70 matches
-
Dumitru Hurubă Când însuși psihosociologul Haralampy nu pricepe mesajul vreunei emisiuni de televiziune, convoacă adunarea populară a familiilor noastre (populară, fiindcă participă și Schwartzeneger și Jerome, cei doi juniori ai noștri...). Așa s-a întâmplat și cu ocazia spitalizării Domnului nostru Președinte la Viena când
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
pricep ce anume purta Gabriela Vrânceanu Firea la gât (Observator, în seara zilei de 11 noiembrie): zurgălăi, o mixtură de amulete, zale, frânturi de colier, spintecături din vreun laibăr moldovenesc, medalioane? RUBRICA "NOI ZICERI LA TELEVIZIUNE", comentate de prietenul și psihosociologul Coriolan Haralampy: Anca Boagiu, ministrul Integrării, la Galați: "Consiliul a votat pentru prima dată în onoarea președintelui său, Traian Boc..." (la Observator și la alte "telejurnale", 11 noiembrie, ora 19.00); Haralampy: În sfârșit! Îîîîn sfârșit! Dumnezeu e român... Iată
Oniricul în gândirea haralampyani by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10111_a_11436]
-
fiecare din bisericile romano-catolice ale episcopiei. ( L. S.) Lansare de carte Catedra de Psihologie din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara organizează lansarea cărții „Mentalitate și societate. Cartografii ale imaginarului identitar din Banatul contemporan“ a psihosociologului timișorean lect. dr. Alin Gavreliuc. Manifestarea va avea loc marți, 16 decembrie, de la ora 16, în amfiteatrul A33; volumul, apărut la Editura Universității de Vest, va fi prezentat de prof. dr. Anca Munteanu, prof. dr. Valeriu Leu, prof. dr. Zoltan
Agenda2003-50-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281836_a_283165]
-
Porcina avea și una, și alta, plus niște simptome de animal turbat și de-aceea alerga înnebunită... - Lasă, a zis Haralampy, că ăștia-s viruși în stare de incipiență - merge la răcituri pentru mama-soacră, că ei îi plac... |sta e psihosociolog? Criminal! Televizorul e blocat deja pe imaginea îmbrățișării afectuoase dintre domnii Traian Băsescu, Emil Constantinescu și Mugur Ciuvică, toți cu jimbe de fericire în colțul gurii... Închiderea emisiunii. Echipa de emisie a ,Cronicii Tv", compusă din Claustrina, Pătruț-Schwartzeneger, Haralampy, soacră
Sorcova Veselă? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11021_a_12346]
-
al existenței voastre în realitatea socială, când vă veți uita la voi înșivă și la lumea socială cu alți ochi, mult mai înțelegători. Daniela Boțone Tony Malim, Psihologie socială*, traducere de L. Băiceanu, Editura Tehnică, București, 2003, 326 p. Lucrarea psihosociologului Tony Malim, pe care o prezentăm prin problematica abordată și explicațiile oferite conceptelor acestei discipline teoretice, are menirea unui studiu introductiv în domeniul psihologiei sociale. Profesor la Weston College și Open University, Tony Malim este autorul unor importante lucrări apărute
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
relevat faptul că, în viața lor cotidiană, oamenii au tendința de a se supune autorității, docilitatea lor se prezintă ca un comportament profund înrădăcinat, ca un impuls predominant de natură etnică, afectivă și socială. Concluzia esențială a studiului său, crede psihosociologul american, este aceea că oamenii obișnuiți, despovărați de orice ostilitate, au tendința să se achite pur și simplu de sarcinile lor, devenind agenți ai unui atroce proces de distrugere. Dacă autoritatea le cere să facă ceva împotriva normelor fundamentale ale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cei care au participat, în timp, la identificarea și trasarea profilului pe care ar fi trebuit să-l aibă o asemenea lucrare. Nu toți au reușit însă să-și definitiveze textele propuse. Până la urmă, majoritatea contribuțiilor au venit din partea colegilor psihosociologi, cărora le mulțumesc și pe această cale. De aceea am inclus acest volum în colecția „Psihologie aplicată”. Dar nu mai puțin interesante sunt textele sociologilor Dan Lungu și Liviu Chelcea, ale istoricului Florin Platon și ale scriitorilor Ruxandra Cesereanu și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
devine un principiu de acțiune pentru prezent. În concluzie, cu referire la tema abordată, putem subscrie opiniei că memoria literală, mai ales cea dusă la extrem, comportă riscuri, în vreme ce memoria exemplară este, în mod potențial, eliberatoare. Aminteam aceste observații comune psihosociologului pentru efectele posibile în câmpul istoriografiei românești, unde comparația dintre „epoca Dej” și „epoca Ceaușescu” în termeni de opresiune și represiune socială se încheie, de obicei, cu concluzii ce delimitează, în favoarea ultimei, cele două etape. „Lupta de clasă” încetase în timpul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Editura Polirom, 1998), un ghid de analiză pentru cei interesați să identifice stilurile distructive ale celor care s-au specializat În minarea construcțiilor instituționale. Am asistat, de câteva ori, la discuțiile de grup pe care le dirijează, fie ale unor psihosociologi practicieni, ale unor profesori de liceu sau ale animatorilor de