarea voinței. Prin funcțiile sale, limbajul deține locul central în configurația premiselor determinante ale psihogenezei conștiinței de sine și voinței. Desigur, în funcție de natura activității, autocontrolul și autoreglarea prezintă trăsături specifice. De asemenea, capacitatea de a exercita autocontrolul și autoreglarea prezintă diferențe individuale și de vârstă. Studiind dezvoltarea autocontrolului și autoreglării în învățarea verbală la elevi
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
este mai aproape de natură, cum este mai aproape și de idealul de personalizare. Astfel, aparent, misticul este mai aproape de condiționatul natural decât personalitatea energetică. El posedă de la natură dispozițiile sufletului său și condițiile structurării acestora, în jurul eului, ca personalitate; căci: "psihogeneza își are rădăcinile în biogeneză"211. Dar misticul se află în primul moment al personalizării (umanizării naturii), așadar reprezintă, într-un fel, polul opus celui natural. Numai printr-o asemenea opoziție, ca mod de existență, omul de la începuturi a putut
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
funcțiile Înalte bazându-se pe interacțiunile indivizilor. Învățarea și dezvoltarea capacităților cognitive ar fi rezultatul interacțiunilor interpersonale. Toate acestea aveau să marcheze dezvoltarea unei teorii a sociogenezei cunoașterii individuale (centrată pe mecanismul influențelor sociale din grupul școlar) În contrast cu datele teoriei psihogenezei cunoașterii (tributară individualismului psihologic). Actualmente, evoluțiile amintite Își găsesc sprijin În abordările moderne din teoriile cunoașterii, comunicării și informației, din psihologia cognitivă și progresele didacticii. Consecința firească a acestei tendințe social-interacționiste este dezvoltarea unui nou mediu de Învățare social. Un
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
factorii care le explică 107 3. Aspecte psiho-pedagogice privind profilaxia comportamentului deviant al elevilor 115 Partea a II-a Capitolul VI Învățarea. Teorii ale învățării Ă Andrei Cosmovici 121 1. Definiții ale învățării 121 2. Teorii asociaționiste 122 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 126 4. Teoria genetic-cognitivă a lui J. Bruner 126 5. Tipuri de învățare 127 6. Specificul învățării umane 128 Capitolul VII Procese fundamentale într-o învățare elementară Ă Andrei Cosmovici 130 1. Atenția 130 2. Percepția 132 3
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ci de o „sinteză motorie”. Deci, învățarea, chiar într-o formă simplă, antrenează întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere (sinteza aferentă), afectivitatea (acceptorul acțiunii), priceperile motorii, voința (sinteza motorie). Se infirmă acum simplismul primelor explicații de inspirație asociaționistă. 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 tc "3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 " Este o teorie pe care o datorăm remarcabilului psiholog elvețian Jean Piaget. Acesta nu s-a ocupat propriu-zis de învățare în ansamblu, ci a descris, pe baza unor îndelungi serii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
chiar într-o formă simplă, antrenează întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere (sinteza aferentă), afectivitatea (acceptorul acțiunii), priceperile motorii, voința (sinteza motorie). Se infirmă acum simplismul primelor explicații de inspirație asociaționistă. 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 tc "3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 " Este o teorie pe care o datorăm remarcabilului psiholog elvețian Jean Piaget. Acesta nu s-a ocupat propriu-zis de învățare în ansamblu, ci a descris, pe baza unor îndelungi serii de investigații efectuate asupra intelectului copiilor de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Asemenea „valorizări” nu sunt însă aplicații ale unor principii axiologice ferme, ci imitații și identificări cu cei din jur. Considerând sistemul de valori într-un sens mai propriu, perioada dinaintea preadolescenței ar putea fi numită doar una preaxiologică. Oricum, stadiile psihogenezei moralei pot oferi sugestii fertile pentru înțelegerea formării și dezvoltării întregului sistem axiologic personal. 1.4. Portretul bio(psiho)constitutiv și sistemul propriu de valoritc "1.4. Portretul bio(psiho)constitutiv și sistemul propriu de valori" Între biologic și axiologic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Publishing Company, New York. Myers, D.G. (2002), Intuition. Its Powers and Perils, Yale University Press, New Haven. Neacșu, I. (1999), Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București. Neculau A. (coord.) (1996), Psihologie socială, Editura Polirom, Iași. Negreț-Dobridor, I. (2001), Accelerarea psihogenezei - puterea educației asupra naturii umane, Editura Aramis, București. Negreț-Dobridor, I. (2005), Didactica Nova, Aramis, București. Newcomb, T.M.; Turner, R.H.; Converse, P.E. (1965), Social Psychology, Holt, Rinehart and Wiston, Inc., New York. Nielsen, J. (1997), The Use and Misuse of Focus Groups
