22,695 matches
-
unei ideologii, o idee care ar justifica omorul unor inocenți - linie deschisă de Dostoievski prin drama lui Raskolnikov în Crimă și pedeapsă. Deținând aceste elemente, n-a discutat cu T.M. despre eșecul revoluției, îi ardeau buzele să-l consulte cu privire la psihologia abisului, deși știa că interlocutorul său vine de pe o altă spirală a cugetului. I-ar fi putut nara o poveste grotescă, în care ridicolul se îmbina cu tragicul. I-ar fi arătat cum se instituie dependența față de rău, perorându-se
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
putut închipui că Proust sau Céline, temperamente atât de diferite, situate la poli opuși, calculau roadele reclamei? Ating astfel un punct vulnerabil în conduita lui T.M. Plec de la ce e normal și perfect îndreptățit. Impresionat de propria performanță prin pătrunderea psihologiilor, prin străbaterea coridoarelor lăuntrice, presupun că naratorul a constatat că posedă un ascendent. El e un aristocrat, nu prin naștere, ci mulțumită darului de a sufla viața peste făpturi, e stăpân pe o cheie care îi asigură supremația. Nu e
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
vrea, după cum afirmă răspicat, ,din ce în ce mai în afara ființei" (Privighetori albe și goale). Aparent sătul de spectacolul interior, dezabuzat în raporturile cu sinele, e atras de spectacolul lumii, pestriț, îmbietor în varietatea sa inepuizabilă, ambiguu în semnificațiile sale, pe nervura unei pronunțate psihologii balcanice. De facto nu e o abdicare de la lirismul de fond, un abandon în brațele ,prozei", ci o reacție deviată a unei intensități care caută soluții alternative la stagnarea în dramatismul explicit, în solemnitatea hermetică, spre a nu mai vorbi
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
viziunii sunt analizate în funcție de trei coordonate: eul creator (vizionar sau instaurator), factorii inductivi (ideali sau empirici) și viziunea propriu-zisă ca produs final (care înglobează un timp referențial și un spațiu referențial). Acest prim capitol se situează cu luciditate între o psihologie a creației și o filosofie a creației, pendulând între o poetică a pansenzorialului și antimimetismul universurilor vizionare. Este aici locul unde exegetul își poate etala capacitatea disociativă, operând succesive distincții între eul biografic și eul creator, între categoriile binomului vates
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
și expresie. Viziunea înainte de expresie sau transa pot constitui obiectul de studiu al parapsihologiei sau al altor false științe, în nici un caz nu pot fi (pentru că, literar, nu există ceea ce nu e materializat în expresie) obiectul de studiu al unei psihologii sau filosofii a creației. Cătălin Ghiță a înțeles bine această dificultate de a disjunge între componenta irațională și cea rațională a viziunii: a renunțat în bună măsură la actul valorizator de distincție între viziune și pseudoviziune, înlocuind aproape peste tot
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
atât de des subliniat de exeget, al viziunii profetice, religioase, onirice, maladive sau narcotice? Nu este oare dicteul - transcendent-religios, spiritist sau poetic -, considerat natural și spontan, fără nici cea mai mică suspiciune, una dintre cele mai mari farse din istoria psihologiei și a literaturii? Se câștigă oare dimensiunea estetică a unui text vizionar, fie că e vorba de poezie, fie că e vorba de proză, într-un mod spontan și natural? Noțiunea de ,produs" ca sinonim al viziunii datorate eului creator
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
C4%83 la adev%C4%83ra%C5%A3ii p%C4%83pu%C8%99 14 Ibidem. 15 http://diez.md/2014/08/22/foto-video-vlad-plahotniuc-canta-la-trompeta-alaturi-de-chisinau-youth-orchestra/, accesat la 30 august 2014. 16 http://www.e-democracy.md/ parties/ events/pdm/2010/ 17 http://www.scritub.com/sociologie/ psihologie/Atitudinile 244842312.php 18 https://www.youtube.com/watch? v=4KvrhhlFAvg 19 https://www.youtube.com/watch?v =K6SwaegfbRo 20 https://www.youtube.com/watch?v =VRe5TPaheHg 21 https://www.youtube.com/watch?v =BOQB4E9rm4w 22 Р. Ривз Реальность в
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vizită la adevărații păpușari, pe http://www.vipmagazin.md/știri/Vlad Plahotniuc %C3%AEn vizit%C4%83 la adev%C4%83ra%C5%A3ii p%C4%83pu%C8%99 http://diez.md/2014/08/22/foto-video-vlad-plahotniuc-canta-la-trompeta-alaturi-de-chisinau-youth-orchestra/ , accesat la 30 august 2014. http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Atitudinile 244842312.php https://www.youtube.com/watch?v=4KvrhhlFAvg https://www.youtube.com/watch?v=K6SwaegfbRo https://www.youtube.com/watch?v=VRe5TPaheHg https://www.youtube.com/watch?v=FsVMXw Wqr0 https://www.youtube.com/watch?v=BOQB4E9rm4w Vlad Filat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
