35,501 matches
-
presiunea mediului. Diagnoza lui T.M. e exactă, necruțătoare, dar și după decenii se observă că el e năpădit și de durere. Pendularea între observația albă, care reprimă parțialitatea și zvâcnirea de seismograf suprasensibil caracterizează arta lui T.M. Dreptul la ambivalență psihologică și estetică îl apără neobosit. Nu lipsesc notele stridente. Carlei îi reproșează că a lovit poate fără să vrea în legământul pe care se sprijină familia lor, temelia ei de conservare. Aceeași imputare îl va mistui pe Klaus Mann, odrasla
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
echilibrul în condiții traumatizante, împiedică pulverizarea eului". Dar nu toată lumea reușește. Unui personaj denumit cu inițiala S., probabil fiul ei, ,condițiile obiective ale dezrădăcinării i-au impus modificări în comportament și în ierarhizarea valorilor, modificări care au clătinat structura lui psihologică. Băiatul degajat, generos, distrat, lejer, atras de poezie și apreciind prietenia a devenit un businessman. Renunțările se impuneau. A supralicitat. A respins ceea ce trebuia să păstreze ca să nu-și dezagrege individualitatea, a imitat peste măsură, a preluat coduri comportamentale și
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
expresie, diferite ca forță plastică și ca provocare simbolică, și diferite, în ultimă instanță, ca esență. Cu excepția acelor lucrări în care omul este asociat propriului său inventar domestic, dar acolo, cum am amintit deja, se pun alte probleme de ordin psihologic și compozițional, pictorul nu a asociat niciodată figura umană cu imagini anexe. Indiferent dacă sînt portrete sau compoziții, figuri solitare sau grupuri compacte, plasate într-un spațiu presupus interior sau exterior, elementele care să definească anecdotic acel spațiu, care să
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
Sorin Lavric Toate cuvintele de care facem uz au exact valoarea sufletească pe care climatul psihologic în care trăim le-o atribuie. Ele sînt indiciul cel mai fidel al tonusului psihic pe care un om, trăind într-o comunitate culturală, îl împrumută de la aceasta. Cuvintele din titlu, pe care Cioran, încărcîndu-le cu ironie, le îndrepta împotriva
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
impersonale și neutre culturi universale, orice aluzie la vreo trăsătură culturală românească. Se uită însă că cel dintîi semn de naționalism al unui om este chiar limba în care trăiește și se exprimă, cum de asemenea se uită că atmosfera psihologică pe care oamenii de cultură o respiră este o trăsătură de bază a specificului național. În această privință, e uimitoare vigoarea cu care înfierăm exact acele trăsături pe seama cărora putem vorbi de un specific românesc, iar acest specific stă chiar
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
cultură o respiră este o trăsătură de bază a specificului național. În această privință, e uimitoare vigoarea cu care înfierăm exact acele trăsături pe seama cărora putem vorbi de un specific românesc, iar acest specific stă chiar în atmosfera de etuvă psihologică în care adepții umanioarelor își duc zilele. Spun ,etuvă", gîndindu-mă că temperatura la care este încălzită atmosfera noastră culturală este una peste medie. O ambianță încinsă avînd o presiune anormală, aceasta este nota distinctivă a specificului nostru cultural. Ceea ce este
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
care, culmea, le deplîngem atît de mult la noi: umoarea irascibilă, orgoliile și ranchiunile ireductibile, spiritul de gașcă și grupurile de influență, taclalele de cafenea și bîrfele impenitente, polemicile arzătoare și campaniile de discreditare. Tocmai aceste trăsături creează un cîmp psihologic a cărui intensitate definește atmosfera culturală a lumii de aici. Și tot ele ne dau specificul cultural. Ceea ce îl salvează pe român de la sterilitate e tocmai umoarea aceasta colectivă, de o intensitate frizînd forma molipsitoare a excitației în masă. Fără
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
e tocmai umoarea aceasta colectivă, de o intensitate frizînd forma molipsitoare a excitației în masă. Fără ea, am avea parte de o îmbălsămare timpurie într-o formă mimetică, de pastișă provincială, a culturii occidentale. Cultural vorbind, climatul acesta de competiție psihologică, după reguli ce nu pot fi niciodată ținute în frîu, lipsește în Occident. În Apus, totul este de o igienă atît de ireproșabilă, încît, lipsit de dușmănii publice, de resentimente și de polemici oficiale, te stingi sufletește cu idealul culturii
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
critica lor, sînt mînați tocmai de acele trăsături fără de care nu ar mai avea nici un imbold de a mai apela vreodată la o revistă românească. Ei intuiesc că o motivație culturală de durată nu poți avea decît cuplîndu-te la cîmpul psihologic al culturii din țară. Acest cîmp e fermentul dătător de ambiție, el este sursa entuziasmelor sau scîrbelor noastre. Tocmai de aceea, chiar și cei care se jură că au încheiat socotelile cu sordida cultură de mahala de pe malul Dîmboviței nu
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
de a se întipări în mințile oamenilor. Din păcate, România a pierdut șansa unei iradieri culturale cu bătaie universală. Nu ne ajută limba, nu ne ajută tradiția, nu ne ajută politica. Și atunci, ceea ce putem face este ca, înăuntrul etuvei psihologice a climatului de aici, să păstrăm o cumpănă între provincia pe care o reprezentăm și centrul pe care nu-l vom întruchipa niciodată. Și cum unul din simptomele de decădere culturală a unui popor stă în înclinația de autoflagelare prin