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
protecție care se impun a fi adoptate; măsuri de instrucție și antrenament, constând în exerciții de alarmă și evacuare etc. Psihoprofilaxia în situație critică presupune: reiterarea informației; repetarea exercițiilor; sistarea cauzei declanșatoare; acordarea de măsuri terapeutice de urgență etc. 2. Psihogeneza Psihogeneza reprezintă problema cauzalității psihice a tulburărilor mintale. Ceea ce este specific psihogenezei este faptul că ea apare în cursul „situațiilor de viață” trăite de persoana respectivă. Ea corespunde unor tulburări psihice ale individului legate de o situație trăită, în mod
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care se impun a fi adoptate; măsuri de instrucție și antrenament, constând în exerciții de alarmă și evacuare etc. Psihoprofilaxia în situație critică presupune: reiterarea informației; repetarea exercițiilor; sistarea cauzei declanșatoare; acordarea de măsuri terapeutice de urgență etc. 2. Psihogeneza Psihogeneza reprezintă problema cauzalității psihice a tulburărilor mintale. Ceea ce este specific psihogenezei este faptul că ea apare în cursul „situațiilor de viață” trăite de persoana respectivă. Ea corespunde unor tulburări psihice ale individului legate de o situație trăită, în mod conștient
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
constând în exerciții de alarmă și evacuare etc. Psihoprofilaxia în situație critică presupune: reiterarea informației; repetarea exercițiilor; sistarea cauzei declanșatoare; acordarea de măsuri terapeutice de urgență etc. 2. Psihogeneza Psihogeneza reprezintă problema cauzalității psihice a tulburărilor mintale. Ceea ce este specific psihogenezei este faptul că ea apare în cursul „situațiilor de viață” trăite de persoana respectivă. Ea corespunde unor tulburări psihice ale individului legate de o situație trăită, în mod conștient sau inconștient, și nu este determinată în primul rând de influența
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în cursul „situațiilor de viață” trăite de persoana respectivă. Ea corespunde unor tulburări psihice ale individului legate de o situație trăită, în mod conștient sau inconștient, și nu este determinată în primul rând de influența factorilor fizici ai mediului ambiental. Psihogeneza este mecanismul de îmbolnăvire psihică prin tulburarea factorilor psihici de apărare ai Eului; dar ea este și mecanismul de prelucrare a factorilor psihotraumatizanți ai vieții cotidiene și absorbția morbigenetică a acțiunii acestora. Un rol important în procesul de psihogeneză îl
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ambiental. Psihogeneza este mecanismul de îmbolnăvire psihică prin tulburarea factorilor psihici de apărare ai Eului; dar ea este și mecanismul de prelucrare a factorilor psihotraumatizanți ai vieții cotidiene și absorbția morbigenetică a acțiunii acestora. Un rol important în procesul de psihogeneză îl au procesele de „adaptare”, „asimilare” și „acomodare” descrise de J. Piaget, care contribuie la asigurarea stării de homeostazie și echitimie generală a individului. Raporturile dintre situațiile vieții trăite și persoană se pot sintetiza în două grupe de variabile: - securitate-insecuritate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
H. Ey. Dimensiunea psihologică (S. Freud, P. Janet, J. Piaget, P. Ricoeur) pune problema conflictului, a psihotraumatismelor, a refulării și a complexelor, în special „situația oedipiană” în geneza bolilor psihice. Faptul psihopatologic apare astfel în legătură directă cu procesele de psihogeneză. Cele de mai sus pun în evidență o determinare polivalentă a faptului psihopatologic. Orice modificare psihopatologică reprezintă o trăire a unui individ, unică în perspectiva istoriei sale psiho-biografice, izolată de societate, autonomă în originalitatea sa, solitară ca suferință morală (M.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau imposibilitatea de a efectua judecăți intelectuale și nonafective, posibilitatea sau imposibilitatea de a avea autonomie în acțiunile personale. 3) Dezorganizarea funcțională În general se consideră criteriul de „funcțional” ca fiind opus celui de „lezional”, în același mod în care „psihogeneza” se opune „organogenezei”. În cazul dezorganizării funcționale nu există nici un fel de modificare lezională decelabilă a creierului bolnavilor respectivi. Tulburările sunt numai pur funcționale. Dezorganizările funcționale se pot datora unor carențe emoțional-afective, frustrărilor sau psihotraumatismelor din copilărie. Dacă ele se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a sistemului personalității, fiind într-o mare măsură apropiat de conceptul de allopatie al psihozei, enunțat de S. Freud. Semnificația dinamică, de factură psihopatologică, a procesului corespunde ideii de dezorganizare a corpului psihic, ca fiind prin aceasta opusă ideii de psihogeneză a fenomenelor psihice. Din aceste considerente tulburările psihice se prezintă ca fenomene procesuale, fapt care