bun pe lună în politica atunci când e așa de ușor să arăți cu degetul relele pe care le vezi la tot pasul... Mai bine faci un blog unde să se scrie despre ce este rău în politică. e decupata din psihologie “terapia prin laudă”. probabil ar funcționa și în cazul politicienilor. pe de altă parte, unii dintre ei nici macar nu au nevoie de asta. se uită în oglindă și își repeta cu încăpățânare că sunt “the best”. apropo de politicieni, reguli
Cum îi creşti, aşa îi ai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82724_a_84049]
-
Dragoș Bucurenci Mi se pare o idee excelentă această librărie online. Eu detest traducerile în română ale cărților de specialitate (pe mine mă interesează cele de management și psihologie, iar aici traducătorii comit excese de romanism care le fac de necitit) și încerc să citesc cât mai multă literatura engleză în original. Tarifele de livrare practicate de Amazon pentru România sunt de cele mai multe ori prohibitive, așa că sunt mai degrabă
Okian.ro by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82745_a_84070]
-
au originea în copilărie, într-un vis urât din care nu ne mai trezim și pe care niciun ministru al educației nu și-a propus încă să-l schimbe. Am cunoscut foarte puțini părinți români care să fi citit despre psihologia educației. Mutilarea psihicului unui copil e o treabă la care ne pricepem instinctiv, e ca și alăptatul, n-avem nevoie de cărți. Pentru cei mai mulți dintre copii, cei șapte ani de-acasă sunt ani de rușine, de umilință, de persiflare, de
Defect de natiune by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82958_a_84283]
-
și mesajele unor insistenți și incorigibili “Gica-contra”. Juriul s-a uitat prea mult la TV și pare deja excedat. @lector said: “Trăim într-o țară în care ne considerăm fiecare sănătoși și deștepți” Înțeleg că ți-ai dat doctoratul în psihologia românului și ai avut ca subiecți 22 milioane de cetățeni? Altfel mi-e greu să cred cum justifici astfel de afirmații generalizante. Clipul cu mielul e într-adevăr grobian/penibil. mai penibilă decît clipul e însă, uniformizarea, nivelarea comentariilor.Am
Olimpiadele schizofrenizarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82988_a_84313]
-
logica șmecherilor de cartier, riscind să promoveze o nouă categorie, “șmecherii de blog”) - Cititorii real interesați evita blogurile contaminate de viruși precum virusul Fane Scriitorul, o personalitate lipsită de persoana Adultului, un Părinte eșuat care își caută victime Copii (v. psihologia tranzacționala). Nu Fane trebuie să facă ordine pe blog (observați comentariul “șmecheros” la adresa lui Florin Grozea), gonind cititorii rezonabili, ci Autorul (punind gumă pe Fane). Scriitura lui Fane e pentru gardurile stadioanelor. Codruț și Andrei sunteți recuperabili, daca renunțați la etichetele
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
un gram de marfă pură sau aruncă pe gît cinșpe pastile deodată: ți-ai făcut rost instant de o întîlnire de gradul III cu Sfîntu Petru. Fă în schimb dreptul și A.S.E.-ul, sări la interval cu un master în psihologia maselor, unul în managementul turismului agricol și unul în programare orientată pe obiecte, bagă la CV și un doctorat summa cum laudae, învață o jumatate de duzină de limbi străine, dintre care cel puțin două moarte și crede-ma pe
Supradoza de studii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83062_a_84387]
-
și fascinanți ai modernității vieneze (1880-1938). Demersul său se desfășoară, așa cum ne-am obișnuit în cazul său, pe cel puțin două planuri: este unul teoretic - tratând cu problemele de fond ale genului - exact în măsura în care este și unul expozitiv, prin detalierea psihologiei, stilisticii și intenționalității jurnalelor avute în vedere. Treptat, se conturează mai multe categorii și raporturi ale temei - iar, prin acestea, un program în fapt foarte clar al cărții (performanță notabilă, dat fiind caracterul atât de complex, de dispersat și de
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
Statistica tipologică ne arată dominația clară a didascaliilor narative, în primul rând psihologice, care, diferențiindu-se în funcție de genul personajului, "reflectă nu o necesitate a textului dramatic, ci doar o prejudecată a autorului. Limbajul psihologic al didascaliilor este un reflex al psihologiei autorului." (p. 103) Analiza tehnicilor de racord conturează definitiv ideea că didascaliile nu sunt delimitate de replici, ci formează împreună un text unitar, distincția dintre textul scenic propriu-zis și indicația scenică fiind una formală, de convenție. De altfel, fără funcționalitate
Cât teatru, atâta proză by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14713_a_16038]
-
real (cca 40 de minute). Am regretat, o dată în plus, faptul că lucrări (mai ales scenice) de Boris Blacher sunt necunoscute în România. Densă, expresivă, modernă în neoclasicismul său (de mijloc de secol 20), muzica însoțește o acțiune bazată pe psihologia a patru personaje: trei orășeni și un pescar aflați să viziteze o epavă, sunt surprinși acolo de flux, iar frica de moarte distruge orice barieră socială, scoțând la iveală ură, gelozie, lăcomie etc. Berlinezii au rezervat integral toate reprezentațiile (începând
