65 matches
-
Evaluarea fragilității conține aspecte care sunt incluse în evaluarea geriatrică complexă, pe care medicul geriatru o efectuează cu ocazia luării în îngrijire a vârstnicului, de exemplu: starea de nutriție, mersul și echilibrul, riscul de cădere, evaluarea stării mentale, a deficitelor psihosenzoriale, evaluarea consumului de medicamente/substanțe, evaluarea socială. Existența categoriei vârstnicilor fragili ridică și unele aspecte etice privind participarea acestora la efectuarea de studii, în special farmacologice. Conceptul de FRAGILITATE, prin problemele pe care le ridică, prin analiza statusului vârstnicului din
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
ÎN PICTURĂ: PERCEPȚIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE Autor: Cristina Lauric Publicat în: Ediția nr. 867 din 16 mai 2013 Toate Articolele Autorului - REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - Abordarea temei lucrării noastre de cercetare cu titlul „Timp și spațiu în pictură: percepția psihosenzorială a imaginii artistice” se sprijină pe următoarele motivații de ordin general și particular: 1) Relația spațiu-timp în perimetrul picturii considerăm că este mai puțin cercetată. Dacă spațiului plastic i s-au dedicat numeroase lucrări pertinente, analiza timpului fixat / evocat în
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
puțin cercetată. Dacă spațiului plastic i s-au dedicat numeroase lucrări pertinente, analiza timpului fixat / evocat în imagine a fost relativ neglijată. 2) Tema propusă se pretează unei duble abordări metodologice: analiza spațio-temporalității cu instrumentele semioticii vizuale și decriptarea percepției psihosenzoriale din perspectiva psihologiei cognitiviste. 3) În domeniul cercetărilor românești de profil această temă interdisciplinară nu a mai fost abordată (după cunoștințele noastre), de aceea ni se pare utilă și necesară o asemenea lucrare, în beneficiul celor interesați de studierea aprofundată
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
imortalizare a unei acțiuni, a unui personaj sau a unei reflexii interioare ce dăinuie peste timp și este prezentă și astăzi prin lucrarea de artă - acel “timp înainte de oră”, acea secundă generatoare de existență continuă - „clipa veșnică”. Capitolul 4, Percepția psihosenzorială a imaginii în pictură, se ocupă de decodificarea percepției imaginii artistice din perspectiva psihologiei cognitiviste (prilej cu care ne vom axa pe impactul imaginii vizuale asupra psihicului uman) și procesarea mentală a imaginii. Percepția psihologică a operei de artă și
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
semiotică, psihologie și estetică, să revenim asupra opiniilor noastre avansate pe parcurs. Configurarea succintă a perspectivei propuse de noi și ideile de bază care o susțin constituie, de fapt, concluziile demersului pe care l-am întreprins în această lucrare. Percepția psihosenzorială a imaginii artistice depinde de mai mulți factori: interni și externi, raționali și emotivi, vizuali și imaginari. “Senzualismul estetic” transmis de o operă de artă creează receptorului diverse stări fizice sau sufletești, depinzând de nivelul cultural al acestuia, de fondul
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
Am pus accentul pe faptul că, în pictură, ansamblul icono-plastic al imaginii se bazează pe configurația tridimensională a spațiului sugerat (“iluzia referențială”) și posedă calități topologice particulare. • Entitățile spațio-temporale pot fi sesizate și asimilate de receptor numai în cadrul unei percepții psihosenzoriale adecvate, în cadrul unui proces de semantizare cognitivă, pentru aprehendarea conținutului vizual și analiza semnificațiilor. În fond, ceea ce simțim în momentul parcurgerii cu privirea a unei opere de artă și ceea ce ne rămâne imprimat pe retină sau în sufletul nostru nu
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
