8 matches
-
Paris, 2005; (în colab. cu Haillet P., Mellet S., Nølke H., Rosier L.) Dialogisme, polyphonie: approches linguistiques, De Boeck, Duculot, Bruxelles, 2005; Le Récit oral, suivi de Questions de narrativité, Université Paul-Valéry - Montpellier III, Montpelier, 1994. Jean-Paul BRONCKART (n. 1946), psiholingvist, colaborator al lui Jean Piaget la "Centre International d'Epistémologie Génétique" de la Geneva; se remarcă prin contribuțiile aduse în domeniile epistemologiei, științelor umane, analiza discursului și didactica limbilor. Titluri de referință: Genèse et organisation des formes verbales chez l'enfant
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
parte corectitudinea fundamentului psihologic pe care își sprijină demersul. Triada obiect - idee (reprezentare) - cuvânt, ca substrat mathetic, este astăzi în afara oricăror îndoieli. Uimește, însă, intuirea perfectă a principiilor pe care se sprijină semiotica și filologia din zilele noastre. (Semioticienii, lingviștii, psiholingviștii și l-ar putea revendica drept pater al disciplinelor lor și chiar ar mai putea învăța multe lucruri „noi” din tricentenara Panglottia.) Panorthosia, cea de-a șasea lucrare, este singura care a fost publicată de autor în timpul vieții. Era lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Bruner și posibilitatea accelerării învățării, instruirii și psihogenezei au acaparat interesul cercetătorilor și designerilor curriculari. Bruner însuși a pledat pentru o teorie a instruirii bazată pe accelerarea învățării și aptă să fundamenteze curricula de mare eficacitate instrucțională 24. În 1963, psiholingvistul John B. Carroll a anunțat o nouă descoperire epocală: posibilitatea de a realiza „visul lui Comenius”, „arta de a-i învăța pe toți totul”, pe care a botezat-o mastery learning 25. Principiile generale ale mastery learning descrise de Carroll
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Cazacu (176) ); rezultatele obținute nu au condus încă la construirea unei teorii a achiziției limbajului. Rapiditatea cu care are loc procesul de învățare a limbajului la copii normali este însă un fenomen care reține atenția din ce în ce mai mult psihologilor, lingviștilor și psiholingviștilor, studiul limbajului expresiv punând în valoare conținutul vieții mintale a copilului și indicii pentru măsurarea inteligenței lui. Relația directă între limbaj și gândire după afirmațiile a numeroși autori evidențiază importanța acestui aspect. „Limbajul ajută gândirea și contribuie la dezvoltarea ei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
multe limbi neînrudite, pentru a arăta că articolele semantice similare tind să împartă caracteristici fonetice similare „în special consoane” (47; 73; p.5-32). Cercetările în domeniul simbolismului sunetului, în strânsă legătură cu ipoteza gestului gurii și în prezent continuată de psiholingviști, sprijină noțiunea că există anumite „universalii” fonetice, semantice, care au aceeași origine pregesturală și care ar fi condiționat vorbirea articulată mai direct decât vocalizările emoționale ale caracterelor primare neumane (Taylor, Holland și Wertheimer, citați în discuțiile purtate de Gordon) (73
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
exprimarea seex as a near synonym of (...). 63 Vezi Dik și Hengeveld (1991) pentru aceeași opinie cu privire la interpretarea acestor contexte. 64 Vezi observațiile din Jackendoff (1999 [1976]: 149-151). 65 Rețeaua semantică WordNet, creată în 1985 la Universitatea din Princeton de psiholingvistul George Miller și de Christiane Fellbaum, este un program aplicativ de redare a relațiilor dintre sensuri, dezvoltat inițial pentru limba engleză. Concepută ca o bază de date lexicale, WordNet grupează substantivele, verbele, adjectivele și adverbele în seturi de (cvasi-)sinonime
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
acustice și semantice (se pare că Gall avusese dreptate să aloce limbii două locuri). Azi se știe că fiecare arie a cortexului îndeplinește o funcție anume, și toate acestea datorită tehnicilor de imagistică craniană dezvoltate în ultimii ani. În 1994, psiholingvistul american de origine canadiană Steven Pinker, publică o carte, Instinctul limbii, în care dezvoltă ideea unui organ al limbii (concept pe care recunoaște că l-a preluat de la Noam Chomsky). Autorul insistă că limba este o componentă distinctă a alcătuirii
Limbajul, între frenologie și neuroștiință by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8249_a_9574]
-
de mici golfuri, lucru care - argumentează Pinker - este o iluzie: anatomia unui creier normal constă în protuberanțe și adîncituri, însă "materia cenușie este ca o bucată mare de țesut bidimensional care a fost împăturită pentru a încăpea în craniul sferic". Psiholingvistul compară acest lucru cu mototolirea unui ziar, care dă impresia că imaginile și textul sînt amestecate. Astfel, o imagine laterală a creierului nu are cum să arate ce zone se învecinează sau nu. Pinker aduce în prim-plan rezultatele uimitoare
Limbajul, între frenologie și neuroștiință by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8249_a_9574]