le explică prin natura organizării-dinamice a aparatului psihic și nu. prin psihogeneză sau sociogeneză. Procesul de organizare, cât și cel de dezorganizare a aparatului psihic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ideii de dezorganizare a corpului psihic, ca fiind prin aceasta opusă ideii de psihogeneză a fenomenelor psihice. Din aceste considerente tulburările psihice se prezintă ca fenomene procesuale, fapt care le explică prin natura organizării-dinamice a aparatului psihic și nu. prin psihogeneză sau sociogeneză. Procesul de organizare, cât și cel de dezorganizare a aparatului psihic, se efectuează în conformitate cu potențialul energetic funciar al ființei umane care este personalitatea, reprezentând balanța normal/patologic sau raportul sănătate mintală/boală psihică. În sensul acesta, pentru H.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a încheiat abia în anii ’80 cu o „biruință americană”, pe care însă Școala de la Geneva a calificat-o ca „pragmatică și primejdioasă”24. În SUA însă, teoria cognitivă a învățării a lui Bruner și posibilitatea accelerării învățării, instruirii și psihogenezei au acaparat interesul cercetătorilor și designerilor curriculari. Bruner însuși a pledat pentru o teorie a instruirii bazată pe accelerarea învățării și aptă să fundamenteze curricula de mare eficacitate instrucțională 24. În 1963, psiholingvistul John B. Carroll a anunțat o nouă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
istorico-evolutivă. După Doll jr., constructivismul biologic și psihologic piagetian ar fi eminamente postmodernist; nu și teoria stadială piagetiană, întrucât conceptul de stadiu de dezvoltare i se pare lui Doll jr. că derivă dintr-o viziune modernă, liniară și secvențială asupra psihogenezei umane. Interpretarea dată de Doll viziunii structuralist-genetice piagetiene este discutabilă. El ignoră determinismul evident al demersurilor lui Piaget. Consideră că teoria „patriarhului de la Geneva” are drept concepte și idei centrale „procesele dechis-închise”, „perturbarea structurală”, „structurile disruptive”, „autogenerarea”, „transformările nonliniare” și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1998/2002), Teoria curriculumului educațional, în I. Jinga, E. Istrate (coord.), Manual de pedagogie, ALL, București. Negreț-Dobridor, I. (2001a), „Teoria curriculumului educațional”, în I. Cerghit, I. Neacșu, I. Negreț-Dobridor, I.-O. Pânișoară, Prelegeri pedagogice, Polirom, Iași. Negreț-Dobridor, I. (2001b), Accelerarea psihogenezei. Cercetări experimentale și hermeneutice privind puterea educației asupra naturii umane, Aramis, București. Negreț-Dobridor, I. (2001c), Mitul lui Chiron. Explorări hermeneutice asupra destinului paideutic al omenirii, Aramis, București. Negreț-Dobridor, I., (2005), Didactica Nova sau arta de a-i învăța pe toți
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
majoritatea teoriilor care au rezultat din studiul comportamentelor animalelor; ele se caracterizează prin aceea că iau în considerare comportamentul, conduita din perspectiva generală a dezvoltării. J. Piaget consideră învățarea ca proces de achiziție realizat prin mijlocirea experienței anterioare, elaborând teoria psihogenezei cunoștințelor și operațiilor intelectuale. Acesta a demonstrat pe baza observațiilor făcute asupra intelectului copiilor de diferite vârste, că acțiunile mintale, operațiile mentale se nasc prin interiorizarea acțiunilor reale. El fundamentează învățarea pe procesele de asimilare și acomodare considerate părți ale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în care sunt incluse toate teoriile, modelele și paradigmele privind învățarea completivă, perfectivă și de autoinstruire la tineri și adulți ; modelul operational și dinamic care poate cuprinde: teoria formării pe etape a acțiunilor mentale, a cunoștințelor și convingerilor (Galperin), teoria psihogenezei stadiale a operațiilor intelectuale (Piaget, Aebli), teoria anticipării operaționale, teoria gradient-dinamică ; modelul cognitivist în care pot fi incluse: teoria structurală, genetic-cognitivă (Bruner), teoria organizatorilor învățării verbal-cognitivă, teoria învățării cumulativ-ierarhice ; modelul intergrativist care include: teoria holodinamică asupra învățării, teoria interdependenței proceselor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la un corpus teoretic particular, ci se sprijină pe diferite modele ce evoluează în funcție de cunoștințele științifice provenite din cercetările clinice și fundamentale în domeniul psihologiei și în disciplinele strâns legate de aceasta. După ce au insistat asupra sociogenezei tulburărilor apoi asupra psihogenezei lor, concepțiile actuale se înscriu într-o perspectivă bio-psiho-socială. Această perspectivă pune accentul pe raporturile de cauzalitate retroactive caracterizate prin interacțiuni constante, complexe și circulare, între determinanții biologici, psihologici și sociali. Concluziile reținute nu sunt evidențe sau certitudini ci ipoteze
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]