și Știința Calculatoarelor, USV în anul 2007. În prezent este doctor în Domeniul Arte Plastice si Decorative, Subdomeniul Arte Vizuale din cadrul Universității de Arte „George Enescu” din Iași, având ca temă de cercetare științifică „Timp și spațiu în pictură: percepția psihosenzorială a imaginii artistice”. Și-a început activitatea expozițională în anul 2002, fiind prezentă în mai mult de 50 de expuneri în țară și străinătate, unde a obținut mai multe premii în cadrul concursurilor organizate la secțiunile pictură, grafică și artă decorativă
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
și subgrupe; criteriul de clasificare utilizat cel mai frecvent în literatura de specialitate, grupează caracteristicile după natura și efectul pe care îl au în procesul de utilizare, evidențiind : caracteristici tehnico funcționale (tehnice și de disponibilitate), economice, sociale (ergonomice și ecologice), psihosenzoriale și estetice (fig. 1-1). Caracteristicile tehnice au în vedere concepția constructivă, execuția tehnologică, parametrii funcționali, siguranța în exploatare, longevitatea și posibilitățile de întreținere ale produselor etc. Ele sunt diferențiate pe grupe de mărfuri: textile, confecții, electronice, electrotehnice etc. a2) Caracteristicile
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3148]
-
om și respectiv marfă mediu om; ele garantează asigurarea securității muncii și a mediului natural, a sănătății fizice și psihice a oamenilor, a confortului în utilizarea produselor, a echilibrului ecologic în procesul producerii și utilizării sau consumării produselor. a5) Caracteristicile psihosenzoriale constituie o grupă cu funcție majoră în determinarea atitudinii consumatorului față de produs și implicit în influențarea deciziei sale de cumpărare deoarece, asigură stimularea externă a receptorilor umani influențând o amplă paletă de componente ale sensibilității umane. Astfel, proprietățile psihosenzoriale (aspect
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3148]
-
Caracteristicile psihosenzoriale constituie o grupă cu funcție majoră în determinarea atitudinii consumatorului față de produs și implicit în influențarea deciziei sale de cumpărare deoarece, asigură stimularea externă a receptorilor umani influențând o amplă paletă de componente ale sensibilității umane. Astfel, proprietățile psihosenzoriale (aspect, miros, consistență, culoare etc.) sunt foarte importante pentru produsele alimentare, cosmetice, farmaceutice, chimice etc. condiționând acceptarea sau respingerea acestora. a6) Caracteristicile estetice (formă, culoare, armonie, stil, ornament etc.) dau o nouă dimensiune calității mărfurilor contemporane impunându-se ca o
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3148]
-
nivel tehnic, performanțe constructive etc.), din care rezultă produsele și calitatea acestora privită din unghiul de vedere al consumatorului, pe care o numim calitatea produselor. Calitatea produselor este expresia finală a calității proceselor de fabricație ce sintetizează performanțele tehnice, economice, psihosenzoriale, de disponibilitate etc. Privit în continuitatea sa, acest proces poate fi considerat ca un proces de reproducție lărgită a calității. Procesul de reproducție lărgită a calității cuprinde o serie de activități, care, pornind de la prospectarea pieței, abordează întregul ciclu industrial
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
pregătirea și desfășurarea procesului de fabricație, controlul acestuia; încercări și probe; analize; activitatea de desfacere; service. Caracterul complex al calității decurge din faptul că pentru a fi apreciată trebuie să fie luate în considerare o multitudine de caracteristici tehnice, economice, psihosenzoriale, estetice, ergonomice etc. Pentru ca un anumit produs (serviciu) să fie de calitate, el trebuie să corespundă exigențelor consumatorului, iar pentru a îndeplini exigențele acestora, trebuie să aibă caracteristici de calitate. Caracteristicile de calitate pot fi grupate după mai multe criterii
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
potențialul de a satisface utilitățile consumatorului. Se concretizează într-o serie de proprietăți fizice, chimice, biologice etc. intrinsece structurii materiale ale produsului și determinate de concepția constructiv-funcțională a acestuia (rezistența la rupere; putere; greutate; gabarit; operații/minut etc.); b) Caracteristici psihosenzoriale. Vizează efectele de ordin estetic, organoleptic, ergonomic, pe care produsele le au asupra utilizatorilor prin formă, culoare, linie, gust, miros, grad de confort; comoditate în exploatare etc.; c) Caracteristici de disponibilitate. S-au impus în ultimul timp ca o grupă