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
însămânțat iarbă, am fixat în jurul dreptunghiului verde un gărduleț de sârmă, am udat micul spațiu ecologic și, pentru o vreme, am ameliorat, pe vreo douăzeci de metri pătrați, hâdoșenia compactă a străzii. Nutrit cu rousseauisme și rudimente de teorii privind "psihologia maselor", îmi imaginam că nu va trece mult până când frumosul meu exemplu va fi preluat de celelalte scări și că vom face respirabilă atmosfera din întreaga comunitate. Consecința? Mai întâi, cineva mi-a lăsat în cutia poștală următorul bilet: "Ce
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
Copenhaga este un loc de pelerinaj la fel de important precum Compostella pentru catolici - localitățile nefiind în zadar așezate de Lodge, la rând, în drumul personajelor sale. Generos, plin de haz, scris cu mare siguranță stilistica, ultrareusit din punct de vedere al psihologiei personajelor, ușor patetic, românul trăiește la nivelul tuturor cerințelor actuale: e o carte deopotrivă amuzantă, ca și provocatoare de meditație, comentariu mușcător la adresa societății de consum (merită amintită satiră la adresa modernei "medicine cu două viteze", cu servicii inutile pentru cei
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
ai plecat la Limoges, la invitația lui Silviu Purcărete, proaspăt numit director de Ministerul Culturii din Franța, la Théâtre de l'Union? - O groază de lucruri. N-am știut, decît doar teoretic, că există o asemenea imensă diferență între două psihologii culturale, între două popoare. Deși sîntem francofoni, deși statul modern român îl are ca model pe cel francez. Cu toate astea, deosebirea este mare și altfel sesizabilă cînd începi să intri în sistem, să faci parte din altă societate. Nu
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Poate părea destul de ciudată, la o primă vedere, trasarea unei paralele între destinele și operele celor doi întemeietori din titlu - unul al psihologiei analitice, celălalt al antroposofiei. Nici nu este, de altfel, un demers obișnuit, neexistând, până la autorul lucrării de față, decât prea puține și sumare apropieri ale antroposofilor de psihanaliză ori de psihologia analitică - și viceversa. Interesant este că Rudolf Steiner și
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
și operele celor doi întemeietori din titlu - unul al psihologiei analitice, celălalt al antroposofiei. Nici nu este, de altfel, un demers obișnuit, neexistând, până la autorul lucrării de față, decât prea puține și sumare apropieri ale antroposofilor de psihanaliză ori de psihologia analitică - și viceversa. Interesant este că Rudolf Steiner și Carl Gustav Jung ar fi avut unele premise, în epoca lor, de a se cunoaște reciproc, personal, ori cât privește teoriile dezvoltate de fiecare (dincolo de unele mențiuni izolate din corpusul operei
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
a decanta ulterior, cu atât mai profitabil, punctele comune ale acestora, către o perspectivă pe cât posibil integratoare, sau oricum sinoptică. Ca un folos secundar, din pasionanta confruntare a ideilor celor doi un cititor perspicace, dar poate mai puțin familiarizat cu psihologia analitică sau / și cu antroposofia va obține schițe destul de corecte ale acestor idei - în mod paradoxal, tocmai pe baza unei abordări complexe și aprofundate a două domenii de o subtilitate extremă. La vremea sa, titanicul Martin Eden își începea educația
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
limbaj sociologizant, care nici mai demult nu au exprimat-o pe autoare, decât accidental, și cu atât mai puțin o exprimă în prezent. Critica ei este, cum spuneam, una de reconstituire fidelă a universului operei, inventariind temele, motivele structurante, examinând psihologiile și formele de trăire morală, caracterizând personajele și urmărindu-le evoluția, precum și felul în care creatoarea lor "împinge analiza mai departe, dincolo de planul vizibil al socialului". Această critică nu este deci sociologizantă, cum ar fi putut să pară, și chiar dacă
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
o pledoarie în favoarea dimensiunii acustice, muzicale a limbii și artei vorbirii și se opune teoriilor unilaterale ce se raportează exclusiv la scriere sau imagine. Studiul cuprinde o discuție complexă din prima parte a secolului 20, purtată în domeniile literaturii, teatrului, psihologiei, lingvisticii și esteticii, stimulată de apariția noilor mijloace ca telefonul, radioul și filmul sonor. Într-o epocă a vizualului, lucrarea lui Reinhart Meyer-Kalkus readuce vocea și arta vorbirii pe scena interesului public. Cele două capitole selectate din carte și reproduse
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]