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
dezvoltă muzicienii Cvartetului ,Stradivari". Pe o direcție similară privind demersul interpretativ a fost orientată realizarea marelui Cvartet în do minor de Dmitri Șostakovici, o dramaturgie amplă, o spiritualitate de tip slav excelent portretizată de muzicienii formației pe direcția unui programatism psihologic abil tensionat expresiv. Cred însă că orientarea pe direcția unei expresivități suculente poate atinge limite mai puțin dorite, cele ale unei șarje ce dislocă, spre exemplu, frumusețea simplă a melodiei schubertiene. Muzicieni originari din România am întâlnit și în componența
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
lucrărilor și interviurilor scriitorului albanez, evidențiază ambiguitatea și dificultatea încercării de a defini în abstract disidentul. O definire a să nu se poate realiza decât în interiorul elucidării a ceea ce înseamnă artă și raportul pe care artistul îl instaurează cu mecanismul psihologic al autocenzurării, o problemă pe care, într-o măsură diferită, toți scriitorii trebuie s-o înfrunte în relația dintre artă și puterea politică. Argumentul cel mai strict politic este acela tratat de I. Scarcelli în eseul Revenirea granițelor: o criză
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
individual sau colectiv 5. Agenții stresori, la rândul lor, pot fi clasificați în: unici și multipli (după numărul lor); în conglomerați și configurați (în funcție de asociere); în principali și secundări (în funcție de dominantă acțiunii lor); în agenți fizici (sonori, luminoși), chimici, biologici, psihologici; în agenți stresori cu semnificație individuală sau colectivă (în funcție de numărul indivizilor afectați)6. În ceea ce privește stresul psihic, se admite îndeobște, că situațiile ce îl pot genera sunt: semnificația unui eveniment, apariția unor circumstanțe neobișnuite pentru individ, care îl surprind nepregătit să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din țările majoritar musulmane fiind două fenomene care se alimentează reciproc. Copiii imigranților și refugiaților de astăzi, care vor beneficia de plasă socială de siguranță din statele prospere, ca niște turiști cu bilete all-inclusive în Europa, ar putea, prin mecanismul psihologic de radicalizare descris în lucrare, să se transforme într-o nouă generație de jihadiști europeni, întrucat Islamul, cu dualitatea să religie-ideologie și promisiunea magică de a fi soluția pentru toate problemele, inclusiv cele social-politice, este un instrument atractiv pentru cei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Mihai Dobrovolschi și cu mine ne-am lăsat fotografiați în rolurile de bătuți, alungați și chiar decedați. Proiectul 112 își propune să obțină fonduri pentru Programul CASABLU, proiect inițiat în mai 2002, în cadrul căruia funcționează un centru de consiliere socială, psihologică și juridică și un adăpost, cu adresa confidențială, în care femeile și copiii victime ale violenței în familie pot fi găzduiți între 1 și 6 luni. Expoziția va fi deschisă în perioada 25 martie - 8 aprilie în Holul Aulei Bibliotecii
112 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82755_a_84080]
-
a devenit o țară unde ar trebui să suni la 112 aproape non stop. pentru indolentul ce claxonează să coboare mândră, pentru vecinii ce fac paranghelii după 12 PM, pentru cine pe roșu la semafor...etc ... prea multe agresiuni verbale, psihologice datorate NESIMȚIRII ca mod de viață. de alea fizice ce să mai spun.. felicitări pentru inițiativa!! La urma urmei, ce trebuie înțeles foarte bine este faptul că proiectul se referă la violență în familie... care nu are drept victime doar
112 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82755_a_84080]
-
săturat să fii băgat cu băieții în conversații porcoase despre femei sau să fii plictisita de fete cu interminabile detalii despre performanțele și ciudățeniile sexuale ale bărbaților lor, e firesc să simți nevoia unei “declarații de independență”. Nu contest beneficiile psihologice pe care coming-out-ul le poate avea pentru un homosexual sau pentru o lesbiana. Dar de ce, și aici mă refer în special la bărbați, trebuie să se transforme asta într-o parada cotidiană de vocabular, vestimentație și comportament? O dată ce ai învățat
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
Eh! o boală a “copilăriei” personalității publice ! Chestia asta se văzu’ din întrebarea privind raportarea să la Giurgiu, telespectator și TVRisti. @ lector Mersi,o iau că pe un alibi împotriva acuzațiilor de misoginism. Pe de altă parte, recursul la argumente psihologice pt a explica nevoia de femei a politicii, mi se pare,în contextul de față, neadecvat sau chiar regresiv. E ca si cum am încerca să fondam dreptul femeilor de a accede în politică, uitînd că acest drept există, deja( ca să nu
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
înseamnă nimic). Turnul din Pisa nu e ceea ce se înțelege printr-un "film de festival". Dar e, cu siguranță, un film "de uz intern" pe care marele public îl va vedea cu plăcere. Un film care răspunde unui anumit "moment psihologic" general; un fel de: "Am și uitat ce actori buni avem! Mai avem! Iată-i!" În direcția reapropierii publicului nostru de cinematograful românesc, Turnul din Pisa e filmul potrivit, care vine exact la momentul potrivit.