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
z i c e r p e d l u d a r g t n u s m u c , e c i t i r cviteza de avans, atît caracteristicile economice (indicii de consum energetic), cît și caracteristicile psihosenzoriale (dimensiuni, aspect cromatic etc.), ceea ce asigură o caracterizare științifică a nivelului calității unui produs. Indicatorii specifici (parțiali) de calitate se înscriu în standarde de stat, norme interne sau caiete de sarcini sub forma unor limite în care trebuie să se
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
efect de lubrificație etc.). * Cea de-a doua grupa de caracteristici din categoria celor funcționale, caracteristicile economice, sunt în strînsă legătură cu cele tehnice și se referă la: randamentul mașinilor și utilajelor, valoarea nutritiva a bunurilor alimentare etc. 2) caracteristici psihosenzoriale și sociale, care se referă la latura estetică a produselor (aspect plăcut, elegantă culorilor și a desenelor etc.), la aspecte organoleptice (gust, miros). Sub influența trasformărilor determinate de progresul științific și tehnic contemporan, ponderea acestor caracteristici în aprecierea calității crește
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
independentă; Handicapul este consecința inabilităților individului cu implicații asupra comportamentului, comunicării și a relațiilor interpersonale, a experiențelor de viață. Aspectele sociale și psihopedagogice Izolate în raport cu normalitatea mintală (nivelul de inteligență) și etichetate drept arierații mintale (întârzieri în dezvoltarea psihică), deficiențele psihosenzoriale, au fost incluse în cadrele nosologiei psihiatrice. Din punct de vedere social, evoluția arierației mintale ca „problemă socială” înregistrează mai multe etape: Era clinică, inaugurată de Bourneville, se baza pe teoria degenerescenței, recomandând internarea deficienților intelectuali în azilele de alienați
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
printr-o creștere a activității sistemului nervos autonom, antrenând contracturi musculare, fenomene de vasoconstrucție, o creștere a presiunii sanguine, o accelerare a ritmului cardiac; respirația devine sacadată, gâfâitoare și conduce la hiperventilația însoțită de cortegiul său de simptome; - o componentă psihosenzorială: senzații de depersonalizare, derealizare, dezechilibru sau instabilitate, de distorsiuni perceptive diverse... - o componentă cognitivă caracterizată de cogniții catastrofice; incapacitatea de a domina această teamă antrenează un sentiment de eșec și o pierdere a încrederii în sine care antrenează un sentiment
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
angoasă; și disperarea asociată acestei tulburări de panică cu agorafobie poate conduce la o stare depresivă, la o anxietate generalizată, un comportament adictiv care trebuie luat în considerație în cadrul terapiei. Cercul vicios al întăririi Aceste sisteme de răspuns cognitiv, fiziologic, psihosenzorial și comportamental se auto-întrețin prin bucle de întărire. Evitând să înfrunte situația fobogenă, pacientul are sentimentul că nu activează răspunsul fiziologic dar, în paralel, sentimentul de neputință și de ineficiență în fața declanșării acestei reacții psihofiziologice perpetuează inacțiunea sau evadarea, amplifică
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fiind definită prin două concepte importante: fiabilitatea și mentenabilitatea; aprecierea acestor caracteristici este de natură obiectivă și se poate realiza prin mai mulți indicatori precum: costul de producție, gradul de valorificare a materiilor prime, randamentul, prețul, cheltuielile de mentenanță. caracteristici psihosenzoriale, care au în vedere efecte de ordin estetic, ergonomic, organoleptic pe care produsele le au asupra consumatorilor prin formă, dimensiuni, culoare, gust, confort; aceste caracteristici prezintă un grad ridicat de schimbare și variabilitate, ceea ce face ca evaluarea lor să se
