91 matches
-
pune accentul pe trăirea intensă a clipei, presupune entuziasm, frământare, pasiune. Este cultivat de omul căruia îi plac trăirile puternice, sentimentele extreme, care se simte bine numai atunci când sufletul său tresaltă și refuză limitările. Este evidentă în acest caz dimensiunea psihologizantă a ideii de spiritualitate. A doua accepție privește trăirea orientată axiologic, pentru un ideal, primând dimensiunea raționalistă. Modul în care poate fi trăită această spiritualitate este multiplu, după cum multiple sunt modelele culturale care pot fi urmate. În perioada sa Mircea
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
Bunăoară, arta adevărată ne lasă să citim decepția sau bucuria pe chipul cuiva. Portretistica nu este neutră în ceea ce privește psihologia individuală, mai ales a afectivității. La celălalt pol, avem de-a face cu o frumusețe ce frizează eroticul fără nicio aluzie psihologizantă: fețele unor ființe fără spirit și suflet, obiecte ale seducției și disponibilității aproape pornografice. Ceea ce surprinde la tinerele frumoase care se expun dezinvolt în viață și în artă este tocmai anularea trăirilor interioare, pentru ca această frumusețe să pară permanent accesibilă
PORTRET ŞI PSIHOLOGIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_portret_si_psih_dan_caragea_1376445863.html [Corola-blog/BlogPost/350389_a_351718]
-
pune accentul pe trăirea intensă a clipei, presupune entuziasm, frământare, pasiune. Este cultivat de omul căruia îi plac trăirile puternice, sentimentele extreme, care se simte bine numai atunci când sufletul său tresaltă și refuză limitările. Este evidentă în acest caz dimensiunea psihologizantă a ideii de spiritualitate. A doua accepție privește trăirea orientată axiologic, pentru un ideal, primând dimensiunea raționalistă. Modul în care poate fi trăită această spiritualitate este multiplu, după cum multiple sunt modelele culturale care pot fi urmate. În perioada sa Mircea
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
azilul de cuvinte. Discursul poetic este cu premeditare discursul unui înfrânt. Lucrurile par limpezi , iar lectura nu are a fi decât un act constatator al psihologiei unui om de vârsta a treia, ca să ne exprimăm cu eufemismul administrativ curent. Lectura psihologizantă nu duce nicăieri , cel mult putem selecta secvențe poetice sensibile și măiestrite cu care poetul înnobilează bătrânețea plebeiană. Ființa urbană și-a pierdut orice urmă de reflecție sapiențială. E drept să semnalăm și intruși neaveniți în contextul poetic cadențat în
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Stihurile_destramarii_croni_al_florin_tene_1385100246.html [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
comentarea operei. Prințul Felipe, plasat în stânga tabloului*, este tratat cu realismul neutral cuvenit moștenitorului tronului. Îmbrăcat în uniforma de comandant al forțelor armate, pe care a purtat-o și la faimoasa sa nuntă, revelă o atitudine suzerană, reținută, fără sugestii psihologizante. Prințul își sprijină însă cotul drept de unul din stâlpii Porții Sărutului, desprins de capitel. E o atitudine discretă de repaus încrezător care rezolvă problema mai spinoasă a posturii. Culorile sunt monarhice: albastru, alb și aur. De aici emană dominanta
ROMEO NIRAM: POARTA SĂRUTULUI A ASTURIEI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_romeo_niram_poa_dan_caragea_1373252760.html [Corola-blog/BlogPost/357227_a_358556]
-
concepție se datoreaza modului pur speculativ al formulării teoriilor platoniciene. Gândirea să psihologică este o încercare de revalorizare a ideilor înaintașilor săi, conformă epocii în care a trăit, în spiritul gândirii mitice a grecilor, este o concepție conservatoare, utopica și psihologizanta. La Platon sufletul are funcția de a fi apetit, motivație organică, rațiunea are funcția înțelegerii inteligente și a stabilirii adevărului, iar energia sau voința sunt sinteză primelor două funcții. În ceea ce privește raporturile interumane, așa cum am arătat, multe din ideile sale se