grup. Am fost frapat de capacitatea sa de a se menține Într-o zonă a discreției și nonintervenției, dar și de a diagnostica tranșant prestațiile autoritare sau deriva perversă. Cartea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și a potrivnicilor", la hărțuielile de stradă și destabilizarea guvernelor acestea erau căile prin care "acționau comuniștii în toate direcțiile". Multe pasaje relatează despre adunările în care oratori proști, cînd se poticneau, recurgeau la salvatorul pentru ei "Trăiască Stalin" (viitorul psihosociolog nu pierde ocazia: "Nu eram singurul care se amuza, unii se încruntau ca să nu izbucnească în rîs"), sau despre formarea noilor elite, a "tineretului de aur al regimului", care-și confecționa noile pedigree-uri. Se construia "Omul nou" care trebuia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
le expune fiecărui eveniment al lumii exterioare și antrenează reacții excesive din partea lor. Lăsînd la o parte exagerările, să recunoaștem că psihologii francezi propun o ipoteză importantă asupra originii sociale a emoțiilor. A putut fi verificată chiar și în laboratoare. Psihosociologul american Stanley Schachter a arătat, într-o serie de experiențe clasice, că o persoană aflată într-o stare de excitare pe care nu izbutește să și-o controleze va manifesta tristețe sau bucurie dacă va fi pusă în apropierea unei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
eroismul în cotidian se manifestă prin două poziții relaționale simple, dar adesea greu de menținut. Prima presupune riscul de a spune da. A doua, pe cel de a îndrăzni, uneori, să spunem nu. Orice relație viabilă se va organiza potrivit psihosociologului francez în jurul acestor două poziții relaționale: a. asumarea riscului de a spune da, de a ne angaja, adică de a merge mai departe; b. asumarea riscului de a refuza, nu prin opoziție cu celălalt, ci printr-o poziție de afirmare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dirijată de zeii derizoriului". Opera lui Caragiale ar fi tergiversat astfel mai mult decât necesara viziune dramatică a comunității noastre naționale față cu propria istorie și maturizare. De acest păcat originar se teme cel mai mult diagnosticianul, istoric literar și psihosociolog, Gelu Ionescu. Eclipsând premeditat biografismul de dragul unui spectaculos scenariu de idei, impecabil împănat epic, Gelu Ionescu oferă prin Copacul din câmpie un inedit symposion de mâhnire analitică, intransigentă luciditate și informație la zi. Bujor Nedelcovici Amputarea melcului de cochilie Cochilia
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
însuși sensul acestei noțiuni. Încredințați fiind că putem astfel explica la ce se referă și cum se manifestă, vom recurge la principiul simplității în expunerea teoriei. Devenind subiecți de cercetare, actorii unei societăți sînt, potențial, parteneri ai sociologului și ai psihosociologului și, cîteodată, participanți la mișcări sociale. De aceea, precum și din punctul de vedere al abordării de către RS, îi vom descrie drept gînditori și oameni de știință întreprinzători, chiar dacă obiectivele lor practice transformă propria lor ,,lectură" a realului. Puțin sau deloc
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pozitiv cu numărul mic al elevilor dintr-o clasă). Este important ca în clasă să se urmărească omogenizarea colectivului, dar și diferențierea elevilor (nu pot fi oferite aceleași diplome tuturor elevilor din clasă). Cercetările fiziologilor și anatomiștilor, ale medicilor și psihosociologilor arată că ritmurile elevilor nu sunt aceleași la începutul zilei, după-amiaza, la începutul săptămânii, la mijlocul sau la sfârșitul ei. Există momente critice ale ritmului cardiac, ale presiunii arteriale, au loc fluctuații ale unor factori fiziologici, psihologici, fapt care poate afecta
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
secolului XX. Se remarcă faptul că studiile de imagologie elaborate de istorici au luat În considerare, Într-o măsură sporită, și alte imagini decât cele etnice și naționale, cultivate predilect de literatura comparată și cu destulă insistență chiar și din partea psihosociologilor. Tocmai datorită Împrejurării că În epocile abordate de acești istorici, mai ales În lumea medievală, solidaritățile etnice și naționale aveau caracteristici diferite și o pondere mai redusă decât În epoca modernă și contemporană, istoricii mentalităților s-au arătat interesați de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin intelect, adică faculta ACADEMIA ROMÂNĂ - FILIALA IAȘI 56 tea de a cunoaște“ , mai exact: o modalitate de cunoaștere pe care Henri Bergson o va asocia unui mecanism „de natură cinematografică“. Depășirea „cognitivismului“ În abordarea inteligenței, de care dă seamă psihosociologul francez cu deschidere spre logica faptului social, va fi urmarea afirmării cu vigoare a psihologiei științifice, atentă la toate manifestările eu-lui conștient. La doar două decenii după retrospectiva psihologului consonantist se Întâmplă, Însă, o „importantă schimbare de perspectivă“ : grație informaticii
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