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
fi: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, cenestezice și motorii. Uneori aceste tipuri de halucinații se pot combina de exemplu auditive și vizuale, gustative și olfactive etc.). Al doilea tip de clasificare a halucinațiilor deosebește trei forme de halucinații: 1) Halucinații psihosenzoriale. 2) Halucinații psihice. 3) Halucinoze. Criteriile de discriminare dintre aceste halucinații sunt următoarele: 1) Halucinația psihosenzorială se caracterizează prin: senzorialitate (bolnavul aude sau vede); proiecție spațială (aude dintr-un anume loc, direcție etc.) extracorporală; convingere fermă în realitatea ei. 2
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
combina de exemplu auditive și vizuale, gustative și olfactive etc.). Al doilea tip de clasificare a halucinațiilor deosebește trei forme de halucinații: 1) Halucinații psihosenzoriale. 2) Halucinații psihice. 3) Halucinoze. Criteriile de discriminare dintre aceste halucinații sunt următoarele: 1) Halucinația psihosenzorială se caracterizează prin: senzorialitate (bolnavul aude sau vede); proiecție spațială (aude dintr-un anume loc, direcție etc.) extracorporală; convingere fermă în realitatea ei. 2) Halucinația psihică sau pseudohalucinația se caracterizează prin absența caracterului de senzorialitate extracorporală (bolnavul nu aude vocile
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Halucinația psihică sau pseudohalucinația se caracterizează prin absența caracterului de senzorialitate extracorporală (bolnavul nu aude vocile ca venind din afara corpului și prin intermediul analizatorului auditiv, ci vin din interiorul corpului, dinCapitol Convingerea în realitatea lor este ca și în cazul halucinațiilor psihosenzoriale. 3) Halucinoze ceea ce deosebește acest tip de halucinație de celelalte este o atitudine parțial critică, bolnavul având unele dubii privind realitatea lor, încercând uneori să verifice autenticitatea lor. Halucinațiile apar frecvent în tulburările psihice majore-psihoze delirante, delirant-halucinatorii, psihoze toxice, infecțioase
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
al apariției și structurării fenomenului delirant halucinator, în unele cazuri halucinația precede delirul, care se edifică pe acesta, alteori halucinația urmează delirul, fiind un derivat și consecință a unui delir primar. Halucinația auditivă este forma cea mai frecventă de manifestare psihosenzorială. Halucinațiile vizuale sunt percepții obiective de imagini ireale, cu alte cuvinte bolnavul vede ceea ce practic și concret, nu există în realitate. Se disting următoarele forme: halucinații vizuale elementare fotoame (culori, scântei, umbre etc.); halucinații vizuale diferențiate complexe (obiecte, ființe etc.
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
aspirații nerealizabile, dar poate avea și valențe pozitive. Este vorba de trăirea în teritoriul imaginarului a unor dorințe imposibil de realizat în realitate. Coșmarurile și reveriile cu valențe negative apar în nevroze, în situații psiho-traumatizante, stări reactive și în epilepsia psihosenzorială. O altă producție imaginativă este minciuna, care este o distorsionare voită a adevărului. Există mai multe tipuri de minciună: * Minciuna convențională: ce exprimă o anume decență pentru a evita situații ce necesită respectarea etichetei sociale. * Minciuna utilitară: individul urmărește obținerea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
etc.). 2) Agitația catatonică spre deosebire de cea maniacală, se desfășoară de cele mai multe ori pe spații restrânse-cameră, chiar pat, și are un aspect bizar, aparent fără logică, fără descifrarea unei posibile intenționalități în inadecvență și cu ambianța. Este însoțită adesea de tulburări psihosenzoriale iluzii, halucinații și delir cu tematică paranoidă (influență, persecuție, relație etc.). Agitația poate fi marcată de un raptus agresiv sau autolitic, uneori determinat de halucinații auditive imperative. Agitația catatonică se întâlnește frecvent în schizofrenie, dar și în alte boli, inclusiv
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]