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1430754316.html [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
pune accentul pe trăirea intensă a clipei, presupune entuziasm, frământare, pasiune. Este cultivat de omul căruia îi plac trăirile puternice, sentimentele extreme, care se simte bine numai atunci când sufletul său tresaltă și refuză limitările. Este evidentă în acest caz dimensiunea psihologizantă a ideii de spiritualitate. A doua accepție privește trăirea orientată axiologic, pentru un ideal, primând dimensiunea raționalistă. Modul în care poate fi trăită această spiritualitate este multiplu, după cum multiple sunt modelele culturale care pot fi urmate. În perioada sa Mircea
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493711479.html [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
o poetică a intervalului, de aceea tot ce-i iese de sub peniță devine o combinație de bucurie și uimire, așa cum întâlnim doar la poeții veritabili. Limbajul este readus la originea lui stupefiantă. Pare că nici nu găsim psihologie sau meditație psihologizantă. Circul obișnuit al interiorității este înlocuit, așa cum bine observa în prefață distinsul critic literar ieșean Iulian POPESCU, de un sistem autopoietic, care nu poate funcționa în afara unei relații dialectice între ordine și dezordine: ” Ne liniștim în ceasul de noapte întârziat
VASILE BURLUI-UN AUTOR PRECUM ORACOLUL:VORBEŞTE DOAR CÂND ARE CEVA DE SPUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1406820966.html [Corola-blog/BlogPost/349550_a_350879]
-
color: #000000;"><spân style="font-size: medium;"> și preluată în aplicația pentru CEaC? Practicile restaurative sunt o extindere a conceptului de justiție restaurativa, care se utilizează în scopul obținerii justiției într-un mod alternativ celui clasic punitiv. Perspectiva înrădăcinată în abordări psihologizante și utilizată, de exemplu, în medierea dintre victima și infractor, reconcilierea restaurativa nu pare că ar putea produce schimbările necesare pentru persoanele din Pată Rât. Ar putea părea chiar bizară aplicarea acestei idei în Pată Rât, doar că lucrurile se
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
stare În care se află. Tratamentul psihanalitic se prezintă drept singura cale de scăpare. O constatare ironică făcută În 1968 de militantul revoluționar american de culoare Eldridge Cleaver este suficientă pentru a ne arăta Îngustimea interpretativă a abordării psihanalitice (sau psihologizante) a rasismului: „Când Îi vorbesc despre problemele pe care le am cu albii, psihiatrul meu nu vrea să audă decât despre familia mea și Îmi spune că-mi urăsc mama” (Cleaver, 1968, p. 11). Modelul psihopatologic al prejudecății are totuși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
contamina toate pozițiile ideologice și politice ale subiectului. Antirasiștii declarați nu se sustrag acestui pericol În mai mare măsură decât rasiștii desemnați ca atare sau presupuși. Cuopoziția dintre „spirit deschis” și „spirit Închis” (Rokeach, 1960), rămânem totuși În domeniul modelizărilor psihologizante (Lemaine și Ben Brika, 1994, pp. 197-198). Factorii sociali nu intervin În general decât În calitate de elemente de socializare primară a subiecților „rigizi”... Pentru a Încheia acest scurt parcurs critic al căilor bătute sau Încercate de antirasismul militant organizat, susținut de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Să lăsăm deoparte interpretarea post-freudiană a unei filosofii precreștine, poliția corectitudinii politice și consternantele sale derapaje - Lucrețiu inventează libertinajul și, din câte știu, este de-ajuns să-l citești, nu-l rezervă numai bărbaților... - și să ne aplecăm asupra reducției psihologizante. Un doctor al cărui nume nu contează - este important mai ales ca simptom al bolilor pe care vrea să le depisteze la alții - îl pricopsește pe Lucrețiu cu toate bolile psihice din manualul său: facies depresiv îcum stabilește el oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