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
ritm tărăgănat, kitsch la puterea "n" - astfel se poate rezuma filmul fără grija de a fi omis ceva notabil, fără regrete cum că am fi comis o nedreptate. Odată ce pătrundem în teritoriul dramelor oferta devine mai bogată: vom întîlni drame psihologice ar spune ei, drame casnice am considera noi (vezi Infidelă), drame de război în aparență, drame pur și simplu în esență (vezi Am fost cîndva soldați și tineri). în această ordine vom prezenta succint cele două titluri amintite. La prima
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
finalul se află sub semnul responsabilității adulte însă în egală măsură forțat, dacă nu chiar frizînd incredibilul cu iz demonstrativ-didactic. între furtună și plata pentru greșelile înfăptuite se derulează însă o poveste oarecare, cu episoade previzibile lipsite de orice tensiune psihologică potrivită altminteri subiectului abordat. Deznodămîntul, în mod deosebit, pare lipsit de orice noimă - soțul înșelat vizitează pe amantul soției, are cu acesta o conversație incredibilă ("Cîți ani ai?", "Și cum vă merge?" ș.a.m.d.), i se face rău, îl
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
al didascaliilor - 52 % din textul dramatic - depășește numărul total al replicilor, iar personajelor feminine le revin mai multe didascalii deși mai puțin voluminoase decât cele destinate personajelor masculine. Statistica tipologică ne arată dominația clară a didascaliilor narative, în primul rând psihologice, care, diferențiindu-se în funcție de genul personajului, "reflectă nu o necesitate a textului dramatic, ci doar o prejudecată a autorului. Limbajul psihologic al didascaliilor este un reflex al psihologiei autorului." (p. 103) Analiza tehnicilor de racord conturează definitiv ideea că didascaliile
Cât teatru, atâta proză by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14713_a_16038]
-
puțin voluminoase decât cele destinate personajelor masculine. Statistica tipologică ne arată dominația clară a didascaliilor narative, în primul rând psihologice, care, diferențiindu-se în funcție de genul personajului, "reflectă nu o necesitate a textului dramatic, ci doar o prejudecată a autorului. Limbajul psihologic al didascaliilor este un reflex al psihologiei autorului." (p. 103) Analiza tehnicilor de racord conturează definitiv ideea că didascaliile nu sunt delimitate de replici, ci formează împreună un text unitar, distincția dintre textul scenic propriu-zis și indicația scenică fiind una
Cât teatru, atâta proză by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14713_a_16038]
-
se formează altele, să fie între piloți și fenomenele meteo? O extraordinară întîlnire cu țigani, în emisiunea d-lui Mircea Dinescu. Inimitabila știință a poetului-moderator de a fi acasă oriunde și de a vorbi pe înțelesul tuturor fără efort. Pregătirea psihologică pentru un meci de fotbal pare să fi devenit mai importantă cît meciul. înaintea derbiului Rapid-Dinamo, ambele tabere s-au întrecut în declarații penibile. Agresive și prostești. Antrenori, lideri de club, jucători, toți se angrenează în această bătălie fără sens
Ratingul are sex by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14736_a_16061]
-
ambele tabere s-au întrecut în declarații penibile. Agresive și prostești. Antrenori, lideri de club, jucători, toți se angrenează în această bătălie fără sens, lipsită de fair-play și, în definitiv, ridicolă, căci meciul care urmează dezminte de regulă toate declarațiile. Psihologic vorbind, dacă tot e la mijloc un soi de preparare psihologică, e complet greșit să-ți batjocorești adversarul înainte de meci. Dacă îl bați, rezultă că l-ai bătut pe unul slab și n-ai nici un merit; dacă te bate, rezultă
Ratingul are sex by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14736_a_16061]