XX, cele două noțiuni erau utilizate mai întâi într‑o manieră nediscriminatorie, apoi corelată, în sensul că unii autori vorbeau despre „tipuri de conducere” - și recurgeau chiar la adevărate tipologii ale acestora -, iar alții, despre „stiluri de conducere”. De exemplu, psihosociologul american Keith Davis (1968) desprindea patru tipuri de conducere: autoritară, custodială, suportivă, colegială. Australianul Leonard Kazmier (1969) vorbea despre stiluri de conducere pozitive și negative (în funcție de teoria X și Y a lui McGregor) sau despre stiluri centralizate și descentralizate (în funcție de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
LPC ar procesa o cantitate mai mare de informații) (vezi Chirică, 1996, pp. 180‑188). Când diagnosticarea stilului de conducere este făcută de conducător însuși, aceasta ia forma autodiagnosticului. O metodă interesantă din acest punct de vedere este propusă de psihosociologul francez Dominique Chalvin (1971), care pornește de la constatarea că, în activitatea de conducere, importante sunt două dimensiuni: angajarea (angajamentul) și cooperarea în muncă. Conducătorii nu sunt însă identic orientați spre aceste două dimensiuni, ci foarte diferențiat, ceea ce dă naștere la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
bine determinate. Amplasarea problematicii conflictelor pe terenul acțiunii și interacțiunii aduce noi perspective de abordare, noi soluții teoretice, cu consonanțe și în plan metodologic. Conflictul este văzut ca expresia confruntării forțelor, intereselor și energiilor umane în procesul realizării scopurilor. Pentru psihosociologul francez Hubert Touzard, cuvântul „conflict” descrie două situații: una în care actori interdependenți vizează scopuri opuse au incompatibile, aderă la valori contradictorii, au interese divergente; alta în care actori interdependenți urmăresc simultan și competitive același scop care nu poate fi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stabilirea tipurilor conflictelor organizaționale este un alt demers, și anume acela al inventarierii diferitelor forme concrete pe care le îmbracă aceste conflicte. Un asemenea demers a fost realizat cu mulți ani în urmă, mai exact în 1987, de Hubert Touzard. Psihosociologul francez grupa modalitățile de manifestare a conflictelor organizaționale după criteriul complexității și al caracterului, mai mult sau mai puțin legal al desfășurării lor. În prima grupă sunt încadrate formele acționale simple, tradiționale, la care recurg angajații atunci când sunt implicați într-
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alocat convorbirii, nu sînt reprezentativi pentru grupul mai larg ce se dorește a fi examinat. Pentru acest motiv, se impune lărgirea considerabilă a loturilor de subiecți, pentru obținerea unei reprezentativități mai importante. într-un asemenea demers, asocierea cu un specialist psihosociolog local devine de neînlocuit. Totodată, în studii de teren de factură interculturală, care se aseamănă prin multe opțiuni metodologice cu cele antropologice, subiectul nodal (sau informatorul, cum mai este el numit) are un rol selectiv. Se poate afirma așadar că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cercetarea amplă a lui G. Hofstede, studiul cel mai profund al leadership-ului din perspective interculturale a fost coordonat de Robert J. House (2004), profesor la Wharton School of University of Pennsylvania, care a dezvoltat și nuanțat analiza organizațională inițială a psihosociologului olandez. Privit ca "abilitate a unui individ de a influența, motiva și de a îngădui altora să contribuie la eficacitatea și succesul organizației din care fac parte" (House et al., 2004, p. 15), leadership-ul a fost examinat intercultural prin intermediul a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valori individuale (realizare, hedonism, putere, autodirecționare și stimulare), respectiv valori colective (conformitate, tradiționalism, bunăvoință). Teoria lui Schwartz sugerează un conflict sau o incompatibilitate între aceste valori individuale versus valori culturale. Asemenea lui G. Hofstede, în cadrul modelului său structural din 1980, psihosociologul israelian descrie individualismul și colectivismul ca doi poli ai aceleiași dimensiuni. La mijlocul anilor '80, Triandis și colaboratorii săi menționau că individualismul și colectivismul ar putea să nu fie poli opuși ai aceleiași dimensiuni, ci mai degrabă constructe multidimensionale care pot
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
patru dimensiuni culturale ale sistemului de valori societale: individualism-colectivism, masculinitate feminitate, distanță față de putere și evitarea incertitudinii. Analiza lui Hofstede a fost extinsă apoi la 53 de culturi și regiuni geoculturale (Hofstede, 1983, apud Smith, Dugan, 1996, p. 232). Ulterior, psihosociologul olandez a adăugat și o a cincea dimensiune, orientarea pe termen scurt vs orientarea pe termen lung. 9.10.2. Modelul structural propus de S. Schwartz Așa cum s-a rezumat în capitolul anterior, cel mai des frecventat model de cunoaștere
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]