subiectul. Este descurajant și penibil să eziți atunci când interlocutorul întreabă primul: „Despre ce doriți să discutăm? Ce anume vă interesează?”. Evitați întrebările: închise („Sunteți sau nu de acord cu...?”), complicate sau stufoase, de tip vamă („Ce aveți de declarat?”), complicate, psihologizante („Ce ați simțit când...?”), pasive („Cum comentați...?”), în oglindă (a repeta interogativ o parte din afirmația interlocutorului). Atenție: în unele situații, această reluare, cu scopul de întărire, sporește încrederea și empatia între parteneri. O nuanță de uimire, de admirație etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Să lăsăm deoparte interpretarea post-freudiană a unei filosofii precreștine, poliția corectitudinii politice și consternantele sale derapaje - Lucrețiu inventează libertinajul și, din câte știu, este de-ajuns să-l citești, nu-l rezervă numai bărbaților... - și să ne aplecăm asupra reducției psihologizante. Un doctor al cărui nume nu contează - este important mai ales ca simptom al bolilor pe care vrea să le depisteze la alții - îl pricopsește pe Lucrețiu cu toate bolile psihice din manualul său: facies depresiv îcum stabilește el oare
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fi învârtit pe loc până la zăpăceală și leșin. Câți ani durase băutul apei?145. În mod evident, experiența morții îl determină să valorizeze și să interpreteze diferit și cele mai banale acte cotidiene. Nu este vorba despre o analiză minuțioasă, psihologizantă a acestor acte, așa cum romancierii autenticității obișnuiau să întreprindă, ci dimpotrivă, a fi autentic înseamnă la Blecher a avea viziuini din cele mai stranii, a construi lumi de la banalul realității în care, temporar, personajul său se situează. Analizând aceste lumi
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
tinerilor, a goanei după originalitate cu orice preț. În Și zilele grăiesc (1927), definit de autoare „volum de eseuri” și purtând motoul „Iubiți-vă unii pe alții (Iisus Hristos)”, V. se străduiește să construiască un fel de poem în proză psihologizant despre zile și despre semnificația acestora; diversitatea lor și revolta împotriva lipsei de inventivitate a oamenilor sunt elementele de bază. În subtext cartea este un fel de jurnal intim întins pe doi ani, 1925-1926, mascat de pretextul confesiunii zilelor întrupate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
concepte cu care interacționează în mod dinamic și se influențează reciproc. în literatura de specialitate din România există deja în prezent o serie de referințe importante (Iluț, 2001, 2004, 2009), care pot ghida cunoașterea temei. Scrisă dincolo de canonul abordărilor strict psihologizante, volumul bilanț al lui P. Iluț, Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie (2004), reprezintă un reper semnificativ, care analizează pe larg dinamica relației dintre valori, atitudini și comportament, evidențiind rolul de prim-plan al fundalului axiologic în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mărturisit al eseurilor reunite în Aspecte din civilizația engleză era acela de a schița „fizionomia civilizației unui mare și vechi popor” pentru a oferi modele. Comentariul, o istorie a ideilor, bazată pe o bogată documentare, trimite mereu la un fundament psihologizant: constante ale mentalității unui neam sunt urmărite în manifestările spiritului, în organizarea civică. Prin prisma instinctului de libertate individuală, cea mai caracteristică însușire a anglo-saxonilor, se examinează modalitățile de intervenție a statului, bisericii, școlii, confruntate cu o necesitate organică: respectul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285832_a_287161]
-
la afazia senzorială care se produce prin lezarea primei circumvoluțiuni temporale; • curentul echipotențialist. Ca urmare a cercetărilor lui Lawrance, s-a ajuns la concluzia că nu o singură zonă este responsabilă, ci întreaga zonă a creierului, pentru că există corelații; • curentul psihologizant. Jackson (1915) analizează raportul gândire-limbaj și arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
în legătură cu fenomenele și comportamentele colective trebuie menționat că ele nu apar de regulă în manualele sau tratatele de psihologie socială, ci în cele de sociologie. Mai mult, unii sociologi acuză că, inclusiv în astfel de contexte, ele sunt tratate prea psihologizant. Ca și cum viața socială n-ar avea ca substrat comportamentele, valorile, atitudinile, reprezentările (stereotipurile) și judecățile sociale. E adevărat că rolul instituțiilor, al structurilor transindividuale și deasupra microgrupurilor este enorm, dar și ele au o viață și fizionomie psihosocială. Iar în
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Să lăsăm deoparte interpretarea post-freudiană a unei filosofii precreștine, poliția corectitudinii politice și consternantele sale derapaje - Lucrețiu inventează libertinajul și, din câte știu (este de-ajuns să-l citești!), nu-l rezervă numai bărbaților... - și să ne aplecăm asupra reducției psihologizante. Un doctor al cărui nume nu contează - este important mai ales ca simptom al bolilor pe care vrea să le depisteze la alții - îl pricopsește pe Lucrețiu cu toate bolile psihice din manualul său: facies depresiv (cum stabilește el oare
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Deși sfera comunicării include și mijloacele non-verbale (gestică, mimică, vestimentație etc), metacomunicarea, ce permite interpretarea sau comentarea semnelor verbale/nonverbale, nu se poate materializa decît prin funcția metalingvistică, adică aceea specifică ipostazei verbale a comunicării. Interacționismul american, teorie de orientare psihologizantă a comunicării, dezvoltată începînd cu deceniul al cincilea al secolului trecut, consacră (prin G. Bateson, apoi prin Școala de la Palo Alto) termenul și conceptul de "metacomunicare" cu accepția de relație (conținutul fiind mesajul informațional propriu-zis) dintre locutori, care poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mai expliciți: „Cronicile literare, tocmai prin mularea lor pe obiect (un obiect constrângătoră, oferă imaginea aceleiași pendulări rodnice între diversele moduri de înțelegere repudiate teoretic.” 1 Și Grigurcu exemplifică (prin citate copioaseă: Vladimir Streinu ne previne asupra pericolului interpretărilor critice psihologizante. Or, comentând Remember și Craii de Curtea Veche de Mateiu I. Caragiale, trasează prozatorului „un portret adânc făcut din incizii psihologice”; promotorul criticii estetice introduce în comentariu criteriul istoric (scriind despre Constant Tonegaruă. În al doilea rând, Grigurcu năzuiește spre
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ca element al demonstrației sale. Uniformitatea costumului șterge inegalitățile de avere, de inteligență și de moralitate, care sunt pentru clasa burgheză cel mai de temut dizolvant" [ibid., p. 85]. Remarca pare a fi întemeiată, dacă facem abstracție de tonul său psihologizant. Dar autorul trece prea repede la o altă remarcă justificată, chiar de la începutul textului, în care distinge burghezul "complet burghez", oricare ar fi vechimea sa în interiorul clasei, de "parvenit", care are aerul că nu își găsește locul. Trebuie să treacă
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
oculari și apostolii singurului nostru Părinte, Iisus Hristos, prin care se numește orice părințime (patria), în plinirea sfintei Biserici (Ef. 3,15)”1. Grila hristocentrică adoptată de Biserică în interpretarea Scripturilor pare anacronică multor cititori de astăzi 2, așa cum lectura psihologizantă și sociologizantă a textelor sacre 3 li s-ar fi părut absurdă Părinților apostolici 1. Decizia creștinilor de a accepta Scripturile vechi (Legea, Psalmii și Profeții) împreună cu Hristos, a antrenat cu sine obligația lecturii duhovnicești 2, singura care, prin inspirația
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]